Fostul meu student, profesorul universitar Marian STOICA

Marian STOICA este exemplul omului perseverent, care știe să-și definească obiective, care muncește pentru a le atinge și care depune toate eforturile pentru a merge înainte, cu hotărâre și perseverență.

Marian STOICA este născut la data de 4 ianuarie 1974.

Tot timpul, Marian STOICA a lucrat în Catedra de Informatică Economică, actualmente Departamentul de Informatică și Cibernetică Economică - DICE.

În intervalul 1988 - 1992, Marian STOICA a fost elev de liceu.

În intervalul 1992 - 1997,  Marian STOICA a fost student la Secția Informatică Economică de la Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică. El a făcut parte dintr-o promoție de studenți de excepție, din care îi enumăr aici, alături de el, în ordine alfabetică, pe Petrișor OPREA, Felix SIMION, Cristian USCATU, Daniel VERNIȘ.

În intervalul 1997 - 1998,  Marian STOICA a fost student la cursul de studii aprofundate în Informatică Economică.

În intervalul 1998 - 2002, Marian STOICA a derulat un stagiu doctoral în specializarea Cibernetică Economică și Statistică, sub coordonarea prof. univ. dr. Ion Gh. ROȘCA.

În intervalul 1998 – 1999, Marian STOICA a fost cercetător științific debutant.

În intervalul 1999 – 2000, Marian STOICA a fost  preparator universitar.

În intervalul 2000 – 2002, Marian STOICA a fost asistent universitar.

În intervalul 2002 – 2006, Marian STOICA a fost lector universitar. 

În intervalul 2006 – 2007, Marian STOICA a fost conferențiar universitar.

Din anul 2007, la vârsta de 33 de ani,  Marian STOICA este profesor universitar.

În aprilie 2002, Marian STOICA a susținut teza de doctorat coordonată de profesorul universitar Ion Gh. ROȘCA, referită prin:

Marian STOICA - Forme de muncă și activități în societatea informațională, ASE București, 2002,  239 pag.

Marian STOICA a scris cărți referite prin:

Marian STOICA  - Sisteme informaționale economice: concepte și studii de caz, Editura ASE, București, 2005, 252 pag., ISBN: 973-594-723-4

Ion Gh. ROȘCA, Marian STOICA - Algoritmi și programe de prelucrare a fișierelor, Editura ASE, București, 1999, 163 pag., ISBN: 973-946-236-7

Ion Gh. ROȘCA, Marian STOICA - Algoritmi în programare: aplicații, Editura ASE, București, 2003, 182 pag., ISBN: 973-594-251-8

Bogdan GHILIC-MICU, Marian STOICA - Organizația virtuală, Editura Economică, București, 2004, 302 pag., ISBN: 9737090454

Bogdan GHILIC-MICU, Marian STOICA - eActivitățile în societatea informațională, Editura Economică, București, 2002, 270 pag., ISBN: 973-590-589-2

Bogdan GHILIC-MICU, Marinela MIRCEA, Marian STOICA - Algoritmi și scheme logice cu exemplificare în C, Editura ASE, 2017, 227 pag., ISBN: 978-606-340-208-1 

Bogdan GHILIC-MICU, Marian STOICA, Cătălina COCIANU - Bazele programării calculatoarelor: suport de curs, Editura ASE, București, 2013, 199 pag., ISBN: 978-606-505-757-9

Bogdan GHILIC-MICU, Marian STOICA, Marinela MIRCEA - Bazele programării calculatoarelor: suport de seminar, Editura ASE, București, 2013, 131 pag., ISBN: 978-606-505-758-6

Ion Gh. ROȘCA, Bogdan GHILIC-MICU, Cătălina COCIANU, Marian STOICA - Programarea calculatoarelor: algoritmi în programare, Editura ASE, București, 2007, 218 pag., ISBN: 978-973-594-923-5

Am în mână cartea referită prin:

Marian STOICA, Bogdan GHILIC-MICU, Constanța BODEA, Marinela MIRCEA - Managementul sistemelor informaționale, Editura ASE, 2012, 285 pag., ISBN: 978-606-505-574-2.

Această carte am primit-o cu autograf de la Marian STOICA, tânărul pentru care am manifestat la începutul carierei sale acea încredere legată de faptul că el să se ocupe de disciplina Analiza și Proiectarea Sistemelor Informatice - APSIE, după pensionarea titularului de disciplină. Marian a acceptat, iar disciplina a parcurs etape de evoluție de excepție, ajungând să fie unul dintre pilonii informaticii economice din ziua de azi.

La paginile 277 - 285 se află o bibliografie cu 154 titluri, din care 23 sunt materiale scrise de autori români. Marian STOICA este prezent acolo cu 6 lucrări. Webgrafia este prezentă cu 18 referințe. Materialele din bibliografie au fost publicate pe o perioadă definită între 1956 - 2012, ceea ce arată că în domeniul sistemelor informaționale există lucrări clasice, de referință, fără uzură morală semnificativă.

Introducerea se află la paginile 9 - 10 și clarifică fiecare cuvânt folosit de autori în titlul lucrării în contextul guvernanței tehnologiei informației, al managementului documentelor electronice și al semnăturii electronice, toate cu efecte fundamentale asupra a tot ceea ce se știa despre analiza și proiectarea sistemelor informaționale economice - APSIE, disciplină pe care și eu am învățat-o în studenția mea, undeva în anul universitar 1968 - 1969.

Cartea are 10 capitole, după cum urmează:

Capitolul 1 de la paginile 11 - 34, intitulat Sistemul - perspectiva cibernetică, prezintă organizațiile ca sisteme cibernetice și abordează legitățile sistemelor cibernetice: legea varietății necesare, legea conexiunii inverse, principiul emergenței, principiul entropiei negative. Cele 16 figuri incluse de autori în acest capitol sunt sugestive. Acest mod nou de a vedea sistemele de producție, sistemele informaționale, ca fluxuri suprapuse, având fiecare dinamica sa, reprezintă un mod nou de a prezenta problematica, mult mai aproape de realitățile economice, mai ales în contextul creșterii complexității proceselor în care prelucrarea informației este esențială pentru fundamentarea deciziilor.

Capitolul 2 de la paginile 35 - 61, intitulat Informația economică, clarifică o serie de concepte precum date, informații, cunoștințe, redundanță, paginile 37 - 50. Sunt analizate caracteristici de calitate ale informațiilor grupate pe dimensiuni.  Dimensiunea timp: planificare, actualitate, frecvență,  moment de timp. Dimensiunea formă: claritate, nivel de detaliere, secvențialitate, mod de prezentare, suport. Dimensiunea conținut: acuratețe, relevanță, completitudine, obiectiv, performanță.  Tot aici este abordat ciclul de viață al informației, paginile 55 - 63, care include etapele: culegere, transmitere, prelucrare, utilizare, stocare, cu luarea în considerare a uzurii morale, nu a uzurii fizice.

Capitolul 3 de la paginile 62 - 87, intitulat Comunicarea în cadrul sistemelor informaționale economice, prezintă elemente esențiale ale comunicării, accentul fiind pus pe mesaj și pe operațiile cu mesaje, unde autorii au un aport interesant legat de formalizare, paginile 69 - 73. Definițiile date în tabelul 3.1 de la paginile 77 - 78 sunt riguroase. Este abordat sistemul informațional ca sistem cibernetic, iar cele 6 entități descrise la paginile 83 - 86 vin să dea substanță întregului demers. Apreciez citările efectuate de autori, mai ales pentru figura clasică a grafului informațional, de la pagina 85.

Capitolul 4 de la paginile 88 - 118, intitulat Arhitecturi de întreprindere. Modele arhitecturale, prezintă o nouă abordare a unor concepte clasice, folosind arhitecturi. Se vorbește despre arhitectura întreprinderii AÎ, cu diferite modele asociate, așa cum este modelul stratificat. Tabelul 4.1 de la pagina 98 concentrează principii arhitecturale. La paginile 99 - 100 sunt prezentate 32 de modele de arhitecturi, dezvoltate de diferite companii. Autorii prezintă 20 de avantaje ale utilizării modelelor bazate pe arhitecturi, dar și 9 dezavantaje ale utilizării modelelor arhitecturale. La paginile 105 - 118 se prezintă în detaliu câteva dintre modelele arhitecturale mai importante precum ZACHMAN, EAP, FEAF, TEAF, CIMOSA.

Capitolul 5 de la paginile  119 - 152, intitulat Decizii economice, abordează modul în care deciziile economice sunt fundamentate de utilizarea unor informații de calitate. La paginile 133 - 134 autorii definesc și structurează sistemul decizional al unei organizații, iar la pagina 140 sunt date 14 principii de structurare organizatorică. Tot aici este definit și detaliat conceptul de cultură organizațională. Față de abordările vechi, noul context eliberat de efortul considerabil de derulare a unor operații brute de lucru cu date permite deplasarea abordării de la latura cantitativă, bazată pe efort, la latura calitativă, bazată pe analiză și fundamentare optimală.

Capitolul 6 de la paginile 153 - 189, intitulat Analiza informațional-decizională, prezintă concepte noi legate de analiza informațional-decizională, bazată pe existența de fluxuri, care satisfac 8 cerințe (pagina 162). Sunt definite matrici. Se fac proiectări și reproiectări, ceea ce evidențiază caracterul iterativ al procesului. Tot aici sunt propuși indicatori pentru măsurarea cantității de informație. Se propun exemple concrete, paginile 180 - 183. Abordarea este pragmatică.

Capitolul 7 de la paginile 185 - 205, intitulat Guvernanța tehnologiei informației, este un capitol absolut nou al acestei discipline, care punctează caracterul integrator al aspectelor ce caracterizează o întreprindere care produce, care derulează afaceri și care urmărește obținerea de profit. Abordarea din punct de vedere informatic este subordonată derulării afacerilor. Figurile și tabelele incluse aici arată capacitatea autorilor de a sistematiza informațiile și de a le face ușor de înțeles.

Capitolul 8 de la paginile 206 - 232, intitulat Managementul documentelor electronice, prezintă tipologii de aplicații destinate managementului de documente. Tabelul 8.1 de la pagina 218 concentrează informații legate de 43 de astfel de produse software, din care 10 sunt open source. Autorii vin cu o serie de detalii absolut necesare celor care doresc să știe care este rolul unui astfel de produs, mai ales că, în contextul actual, există o mare varietate de documente și încă lumea nu este familiarizată cu marcarea momentului în care documentul intră într-un punct de lucru și, respectiv, iese de acolo și se vede exact durata procesării și, mai ales, cine a executat procesarea, lucru absolut incomod pentru cei încadrați în categoria numită birocrați.

Capitolul 9 de la paginile 233 - 254, intitulat Fluxuri de lucru (workflow), prezintă concepte de bază și fluxuri ale documentelor electronice. Autorii identifică mai multe tipuri de fluxuri, după criterii de clasificare și propun o arhitectură pentru o tehnologie din 1998, care își menține actualitatea, pagina 246. Diagramele de fluxuri, paginile 250 - 254, clarifică multe dintre problemele practice întâlnite în organizații.

Capitolul 10 de la paginile 255 - 274, intitulat Semnătura digitală - componentă a fluxurilor electronice de lucru, abordează multe aspecte concrete ale semnăturii electronice în contextul managementului sistemelor informaționale. Figurile 10.3 și 10.4 clarifică aspecte ale integrității fără confidențialitate și a celei cu confidențialitate, ceea ce în managementul de documente electronice face diferența, iar decizia de a alege un mod de lucru sau un altul este esențială. Sunt prezentate modalități efective de a obține semnătura digitală, de a o folosi și, mai ales, de a o gestiona eficient.

Cartea are și o anexă ce cuprinde lista de acronime folosite de autori.

Apreciez cartea ca fiind altceva în zona managementului sistemelor informaționale moderne și este meritul autorilor de a schimba abordarea, căci acum, când informatica a atins un stadiu extrem de avansat, a mai folosi concepte perimate este un mod contraproductiv de a soluționa probleme într-un timp scurt, mai ales că, în vremurile de demult, când se pornea realizarea unui sistem informațional perfecționat, durata era de cel puțin cinci ani, timp în care evoluția informaticii face ca soluția la cheie să fie grav afectată de uzura morală. Autorii rezolvă problema decalajelor tocmai prin integrarea de produse software de maximă generalitate prin definirea de parametri specifici, care le particularizează fiecărui context din organizația pentru care se definește un sistem informațional cu managementul aferent.

(07 octombrie 2026)

Fostul meu student, profesorul universitar Bogdan GHILIC-MICU

Profesorul universitar Bogdan GHILIC-MICU este născut la data de 17 iunie 1960. L-am cunoscut pe când era student în ultimul an de facultate și țineam cursul și seminarele de Programe aplicative, în anul universitar 1983 - 1984. El avea 23 de ani, iar eu aveam 36 de ani. L-am remarcat repede pe Bogdan, căci se vedea de departe că el știa programarea calculatoarelor la un nivel foarte ridicat, căci terminase Liceul de Informatică VIANU, cel mai bun liceu din București.

În intervalul 1975 - 1979,  Bogdan GHILIC-MICU a fost elev al Liceului de Informatică VIANU.

În intervalul 1979 - 1980,  Bogdan GHILIC-MICU a  satisfăcut stagiul militar.

În intervalul 1980 - 1984,  Bogdan GHILIC-MICU a fost student la Facultatea de Planificare și Cibernetică Economică, pe care a finalizat-o cu media generală 9,62.

În intervalul 1992 - 1996,  Bogdan GHILIC-MICU a derulat un stagiu doctoral în specializarea Cibernetică Economică și Statistică, finalizat prin susținerea cu succes a tezei de doctorat, sub coordonarea profesorului universitar Constantin APOSTOL, teză referită prin:

Bogdan GHILIC-MICU - Informatizarea activității bursei de valori, ASE, București, 208 pag.

În intervalul 1984 - 1990,  Bogdan GHILIC-MICU a fost analist gr. III la ITC.

În intervalul 1990 - 1993,  Bogdan GHILIC-MICU a fost asistent universitar în Catedra de Informatică Economică.

În intervalul 1993 - 1997,  Bogdan GHILIC-MICU a fost lector universitar în Catedra de Informatică Economică.

În intervalul 1997 - 2000,  Bogdan GHILIC-MICU a fost conferențiar universitar în Catedra de Informatică Economică.

Din anul 2000,  Bogdan GHILIC-MICU este profesor universitar. 

Din anul 2005, profesorul universitar Bogdan GHILIC-MICU este conducător de doctorat.

În intervalul 2002 - 2010, Bogdan GHILIC-MICU a fost șef al Catedrei de Informatică Economică.

Bogdan GHILIC-MICU a scris cărți fie ca singur autor, fie  în cadrul unor echipe de cadre didactice din Catedra de Informatică Economică, referite prin:

Bogdan GHILIC-MICU - Bursa de valori, Editura Economică, București, 1997, 164 pag., ISBN: 9739198627

Bogdan GHILIC-MICU - Strategii pe piața de capital, Editura Economică, București, 2002, 288 pag., ISBN: 9735907127

Bogdan GHILIC-MICU, Marian STOICA - Organizația virtuală, Editura Economică, București, 2004, 302 pag., ISBN: 9737090454

Bogdan GHILIC-MICU, Marian STOICA - eActivitățile în societatea informațională, Editura Economică, București, 2002, 270 pag., ISBN: 9735905892

Bogdan GHILIC-MICU, Ion Gh. ROȘCA, Constantin APOSTOL - Algoritmi în programare, Editura ASE, București, 2002, 318 pag., ISBN: 9735941686

Cristian USCATU, Bogdan GHILIC-MICU, Cătălina COCIANU - Algoritmi și tehnici de programare, Editura ASE, București 2014, 214 pag., ISBN:  9786065057746

Bogdan GHILIC-MICU, Marinela MIRCEA, Marian STOICA -  Algoritmi și scheme logice cu exemplificare în C, Editura ASE, 2017, 227 pag., ISBN:  9786063402081

Bogdan GHILIC-MICU, Marian STOICA, Cătălina COCIANU - Bazele programării calculatoarelor: suport de curs, Editura ASE, București, 2013, 199 pag., ISBN: 9786065057579

Bogdan GHILIC-MICU, Marian STOICA, Marinela MIRCEA - Bazele programării calculatoarelor: suport de seminar, Editura ASE, București, 2013, 131 pag., ISBN: 9786065057586 

Ion Gh. ROȘCA, Bogdan GHILIC-MICU, Cătălina COCIANU, Marian STOICA -  Programarea calculatoarelor: algoritmi în programare, Editura ASE, București, 2007, 218 pag., ISBN: 9789735949235

Am în mână cartea referită prin:

Constantin APOSTOL, Bogdan GHILIC-MICU, Ion Gh. ROȘCA, Valer ROȘCA - Introducere în programare. Teorie și practică PASCAL, Casa de Editură și Presă Viața Românească, București, 1996, 315 pag., ISBN: 973-564-115-6

La pagina 315 se află bibliografia formată din 8 titluri, dintre care 5 titluri au cuvântul cheie PASCAL. Cărțile au fost publicate în intervalul 1976 - 1992. Șase cărți au fost publicate în edituri românești.

Introducerea de la paginile 1 - 2  arată că lucrarea este structurată pe trei părți, ce corespund unei abordări graduale a problematicii, urmărindu-se ca persoana care citește cartea, după ce se lămurește cum stau lucrurile cu calculatorul și cu reprezentarea datelor, să treacă la cunoașterea convențiilor definite ale limbajului PASCAL, ca în ultima parte să vadă 21 de programe scrise bine în limbajul PASCAL.

Cartea are 13 capitole.

Capitolul 01 de la paginile 3 - 21, intitulat Structura internă a calculatorului, prezintă concepte de bază, strict necesare înțelegerii de către viitorul programator PASCAL: ce înseamnă memorarea de date, ce înseamnă operații de intrare/ieșire, ce înseamnă sistem de operare și, mai ales, ce înseamnă folosirea unui automat finit pentru care există doar program corect și program incorect și lipsa oricărei îngăduințe legate de jumătățile de măsură din viața noastră de zi cu zi.

Capitolul 02 de la paginile 22 - 29, intitulat Organizarea internă a datelor, prezintă concepte precum dată, informație, structură de date, dată elementară, totul fiind pus în corespondență cu zona de memorie, organizată pe octeți și octeții pe biți. Este sugestivă liniarizarea unui masiv bidimensional și liniarizarea unei structuri arborescente dată în figura 2.3.

Capitolul 03 de la paginile 30 - 54, intitulat Algoritmi. Scheme logice structurate, prezintă structurile de program secvențiale, structura alternativă și structura repetitivă WHILE - DO și blocurile de schemă logică asociate lor. Se prezintă în detaliu structurile IF-THEN-ELSE, IF-THEN, CASE-OF, WHILE - DO, REPEAT - UNTIL, FOR. Experiența de programatori a autorilor le-a permis să abordeze în subcapitolul 3.7 problema erorilor în algoritmi, căci enunțul problemei înseamnă ceva, algoritmul e altă chestiune, iar transpunerea algoritmului în schemă logică este bântuită de erori de diferite clase și niveluri. Programatorul proiectează algoritmul și trebuie să verifice corectitudinea. Experiența de programatori a autorilor se vede de departe în această lucrare. Ei îl pun în gardă pe cititor că este pândit de numeroase pericole dacă nu face exact ceea ce trebuie.

Capitolul 04 de la paginile 55 - 63, intitulat Etapele rezolvării problemelor cu  calculatorul, prezintă faptul că etapele diferă de clasa de probleme pentru care trebuie rezolvate. Sunt abordate etapele, și anume: formularea problemei, formalizarea matematică, elaborarea algoritmilor, stabilirea resurselor, scrierea programelor, testarea și definitivarea programelor, definitivarea documentației. Mie mi-a plăcut atunci, în 1996, când am citit cartea, dar îmi place și acum, în 2024, că autorii au spus că resursele se stabilesc, adică vom aloca resursele adecvate soluționării. Noi știm când folosim baze de date. Noi știm când folosim biblioteci matematice. Noi știm când folosim structuri dinamice. Nu trebuie să soluționăm orice problemă în limbajul PASCAL pentru că știm noi acest limbaj. O altă chestiune pe care o găsesc ca o abordare realistă este aceea că elaborarea documentației se face pe tot ciclul de realizare a unui program. Definim problema, imediat scriem câteva pagini de documentație pentru că avem proaspătă în memorie această chestiune. Când elaborăm schemele logice, le desenăm ca și cum le-am introduce în documentație. Când scriem programele, vom scrie comentarii în textele sursă suficient de bogate ca să putem să ne descurcăm peste ani și ani, dacă va fi nevoie să facem mentenanță. Experiența de programatori a cvartetului APOSTOL, ROȘCA V., ROȘCA I, GHILIC, arată clar care sunt pașii pentru a face muncă de programare de succes.

Capitolul 05 de la paginile 64 - 83, intitulat PASCAL - limbaj de programare sistemică a calculatoarelor, ne introduce în notația BNF, care dă precizie definirii tuturor elementelor limbajului. Se definește cifra, se definește litera. Tabelul 5.1  prezintă lista celor 47 de cuvinte rezervate ale limbajului PASCAL în implementarea TURBO PASCAL 6.0. La paginile 71 - 83 sunt prezentate construcții elementare ale limbajului PASCAL folosind notația BNF.

Capitolul 06 de la paginile 84 - 119, intitulat Tipuri statice de date în PASCAL, prezintă  conceptele de variabilă și de constantă, în raport cu conținutul unei zone de memorie care se alocă și are sau nu are o dinamică a sa. Sunt date explicații asupra tipurilor BYTE, WORD, INTEGER, SHORTINT, iar tabelul 6.1 detaliază cu claritate cum se pun în corespondență aceste tipuri cu zone de memorie a căror lungime este alocată diferențiat. Tabelul 6.3 descrie în detaliu tipurile  reale de date. De exemplu, tipul DOUBLE are alocate 4 cuvinte și valorile memorate acolo sunt cuprinse în intervalul închis 5.0E-324; 1.7E308. Este abordat tipul boolean, tipul caracter, tipul enumerativ, tipul subdomeniu, tipul masiv, tipul mulțime (SET) și tipul șir de caractere (STRING). Exemplele date de autori sunt edificatoare.

Capitolul 07 de la paginile 119 - 127, intitulat Expresii în PASCAL, prezintă expresii aritmetice, expresii relaționale, expresii logice, expresii pe șiruri de caractere și operații pe șiruri de biți. Tabelele incluse în acest capitol dau precedențele, iar programatorul care scrie expresii complicate, ca să știe ce rezultate va obține, va trebui să știe aceste precedențe. Precedența arată ordinea în care se execută operația. Adunarea are precedența 4, iar înmulțirea are precedența 3. Operatorul cu precedența K are prioritate în fața operatorului cu precedența K+1, K+2, ..., K+n. 

Marea varietate a operatorilor crește complexitatea expresiilor și cine nu stăpânește regulile de evaluare a expresiilor este bine să folosească paranteze și precedențele se rezolvă aproape de la sine.

Capitolul 08, de la paginile 128 - 149, intitulat Realizarea structurilor de control în PASCAL, prezintă  blocurile, instrucțiunea vidă, instrucțiunea de atribuire, iar tabelul 8.1 arată ce atribuiri sunt permise. Dacă în limbajul FORTRAN apelul unei proceduri se realiza cu instrucțiunea CALL, în PASCAL, simpla scriere a numelui subprogramului de tip PROCEDURE echivalează cu apelul. Structurile alternative sunt descrise la paginile  135 - 142.  Structurile repetitive sunt descrise la paginile 142 - 149.  Nu există diferențe mari între enunțurile exemplificărilor și cititorul își dă singur seama de diferențele de utilizare a structurilor, dar mai ales când are posibilitatea de a le agrega, spre a obține construcții despre care crede că sunt mai speciale, mai eficiente.

Capitolul 09, de la paginile 150 - 162, intitulat Operații de intrare/ieșire efectuate cu tastatura/monitorul, prezintă instrucțiunile Read(), ReadLn(), Write(), WriteLn(). Deși se creează doar aparența că limbajul PASCAL nu este un limbaj puternic în ceea ce privește operațiile de intrare/ieșire, autorii cărții reușesc să spulbere acest mit și să facă din PASCAL un limbaj care permite soluționarea unei game foarte mari de probleme, chiar și de mari dimensiuni. Să nu uităm că suntem în anul 1996, că lucrarea este una de introducere și nu i se va cere nici lucrul cu fișiere, nici lucrul cu obiecte și nici alocări dinamice și nici recursivitate. Toate acestea, la rândul lor, într-o carte de PASCAL pentru avansați.

Capitolul 10, de la paginile 163 - 185, intitulat Subprograme PASCAL, prezintă conceptul de subprogram PASCAL, transferul datelor din programul apelator și transferul controlului spre subprogram, respectiv, de la subprogram către programul apelator. Ca și în FORTRAN, și limbajul PASCAL are subprograme de tip PROCEDURE() și de tip FUNCTION(). Există mari posibilități în cazul acestui limbaj, pentru că acest limbaj lucrează cu variabile pointer, iar structurile de date omogene sunt privite și ca variabile de acest tip. Am apreciat acest capitol mai ales pentru acuratețea detaliilor, căci știam că Ion Gh. ROȘCA, Valer ROȘCA și Constantin APOSTOL au scris cărți de ASSIRIS și acolo explicațiile privind transferul de parametri erau o chestiune esențială, pe care ei o stăpâneau foarte bine. Din prezentarea contribuțiilor la carte de către autori, se vede că APOSTOL este cel care a scris capitolul 10.

Capitolul 11, de la paginile 186 - 200, intitulat Funcții și proceduri aritmetice și asupra șirurilor de caractere, prezintă în tabelul 11.1 patru funcții pentru conversia datelor numerice. În tabelul 11.2 sunt date trei funcții trigonometrice și se face referire la PI. Tabelul 11.3 prezintă funcțiile  Exp(x) și Ln(x). Mai sunt și alte tabele, dar interesante sunt funcțiile Concat(), destinată concatenării a două șiruri de caractere, Copy(), destinată copierii unui șir de caractere, Length(), care returnează lungimea șirului ca număr de caractere; autorii mai prezintă și procedurile FillChar(), Insert(), Ord(), dar și procedurile de conversie Str(), Val(). Programatorii care au lucrat în alte limbaje de programare se bucură de existența acestor funcții și le crește eficiența muncii lor simultan cu creșterea complexității programelor, mai ales că există funcții care le dau acces la biții din zone de memorie descrise de ei.

Capitolul 12, de la paginile 201 - 238, intitulat Introducere în mediul de dezvoltare TURBO PASCAL 6.0, prezintă exact ceea ce trebuie unui programator ca, deschizând un calculator personal IBM compatibil, să poată să-și ruleze programele. Cele 12 capturi de ecran îl ghidează pas cu pas pe cititor cum să procedeze. Cartea de față face parte din categoria celor care au un echilibru între teorie și practică, iar cititorul are suficiente elemente încât să treacă la rezolvarea propriilor probleme după ce o termină de citit. Este o sursă de inspirație pentru programatorii care lucrează disciplinat în echipă.

Capitolul 13, de la paginile 239 - 293, intitulat Exerciții rezolvate, include 21 de enunțuri de probleme clasice,  cu detalierea algoritmului într-o schemă grafică și cu textul sursă PASCAL aferent. Remarc aici grija autorilor pentru conservarea unui stil de programare curat, cu menținerea denumirilor de variabile de control i și j la structurile de control. Pentru un programator care a lucrat în limbajul FORTRAN îi va fi extrem de ușor să se acomodeze cu structura textului sursă când vede secvențe PASCAL pentru suma elementelor unui vector (paginile 239 - 240), sortarea elementelor unui vector (paginile 260 - 264) sau înmulțirea a două matrice (paginile 284 - 285), precum și a altor probleme clasice, alese cu grijă de autori și prezentate în colecția celor 21 de exerciții rezolvate. Programatorul FORTRAN va trebui să se familiarizeze cu virtuțile limbajului PASCAL, unde apare structura de tip articol, unde apare recursivitatea, unde se definesc variabile pointer și unde alocarea dinamică este ceva cotidian.

Cartea are 6 anexe, și anume:

Anexa 1 se referă la noțiuni de algebră booleană;

Anexa 2 se referă la codificarea datelor;

Anexa 3 se referă la sisteme de numerație;

Anexa 4 se referă la noțiuni de teoria grafurilor;

Anexa 5 se referă la aspecte uzuale privind testarea;

Anexa 6 se referă la editarea programelor-sursă PASCAL.

Trebuie spus aici că autorii și-au atins obiectivul stabilit, iar nivelul atins de carte este unul dintre cele mai bune, căci claritatea și concizia sunt calități dobândite prin munca de la catedră și din fața computerului.

(29 septembrie 2026)

Fosta mea colegă de catedră Adriana IONESCU

Adriana IONESCU a venit la catedră imediat după absolvirea facultății, în anul 1972, ea făcând parte din grupul celor mai buni absolvenți ai promoției de la Secția de Informatică Economică a Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică, alături de Ioan ODĂGESCU și Ion Gh. ROȘCA, acesta din urmă fiind șeful de promoție.

Cum tinerii veniți în catedră eram tratați ca niște bălării și nu se ocupa nimeni de noi, evident nici Adriana IONESCU, Ioan ODĂGESCU, Ion Gh. ROȘCA nu au primit din partea șefului de catedră vreo atenție, în afară de a figura în statul de funcțiuni și de a primi în mod discreționar seminarii așa cum bătea vântul, fără a fi întrebat cineva ce și cum, așa cum nici eu nu am primit vreo vorbă bună.

Adriana IONESCU a fost doctoranda profesorului Ludovic   TÖVISSI.

Ea a colaborat la realizarea unor materiale pe care le enumăraici,i și anume:

Adriana IONESCU, Cătălina COCIANU - Fundamenteleprogramării:: probleme rezolvate și propuse, Editura ASE, București, 2000, 133pag.,, ISBN: 9738127181

Ion Gh. ROȘCA, Afrodita IORGULESCU, Adriana IONESCU - Programarea în limbajulMACRO-11:: culegere de exerciții, Lito ASE, București, 1991, 131 pag.

Ileana VREJBA, Adriana IONESCU, Afrodita IORGULESCU, PAVEL NĂSTASE - Limbaje deprogramare:: exerciții și probleme de programare structuratăîn COBOL:: pentru uzul studenților, Lito ASE, București, 1986, 345 pag.

Adriana IONESCU a fost membră fondatoare a noii catedre care s-a desprins din zona ciberneticii, pentru a fi Catedra de Informatică Economică, acea catedră care avea să devină unul dintre pilonii de bază ai Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică - CSIE. Ea a jucat un rol deosebit de important în organizarea primelor ediții ale Conferinței Internaționale de Informatică Economică.

Când s-a pensionat, Adriana IONESCU era lector universitar.

Am numai cuvinte de laudă la adresa Adrianei IONESCU, o doamnă de cuvânt, cu poziții ferme, cu rezultate deosebite în domeniul programării calculatoarelor, apreciată de colegi, dar mai ales de studenți.

(21 septembrie 2026) 

1.000 de oameni care m-au impresionat: Cristian USCATU

Fostul meu student Cristian USCATU este omul care m-a impresionat când l-am văzut la un moment dat cum lucra la calculator, căci știa niște detalii la un anumit produs informatic la un astfel de nivel care arăta că el a zăbovit cu multă atenție acolo și că a aprofundat la nivel de cele mai mici detalii toate opțiunile, ceea ce se întâmplă destul de rar pentru cei care doresc să folosească o aplicație și se specializează doar pe fluxurile care le sunt absolut necesare în raport cu problemele pe care ei au să le rezolve.

Când s-a căsătorit Cristian USCATU am promis că merg la nunta lui, undeva în provincie. Tocmai mă mutasem și cu mult timp înainte de a mă muta, sortasem lucrurile de îmbrăcăminte pentru a merge la nuntă. restul hainelor erau în cutiile puse una peste alta, fără a avea scris pe cutie conținutul.

Întâmplarea a făcut să se pună de o ploaie torențială chiar înainte de a pleca spre nuntă. Nu aveam haine și pentru o astfel de vreme și nu am mai ajuns.

Cristian USCATU a fost studentul meu și a fost un student foarte bun. El a devenit cadru didactic în catedra de informatică. A absolvit Secția de Informatică Economică de la Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică, promoția 1997, promoție despre care eu zic că a fost, este și va fi pentru încă o sută de ani, cea mai bună promoție din istoria facultății CSIE. Din promoția aceea au făcut parte Cristian USCATU, Daniel VERNIȘ, Felix SIMION, Marian STOICA, Petrișor OPREA.

Cristian USCATU a fost asistent universitar, lector universitar și acum este conferențiar universitar.

Cristian USCATU a susținut în anul 2006 teza de 181 pagini intitulată Sisteme informatice pentru instruire și cercetare în domeniul juridic economic și coordonată de profesorul universitar Ion Gh. ROȘCA.

De-a lungul anilor, Cristian USCATU a publicat lucrări precum  Programarea calculatoarelor : aplicații realizată împreună cu Marius POPA, Cătălin SILVESTRU, Lorena BĂTĂGAN - 2012,  Algoritmi si tehnici de programare realizată împreună cu Bogdan GHILIC-MICU, Cătălina COCIANU, Marinela MIRCEA, Marian STOICA  - 2014,  Tehnici de procesare a imaginilor  realizată împreună cu Cătălina COCIANU - 2017,  Programare evolutiva si algoritmi genetici realizată împreună cu Cătălina COCIANU - 2015, dar și multe altele.

Eu am apreciat la Cristian faptul că are vorba măsurată, are coloană vertebrală și vorbește direct, fără ocolișuri, ca să spună cuiva exact ceea ce-i place respectivului să audă. treaba are costuri, dar mie îmi plac persoanele care nu se fac preș, au opinia lor și își respectă demnitatea dată de Dumnezeu.



(19 martie 2023)

1000 de oameni care m-au impresionat: Floarea NĂSTASE

În vremurile de demult, a existat un individ care dorea ruperea catedrei de Informatică Economică pentru satisfacerea poftelor lui de mărire. El ținea captivi pe cei ce lucrau la disciplinele unde se credea tartor. S-a nimerit ca în acea perioadă să se organizeze una din edițiile Conferinței Internaționale de Informatică Economică și trebuia să fie realizat un afiș al conferinței. Am trecut eu în revistă resursele catedrei și eram disperat căci persoanele pe care mă puteam baza erau prinse cu sarcini foarte exacte, dintre care găsirea de sponsori era esențială.
M-am jăluit în dreapta și în stânga și a rezultat că ar fi bine să mă adresez tinerei Floarea NĂSTASE, care în vremurile acelea era lector universitar în Catedra de Informatică Economică. Am avut o discuție cu Floarea NĂSTASE și am explicat despre ce este vorba. Spre deosebire ce alte cazuri în care mi se cerea sfatul din minut în minut, spre disperarea mea, am observat că tânăra Floarea NĂSTASE a pornit la treabă și după vreo două săptămâni a venit cu o mostră de afiș. Am zis că e OK și după o săptămână a venit cu un balot de afișe. Ea a lucrat exact cum trebuie să lucreze orice profesionist. 

Primelște obiectivul de realizat.

Trece la realizarea obiectivului.

Raportează că obiectivul a fost realizat.

Nu mi-au plăcut niciodată persoanele care nu-și asumă niciodată nimic. Pentru prima dată am văzut o persoană tânără care a luat hățurile în mâini, a mers mai departe independent și numai după ce a ajuns la punctul terminus, a arătat că ceea ce trebuia făcut, a fost făcut.

Eu am fost impresionat de faptul că Floarea NĂSTASE era și a rămas singura absolventă a Facultății de Calculatoare din Politehnica București, cu doctorat în calculatoare, care este în CSIE, căci cei care au mai fost, au venit și cum au venit așa au și plecat, din motive care mie mi se par necunoscute, dar dacă analizez unde au plecat, am explicația, dar nu vreau să fac afirmații că mi-aș reaminti de ce nu mi-am dat eu copilașii mei să urmeze informatică în ASE și n-aș fi făcut-o nici dacă aș fi avut 100 de copii.



(11 februarie 2023)

1000 de oameni care m-au impresionat: Marinela MIRCEA

 Profesoara universitară de azi din Departamentul de Informatică și Cibernetică Economică - DICE și aici mă refer la Marinela MIRCEA, mi-a fost studentă acum ceva timp. Era o studentă excepțională, drept care i s-a făcut propunerea de a veni prin concurs preparatoare la fosta catedră de Informatică Economică. Eu eram șef de catedră. Cred că-și depusese dosarul pentru concurs, dar aflând că are un contra-candidat, a venit la mine, care așa cum am zis, eram șef de catedră, la sala 20303, unde era secretariatul să-mi zică despre faptul că se hotărâse să-și retragă dosarul. Eu o știa ca studentă foarte bună și i-am zis că opțiunea este a ei, dar din acea clipă de când și-a retras dosarul, dacă din întâmplare ne vom întâlni, să treacă pe partea cealaltă a străzii și să uite că i-am fost profesor. Dacă o studentă așa de bună ia o astfel de decizie, când contra-candidat este un necunoscut, nu mai am o explicație cum ar proceda un student bun.
Nu și-a retras dosarul a concurat, a luat niște note de concurs extraordinar de mari, în timp ce contra-candidatul său a luat ceva în jur de media 7(șapte).
Timpul a trecut, Marinela MIRCEA a susținut în anul 2009 teza de doctorat de 264 pagini intitulată Managementul afacerilor in economia digitala , avându-l conducător științific pe profesorul Ion Gh. ROȘCA.

Marinela MIRCEA a fost preparatoare în intervalul 2003 - 2006.

Marinela MIRCEA a fost asistetă universitară în intervalul 2006 - 2011.

Marinela MIRCEA a fost lector universitar în intervalul 20122 - 2013.

Marinela MIRCEA a fost conferențiar universitar în intervalul 2013 - 2016.

Din anul  2016 Marinela MIRCEA este profesor universitar.

Marinela MIRCEA este autoare sau coautoare a unor lucrări din care enumer aici:  Arhitecturi informationale agile in mediul colaborativ de afaceri, publicată în anul 2015,  Managementul afacerilor in economia digitala, carte publicată în anul 2009,  Algoritmi si scheme logice cu exemplificare in C, carte publicată în anul 2017,  Algoritmi si tehnici de programare : aplicatii, carte publicată în anul 2015, dar și multe altele, precum și articole publicate în reviste de prestigiu, unele cotate ISI.

M-a impresionat la Marinela MIRCEA tenacitatea ei de a răzbi prin muncă, de a face lucrurile așa cum se cuvine, iar munca ei este apreciată în lumea științifică, dar și de către colegi și de către studenți.

(10 februarie 2023)