Showing posts with label aleator. Show all posts
Showing posts with label aleator. Show all posts

Tuesday, May 2, 2023

Deficitul testelor grilă

Pe vremea lui CEAUȘESCU despre teste grilă se vorbea numai la proba de la sală când se susținea examen pentru școala de șoferi. După Revoluția din decembrie 1989 testele grilă au apărut la examenele de admitere, iar în anii care au urmat, foarte multe examene în studenție se susțineau și se susțin folosind teste grilă. Avantajul testelor grilă este dat de faptul că evaluarea este rapidă, iar când procesul este automatizat, evaluarea folosind un scanner și un software adecvat este o operație unde randamentul este uriaș, iar riscul de eroare este nul.
Voi spune următoarea poveste, pe care eu am trăit-o după anul 1990 la un examen de admitere, pentru proba de geografie. Eram la acea probă și în timpul examenului am observat că un candidat ținea mâna în bancă. M-am deplasat pe un rând paralel, am trecu pe rândul unde aveam vizibilitate să văd ce se întâmplă și nu mică mi-a fost mirarea să văd cum acel candidat dădea cu un zar, citea fața zarului și trecea pe grilă poziția rezultată. Așa a făcut pentru toate cele 30 de chestiuni.
Am reținut numele candidatului și la aflarea rezultatelor, am văzut că respectivul obținuse la proba unde completase grila dând cu zarul, o notă cuprinsă între 6 și 7, nu-mi mai aduc bine aminte, dar adevărul este că el era student.
Am asistat la situații în care chestiunile au fost ambigue. Am asistat la situații în care răspunsul dat de cel ce a construit grila a fost greșit și a trebuit să se acorde automat punctajul la toți candidații. Am asistat la realizarea de grile nereprezentative, căci nici grilele nu sunt construcții perfecte.
În opinia mea, testele grilă, examenele grilă sunt bune, doar dacă examenul se susține pe mai multe etape. Etapa întâi se susține sub forma unui test grilă de vreo 300 de întrebări care să permită să se vadă că respectivul candidat a trecut prin materie și are noțiunile de bază, știe bine despre ce este vorba în domeniul în care vrea să-și desfășoare activitatea. Dintre candidații care susțin testul grilă merg în etapa a doua candidații care au mai mult de 800 de puncte. Etapa a doua conține o probă scrisă în care candidatul construiește un conținut care să evidențieze capacitatea sa de a sintetiza, de a face legături, de a arăta profunzimea abordării. Și aici va exista un barem riguros și reprezentativ, iar candidații care au obținut peste 700 de puncte merg la proba a treia, care este o probă practică, cu durată de timp suficient de mare încât să se vadă că ei sunt ceea ce trebuie pentru poziția la care concurează.
Cred că ar trebui să se studieze mai atent modalitățile de construire a testelor grilă folosind teoria probabilităților astfel încât completarea aleatoare a răspunsurilor pe formular să nu conducă niciodată la rezultate de promovabilitate. Zic.

(02 mai 2023)

Saturday, March 12, 2016

Nimic nu este întâmplător în afară de ceea ce ne dorim să fie

Auzim foarte des:
- Așa a fost să fie!
- Ăsta a fost destinul!
- Ceasul rău!
- Așa a fost scris!
- N-avea ce face! Așa trebuia să se întâmple!
Toate acestea lasă să se întrezărească faptul că întâmplarea joacă un rol determinant.
Sunt foarte rare situațiile în care hazardul este cu adevărat vinovat de c ni se întâmplă uneori. Marile situații aparent fără ieșire au factori favorizanți nenumărași care arată că nimic nu este întâmplător.
Mergeam pe trotuar și trebuia să traversez pe o trecere de pietoni. Am fost foarte iute de picior să mă feresc de un autoturism condus de o domniță care se conversa la telefon. Eu m-am ferit, dar domnița nu a mai reușit să evite peste vreo două sute de metri impactul cu o mașină care circula corect. Niciuna din zicerile:  așa a fost să fie, ăsta a fost destinul, ceasul rău, așa a fost scris, n-avea ce face,  așa trebuia să se întâmple, nu-și găsesc acoperire din simplul fapt că dacă domnița nu vorbea la telefon și conducea cu atenție nici cu mine nu ar fi avut nimic, dar nici nu și-ar fi boțit mașina destul de nasol.
Se întâmplă destul de frecvent să se dărâme pereții unor șanțuri și să înghită sub mormane de pământ oameni, unii dintre ei nemai fiind salvatți de echipe. Există niște norme obligatorii de securitate a muncii care impun ca acele șanțuri să fie astfel realizate încât să aibe niște elemente de protecție și malurile să nu se mai surpe omorând oameni. Normele de protecție sunt cunoscute, oamenii semnează în carnetele de instructaj și toată lumea crede că-și face treaba. În realitate, oamenii se fac că fac. Cei care proiectează lucrarea și spun că trebuie făcut un șanț nu spun nimic despre modul de protecție că ei cred că lumea știe despre ce este vorba. Muncitorii lucrează sub presiunea șefilor care știu că muncitorul a semnat și dacă se întâmplă ceva mortul este de vină. Dacă însă se aplică procedurile cu singuranță ca evenimentele nefericite nu se produc. Dar într-o civilizatie a lui merge și așa, totul este posibil.
În momentul în care sunt neglijați factori esențiali, se face loc hazardului, adică întâmplarea începe să joace un rol esențial, fiind de-a dreptul o fatalitate să se întâmple ceva rău.
De foarte multe ori, neglijând lucruri simple, se ajunge la situații absolut neplacute. La o intersecție unde este semnul STOP, din 20 de mașini opresc în medie 2, celelalte doar micșorează viteza. Inainte de montarea limitatorilor de viteză, la acea intersecție se produceau zilnic 3-4 accidente destul de severe. Acum se produc cam 2-3 pe săptămână. Cauza este nerespectarea semnului STOP de către cei ce vin de pe strada cu sens dublu de mers, căci prioritară este o stradă cu sens unic astfel definit pentru a da fluență circulației.
Ne dorim să apară probleme atunci când:
- realizăm o instalație electrică improvizată;
- reducem consumul de beton cînd se toarnă o temelie;
- nu utilizăm nivela pentru a asigura caracterul plan al pozitionării unui frigider;
- parcăm mașina pe trotuar și mergem în marșarier neatenți;
- vrem să arătam că suntem în stare să stingem țigara în benzină;
- nu scoatem o instalație din priză și efectuăm o reparatie fără mănuși de protecție.
Existând proceduri, ele doar trebuie învățate și aplicate cu strictețe. Nimic nu este întâmplător în afară de ceea ce ne dorim să fie întâmplător, adică rău de tot, chiar când nu ne așteptăm. Orice improvizație crește șansa apariției factorilor de risc. Riscul nu este asociat unui eveniment fericit. De aceea, este esențială cunoașterea rețetelor prin care se derulează procese în condiții de maximă siguranță. Orice altfel de abordare este o mare eroare și cnsecințele sunt dintre ecle mai neplăcute.

(12 martie 2016)