Showing posts with label liceu. Show all posts
Showing posts with label liceu. Show all posts

Friday, October 23, 2026

Organul crează funcția!

Mi-am adus aminte de o întâmplare de acum 55 de ani. Lucram în Centrul de Calcul al ASE ca analist și într-o zi mă îndreptam spre locul de muncă. Eram pe aleea MACEDONSKI. Niște colegi erau răvășiți că se găsiseră bombe la subsolul clădirii, la instalația frigorifică a calculatorului IBM 360 venit acolo nu cu mult timp în urmă.
N-a trecut mult timp și am aflat că au mai fost incidente cu bombe și în alte locuri. Pericolele pândeau proprietatea socialistă asupra mijloacelor de producție, ceea ce antrena, evident, luarea de măsuri ca întregul popor să-și apere proprietatea lui, de acțiuni dușmănoase venite de nu se știe unde.
Nu a trecut mult timp și s-a votat o lege în Marea Adunare Națională pentru aplicarea unor măsuri de apărare a proprietății poporului. La Centrul de Calcul al ASE, această lege s-a concrtetizat prin instaurarea permanenței formată 24/24 din angajați ai Centrului de Calcul. Însemna că de la 16 - 07 două persoane asigurau permanența acolo și supravegheau cu strictețe cine rămâne să lșucreze după program, cine intră și cine iese din clădire. Erau instrucțiuni clare pentru programul de noapte, dacă apăreau situații speciale. Erau telefoane unde trebuia anunțat un eveniment dacă apăprea și se luau măsuri imediat.
Au mai fost și alte situații, care mi-au demonstrat că omul este cel care crează funcția și nu cum zicea Carl LINNAEUS  că funcția crează organul.
Și în zilele noastre există exemple ale faptului că oamenii sunt cei care generează depedențe și automat apare și funcția. Ceea ce se întâmplă cu cascada de acte de violență între puști, dă senzația că se leagă cu deplocarea a 100 de posturi de pasnici. În plus, achiziționarea de detectoare de metale este baza dezvoltării funcției de control a elevilor pentru a nu mai introduce arme albe. Vorbim de o investiție uriașă, căci sunt 6000 de unități de învățământ la noi și 6000 de instalații de detectare a metalelor și de scanare înseamnă la 50.000 euro bucata, o investiție de 300.000.000 euro. Cine pune mâna pe un asemenea contract, i-a pus Dumnezeu mâna-n cap, iar un parandărăt de 10% dă o sumă care tulbură pe oricine are pixul în mână. Ideea contează și modul în care este ambalată. Este vorba de maeștri autentici...


(23 octombrie 2026)

Tuesday, July 14, 2026

Traian ANGHEL și cărțile lui de programare WEB

 









Când vorbim despre ceva, nu trebuie să vorbim din auzite într-o stație de tramvai sau de pe malul șanțului. Tebuie să mergem la sursă și sursa este cartea despre care vrem să vorbim. Când analizăm o carte, o analizăm așa cum este ea, nu cum am fi vrut s-o scriem noi, căci dacă eram așa de viteji, o scriam pur și simplu, fără a mai fi nevoie să citim cartea altuia.


(14 iulie 2026)

Friday, February 6, 2026

Cum adică, clasa ZERO sau clasa ajutătoare?

Când copilul de 6 ani intră la școală, intră la școală și punct!
Copilul intră în clasa a întâia și punct.
Nu intră în nicio clasă zero, în nicio clasă ajutătoare.
Oamenii, în nimicnicia lor, în ignoranța lor, în comoditatea lor, în nebunia lor, pentru a nu opera modificările necesare și a lăsa învățământul și așa ruginit, să curgă ca o apă mocirlită, împuțită, așa cum și este, cu clasele 1 - 8 și 8 - 12 nemișcate, a făcut mizeria aceea cu denumirea de clasă zero sau clasă ajutătoare, pentru clasa în care intră copiii de 6 anișori, de pară aceștia sunt altfel de elevi, decât cei de 7 ani, deși lucrurile stau cu totul altfel din punct de vedere anatomic.
Cu alte cuvinte, din anul școlar 20026 - 2027 se impune:
- redenumirea porcăriei de azi de clasă zero ca fiind clasa a I-a,
- renumerotarea celorlalte clase, astfel că școala generală include lasa a IX-a în loc de clasa a VIII,
- liceul include clasele a X-a, până la clasa a XIII-a.
În acest fel nu mai apare așa-zisă clasă zero sau clasă ajutătoare și lucrurile intră în firescul lor.

(07 februarie 2026)

Monday, October 6, 2025

Cum arată un CV minimal?

Un CV minimal ar trebui să conțină:
- numele și prenumele,
- elemente de identificare minimale,
- poziții ocupate cu perioade,
- educația, studii, diplome, perioade,
- premii semnificative,
- realizări definitorii, titluri, distincții,
- limbi străine cunoscute,
- ceva despre familie,
- carnet de șofer,
- persoane care pot da referințe.
Un CV al unei persoane nu ar trebui să se întindă pe mai mult de două pagini și nu ar trebui să se piardă în detalii greu de urmărit, nu trebuie să conțină chestii care sunt laude de sine. Elementele incluse în CV trebuie să fie probate cu documente la cerere sau să fie găsite pe Internet.


(07 octombrie 2025)

Sunday, February 23, 2025

FIRST LEGO LEAGUE (I)

În zilele de 22 și 23 februarie 2025 s-a desfășurat competiția FIRST LEGO LEAGUE pentru două regiuni, la care au participat numeroase echipe de elevi sub 17 ani, care au prezentat proiecte de utilizare a roboților destinate rezolvării marilor probleme cu care se confruntă oceanele lumii în ziua de azi.
Aceste două zile au scos în evidență că acolo unde sunt oameni pasionați de probleme moderne, se coagulează echipe de elevi deosebit de inteligenți, care realizează proiecte ce încorporează soluții dintre cele mai speciale în care sunt folosiți roboți.
Cele două zile au fost prilejuri de a vedea adevărate spectacole în care cei mai buni dintre cei mai buni elevi au prezentat rodul muncii lor de echipă pentru a arăta care au fost soluțiile pe care ei le-au dat le rezolvarea de probleme privind curățirea apelor din mări și oceane, privind protejarea speciilor de vietăți marine folosind roboți, dar și alte probleme legate de prezența omului pe mări și oceane cu bune și cu rele.
Competiția FIRST LEGO LEAGUE are reguli precise și are ca obiectiv creșterea eficienței lucrului în echipă pentru a rezolva probleme moderne, de complexitate ridicată, urmărind parcurgerea unor pași obligatorii precum:
- stabilirea obiectivului,
- identificarea problemei,
- realizarea documentării,
- găsirea soluțiilor posibile, 
- alegerea soluției ce se implementează, 
- stabilirea bugetului,  
- realizarea prototipului, 
- feedback de la specialiști, 
- feedback de la utilizatori.
În mod distinct au fost definite etape pentru realizarea robotului destinat atingerii obiectivului definit. Toate echipele au fost  evaluate după criterii stabilite și care le-au fost comunicate, pentru ca prezentările să fie făcute cu atingerea acelor elemente de punctaj de evaluatori.
Voi reveni cu detalii în zilele următoare.



(23 februarie 2025)

Saturday, February 1, 2025

Elevul în era inteligenței artificiale

După părerea mea, elevul se va adapta cel mai rapid cu noile cerințe pe care inteligența artificială le aduce în interacțiunea om - calculator, căci elevul, tânăr fiind acceptă cu mare ușurință regulile jocului. Elevului i se definește profilul și inteligența artificial îi propune exact acele elemente care corespund profilului, iar elevul le acceptă căci el nu are idei preconcepute așa cum au mat=urii, care au o imagine deformată despre ei înșiși.
Dacă obiectivele societății sunt strict legate de obiectivul integrării elevului pe piața muncii într-un viitor bine definit, tot ceea ce se oferă fiecărui elev este strict legat de poziționarea acestuia din aproape în aproape pentru a fi format să atingă obiectivul, fără risipă semnificativă de resurse.
Am văzut de prea multe ori copii dirijați greșit de părinți spre direcții unde ei nu au calități și nu fac față, iar frustrările îi domină pe bieții de ei, mai ales pentru reproșurile pe care le fac părinții care nu reușesc să facă ceea ce ei nu au fost în stare să facă, dar credeau că se vor regăsi în evoluția copiilor lor. Inteligența artificială va avea suficiente elemente de definire a profilului elevului și tot suficiente modalități de a-l dirija pe elev pentru a scoate în evidență calitățile acestuia. Inteligența artificială se interpune definitoriu între elev și cei care doresc să-i influențeze cariera, având un rol determinant, nu prin acțiuni brutale, directe și în forță, căci nu are cum, ci pe căi subtile, convingătoare, căci succesele în cascadă obținute de elev îl vor determina pe acesta să persevereze pe direcția propusă și chiar să devină o a doua natură pentru el, indiferent de ceea ce vor spune cei care deși sunt apropiați de el, nu-l cunosc atât de bine, dacă profilul definit în mintea lor este mult prea diferit de profilul real al elevului, construit de inteligența artificială.


(01 februarie 2025)

Sunday, January 26, 2025

Compozitori celebrii de operă și operele lor

Sunt foarte mulți cei care au compus opere, numai că nu toate operele se și cântă pe marile scene ale lumii și de aceea, dintre toți compozitorii numai unii sunt celebrii, iar multe arii din operele lor sunt fredonate de publicul meloman, sunt înregistrate pe discuri de vinil sau pe CD-uri, respectiv, pe DVD-uri, mai nou. În continuare voi prezenta o listă cu compozitori de opră celebrii și operele lor cele mai cântate pe scene precum METROPOLITAN, SCALA, OPERA BASTILLE, COVENT GARDEN, La FENICE, LICEU, BALȘOI, dar și altele.
John ADAMS: Antony and Cleopatra, Nixon in China, El Niño, A Flowering Tree, Doctor Atomic, The Death of Klinghoffer, Girls of the Golden West, 
Ludwig van BEETHOVEN: Fidelio, Vestas Feuer, Leonora.
Vincenzo BELLINI: Il pirata,  I Capuleti e i Montecchi, Norma, I puritani, La sonnambula, La straniera, Zaira, Beatrice di Tenda, Adelson e Salvini.
Pascal BENTOIU: Amorul doctor, Jertfirea Ifigeniei, Hamlet.
Hector BERLIOZ: Benvenuto Cellini, La Nonne sanglante, Béatrice et Bénédict, La damnation de Faust, Les Troyens, Roméo et Juliette, 
Georges BIZET: Carmen, Les pêcheurs de perles, Le docteur Miracle, van IV, Noé, La maison du docteur, La jolie fille de Perth
Aleksandr Porfirievici Borodin: Cneazul Igor 
Piotr Ilici CEAIKOVSKI: Eugene Onegin, Iolanta, Undina, Mazeppa, Dama de pică, Voievodul, Pantofiorii țarinei, Fecioara din Orléans, Vrăjitoarea.
Gaetano DONIZETTI:  La favorite, Don Pasquale, Maria di Rohan, La fille du régiment, Lucrezia Borgia , Lucie de Lammermoor, Roberto Devereux, Maria Stuarda, Lucrezia Borgia, Torquato Tasso, L'elisir d'amore, Anna Bolena.
Sabin DRĂGOI: Năpasta,  Horia,  Păcală,  Kir Ianulea,  Constantin Brâncovean.
Antonín Dvořák: Alfred, Rusalka, Armida, Dimitrij, Vanda.
George ENESCU: Oedip
Christoph Willibald Gluck: Orfeo ed Euridice, Iphigénie en Tauride, La caduta de' giganti, Iphigénie en Aulide, Alceste, Ipermestra, Le nozze d'Ercole e d'Ebe.
Charles GOUNOD: Sapho, La nonne sanglante, Faust, La reine de Saba, Roméo et Juliette, Le tribut de Zamora, Polyeucte, Cinq-Mars, Mireille, La colombe.
Ruggero LEONCAVALLO: Pagliacci, Zazà, La bohème, Zingari, I Medici.
Pietro MASCAGNI: Cavalleria rusticana, Iris, Isabeau, Le maschere, Lodoletta, Zanetto.
Jules MASSENET: Manon, Werther, Thaïs, Le roi de Lahore, Hérodiade, Thérèse, Sapho.
Wolfgang Amadeus MOZART: Cosi fan tutte, Don Giovanni, Le Nozze di Figaro, La clemenza di Tito, Die Zauberflöte, L'oca del Cairo
Modest Petrovici MUSORGSKI: Boris Godunov
Giacomo PUCCINI: La bohème, Madama Butterfly, Turandot, Manon Lescaut, Tosca, La fanciulla del West, La rondine, Il tabarro, Suor Angelica,  Gianni Schicchi,  Le Villi.
Gioachino ROSSINI: Armida, La Cenerentola, Il turco in Italia, L'italiana in Algeri, Tancredi, La donna del lago,  Elisabetta, regina d'Inghilterra, Il barbiere di Siviglia, Semiramide, Le comte Ory, Guillaume Tell.
Bedrich SMETANA:Mireasa vândută.
Richard STRAUSS: Salome, Elektra, Der Rosenkavalier, Arabella, Daphne, Ariadne auf Naxos.
Giuseppe VERDI: Il trovatore, La traviata, Otello, Falstaff,  Nabucco, Un ballo in maschera, I Lombardi, Ernani, Aida, Attila, Macbeth, Simon Boccanegra, Vespri siciliani.
Richard WAGNER: Der Ring des Nibelungen, Parsifal, Lohengrin, Der fliegende Holländer, Das Liebesverbot, Tristan und Isolde, Tannhäuser, Die Meistersinger von Nürnberg, Die Walküre, Siegfried.
Carl Maria von Weber: Der Freischütz.
Desigur, lista nu se epuizează, dar dacă urmărim afișele teatrelor de opera ale lumii, vom vedea că cele mai multe dintre operele enumerate aici sunt reprezentate acolo.



(26 ianuarie 2025)

Sunday, October 6, 2024

Pe cine păcăliți, nătărăilor?

Acum mulți ani, în calitatea mea de președinte de bac, a venit o păsărică și mi-a șoptit la urechiușă că la o clasă, un elev a avut media 3(trei) pe primul trimestru, media 3(trei) pe al doilea trimestru și media 9(nouă) pe al treilea trimestru, ca media anuală la limba română să fie 5(cinci). De curiozitate, profesoara de limba română, care făcuse această scamatorie, a căutat să mă convingă că chiar elevul s-a pus cu burta pe carte și a recuperat ceea ce nu învățase în primele două trimestre. Am întrebat-o pe profesoară dacă eu am față simetrică. S-a uitat mirată la mine. I-am explicat că idioții au față simetrică, așa că să nu-și mai răcească gurița ei proprietate personală cu explicațiile, căci nu le cred. Sunt sigur că profesoara era o coruptă, deși în vremurile acelea cuvântul corupție nu se vehicula ca în ziua de azi, dar așa era.
Cine are dubii de ce învățământul a luat-o rău la vale, să privească în interiorul sistemului, căci nimeni din exterior nu a distrus învățământul, ci profesorii din sistem l-au distrus, pentru că încet=încet, dar sigur, au făcut acele mișcări nefericite, care au transformat învățământul, fiecare cum a putut, într-o mică afacere, datorită lăcomiei și lipsei de moralitate în care fiecare s-a complăcut fie din cauze obiective, fie din viciu pur și simplu, căci oricine crede că este deasupra realității, contribuie la tăierea crengilor de sub propriile picioare, pentru a se rostogoli pur și simplu în mocirla unde se se simte ca în sânul lui Avram.
Datorită unei exigențe minimale, cafeaua mi-o beam de la un automat al unei bănci de peste drumul liceului din orașul al cărui nume nu-mi face plăcere să-l rostesc, la câtă mizerie am văzut acolo.


(06 octombrie 2024)

Friday, July 12, 2024

Obsesia infiltraților sau a acoperiților...

De la Revoluție încoace, se vântură ideea că serviciile secrete românești și-au infiltrat agenți peste tot în economia românească. Chiar la o televiziune există o emisiune despre descoperiți, adică cei care au lucrat ca acoperiți sunt scoși la lumină și prezentați națiunii, deși emisiunea este mediocră rău de tot.
Obsesia scenariilor ne bântuie pe noi mai ceva ca ipotezele legate de apocalipsă, rămânând cu frământările noastre inutile, în loc să facem ceva care să ne scoată din marasmul în care ne târâm de 35 de ani și nu găsim forța de a ieși la lumină.
Se vorbește că în justiție sunt nenumărați ofițeri acoperiți. Dacă facem ipoteza că la fiecare judet și în municipiul București ar fi câte 10 ofițeri acoperiți, vorbim de 410 bucăți.
Se vorbește că în mediul academic sunt ofiteri acoperiți. Dacă acceptăm ipoteza că sunt 80 de universități și în fiecare facultate este câte un ofițer acoperit, vorbim de 800 bucăți.
Se vorbește că în presă și în televiziuni există ofițeri acoperiți. Dacă în mod grosier acceptăm că ar fi 20 de televiziuni și 50 de redacții de ziare și în fiecare s-ar afla câte un agent, deja vorbim de 70 de bucăți.
Se vorbește că ministerele sunt înțesate de ofițeri acoperiți. Pentru o structură cu 15 ministere și 10 direcții în fiecare minister, vorbim de 150 bucăți ofițeri acoperiți.
Și în agenții sunt ipoteze avansate că ar fi agenți acoperiți. Deci la vreo 60 de agenții cu secii în 40 de județe, vorbim de 2.400 de agenți acoperiți.
Ca spectacolul agenților acoperiți să fie complet, nu se exclude prezența acestora în cele 12.000 de școli și licee, ceea ce nu duce la un număr de 12.000 agenți acoperiți.
Pentru a fi meticuloși, agenții acoperiți nu ocolesc nici primăriile, nici prefecturile și ar cam trebui să acceptăm că un număr de 2.500 de agenți acoperiți s-ar găsi și pe acolo.
La socoteală îmi ies 18.330 de agenți acoperiți. Ei trebuie să aibă șefi. Ei trebuie plătiți în plus. Ei trebuie organizați. Ei trebuie să lucreze și nu oricum, ci foarte eficient. Dacă stăm și judecăm la rece, o astfel de abordare este de departe bazată pe ficțiune, căci o structură de această natură este imposibil de gestionat, dar nouă ne place să arătăm cu degetul spre grădinile altora și să punem în cârca altora eșecurile noastre, iar gogorița cu agenții acoperiți este excelentă, căci justifică orice și nimic nu se demonstrează. Pe unii dintre agenții acoperiți televiziunile îi prezintă uneori ca factori de influență, pentru a justifica nereușitele din politicile cotidiene, căci este mai ușor să arăți cu degetul spre o umbră numită agent acoperit, decât spre o echipă incompetentă, în care oamenii au nume și prenume, căci aici pe plaiurile noastre mioritice toți suntem excepționali, dar nu ne pricepem la nimic, motiv din care doar știm să punem borduri sau să ne planificăm eșecurile, prin planificarea de evenimente de mare fast, când ar trebui să fim la datorie.

(13 iulie 2024) 

Friday, May 31, 2024

Prostia de la catedră

Am fost de toate. Am fost elev, am fost student, am fost profesor, deci dacă vorbesc despre prostia de la catedră, știu despre ce vorbesc.
În opinia mea, învățătorul prost este acela care:
- bate copiii,
- părtinește,
- nu are criterii morale de evaluare,
- acceptă favoruri,
- urlă la copii,
- le vorbește urât copiilor,
- dă note pe nedrept,
- nu are empatie,
- este împrăștiat,
- se coboară la mintea copiilor,
- nu are dragoste de meserie.
În opinia mea, profesorul elevilor este prost, dacă și numai dacă:
- a fost în studenție un student mediocru,
- habar nu are de materia pe care o predă,
- predă texte memorate, fără să înțeleagă ce spune,
- vine la clasă ca la o corvoadă,
- spune bancuri deșucheate elevilor,
- face ochi dulci elevelor, dacă el e un bărbat,
- stochează răutăți și plătește polițe,
- nu-și tratează în același fel elevii,
- nu are cultură și e troglodit,
- face pe profesorul că nu e bun de nimic.
În opinia mea, profesorul studenților este prost dacă:
- este prost pur și simplu,
- miroase a prost,
- vorbește ca un prost,
- se comportă ca un prost,
- nu are nicio treabă cu meseria lui,
- face pe deșteptul, dar e prost de bubuie,
- nu are valoare, dar se crede valoros,
- este bântuit de suficiență,
- crede că tot. ce zboară se mănâncă,
- îi fuge ochii după prospăturile din sala de curs.
Faptul că dascălii au salarii de mizerie, a determinat ca învățământul să fie ocolit de cei mai buni absolvenți de facultate, care în niciun caz nu doresc să fie jerpeliți, neapreciați, flămânzi, bătaia de joc a politicienilor sub-mediocri, bătăuși și cu ciocate. Să vorbești despre pereții de pepsiglas, nu este semn al unei inteligențe debordante, cum nici să spui că ai făcut cursuri la Universitatea Standford nu arată inteligență ieșită din comun, iar calități de cadru didactic, în niciun caz.



(01 iunie 2024) 

Tuesday, December 26, 2023

Rolul nefast al examenelor naționale în distrugerea învățământului din spațiul mioritic

Pe vremea mea, examenele de terminare a școlii se susțineau în fiecare școală, nu era tevatura de acum nici cu circul subiectelor date la televizor, nici nu  memorarea rezumatelor și nici cu stresul bieților copii care sunt transformați în niște roboței de către indivizii care au gândit sistemul de învățământ nu pentru elevi, nu pentru societate, ci pentru a-și asigura ei venituri grase din meditații și locuri călduțe din ne-muncă și din non-calitatea pregătirii. Dovada este poziționarea elevilor din spațiul mioritic prin rezultatele testelor PISA, prin rezultatele mizerabile de la examenele de titularizare și prin numărul supradimensionat al suplinitorilor din școli. Eșecul sistemului educațional nu mai trebuie demonstrat. El se vede cu ochiul liber din cosmos.
La noi se pune accent pe media aritmetică, indicator statistic a cărui reprezentativitate trebuie demonstrată, ceea ce nu este cazul, deși 5 sutimi în plus îl urcă pe elev câteva sute de locuri în clasament sau 5 sutimi în minus, îl coboară pe bietul elev câteva sutimi în clasament.
Media aritmetică nu este reprezentativă pentru că:
- seria folosită în calcul este prea scurtă,
- elementele ce intră în calcul sunt neomogene,
- baremurile se aplică prea diferențiat,
- se mizează pe calculul la sutimi, deși este vorba de aproximații.
Pentru exemplificare, ar trebui să se ia la întâmplare 100 de teze și să se dea la corectat la 1.000 de profesori cât de cât omogeni și se va vedea că folosind corect statistica matematică, concluziile vor fi dezarmante, iar totul nu a fost altceva decât o minciună sfruntată, bazată pe un fetiș, dus până la nivelul unui absolutism barbar. Oamenii serioși nici n-am mai trebui să lucreze cu medii aritmetice incorect calculate din serii incorect definite. Machedonii au o vorbă: dacă într-o oală de ciorbă pui o lingură de c-c-t, totul c-c-t  se numește și așa și este, iar media aritmetică este lingura de c-c-t.
În plus, ceea ce se întâmplă cu examenele naționale este o comedie barbară, din moment ce elevii nu migrează pe matricea națională de colo-colo pentru a ne gândi la comparabilitatea de medii și așa imposibil de comparat, căci școlile sunt foarte diferite la oraș și la sate.
Pentru examenul de bacalaureat ar mai merge examen național dacă ar fi organizat altfel și dacă mediile de acolo ar fi reprezentative, fără a fi bazate pe rezumate, căci obiectivul nu este de a produce roboți, ci ființe cu gândire autonomă, creatoare, independente.
Nu spun ca examenele de admitere în licee să fie ca pe vremea mea, dar ni să se mai deruleze ca acum. Nu spun ca examenul de bacalaureat să fie ca pe vremea mea, dar nici media de la bacalaureat, nereprezentativă ori cum o dai, ori cum o întorci, să fie luată în calcul la admiterile în facultăți. Chestia cu evaluarea performanței nu se face într-un examen de 2 sau de 3 ore, ci pe parcurs, prin teste complexe, construite cu cap și pentru a îndeplini cu totul alte obiective, decât cele ale clasamentelor.

(27 decembrie 2023)

Friday, November 10, 2023

Importanța liceului

Așa cum stau lucrurile, liceul este poarta de intrare în facultate în condițiile în care nu mai există concurs de admitere la facultate și contează:
- media de absolvire a liceului,
- cunoștințele acumulate în liceu,
- caracteristicile intelectuale ale candidatului.
De aceea, în zilele noastre, liceul capătă o importanță cu totul specială și părinții urmăresc să orienteze copiii lor spre a da admitere la licee cât mai bune, deși acolo admiterea se face după media de la examenul național de capacitate de la sfârșitul clasei a VIII-a.
Facultatea apare doar ca o consecință firească a muncii depuse de elevul de liceu.
Dacă elevul de liceu a muncit serios, va opta pentru o facultate mai grea, cu pretenții mai mari și care-i oferă o meserie căutată mult pe piața muncii, iar satisfacțiile lui materiale și spirituale vor fi pe măsură.
Dacă elevul de liceu a tratat cu superficialitate disciplinele și a trecut prin cele patru sau cinci clase ca gâsca prin apă și nu s-au lipit prea multe de el, va perge către o facultate ușoară sau către o fabrică de diplome, dar să nu se aștepte ca de acolo să iasă cu o meserie. El va fi ca o frunză în bătaia vântului și va ocupa poziții pe piața muncii care nu au nicio legătură cu ceea ce a învățat în facultate, rămânându-i doar să se laude că are o facultate și punct.



(11 noiembrie 2023) 

Thursday, October 5, 2023

Sălile marilor teatre de operă

Am vrut să văd și eu ce și cum în legătură cu inexistența unei săli de operă în Ro, căci este bine să fim documentați când trăncănim. 
Metropolitan House Opera are o sală cu 3.850 locuri.
Balșoi Teatr are o sală cu  1740 locuri.
Opera Bastille are o sală cu  2,745  locuri.
Opera Garnier din Paris are o sală cu 1,979 locuri.
Opera Scala din Milano are o capacitate de 2,030 locuri.
Opera din Sydnei are o sală cu capacitatea de 5,738 locuri.
Opera din București are o sală cu capacitatea de 952 locuri.
Teatrul la Fenice  
are o sală cu capacitatea 1.126 locuri.
San Francisco Opera are o sală cu capacitatea 3,146 locuri 
The Royal Opera House din Londra are o sală cu capacitatea 2,256  locuri
Gran Teatre Liceu Barcelona 
are o sală cu capacitatea 2,292 locuri
Hamburg State Opera are o sală cu capacitatea 1.690 locuri
Vienna State Opera are o sală cu capacitatea 1.709 locuri
Sala Palatului din București are o sală cu capacitatea  4.060 locuri.
There are seats available.  Opera Hall Beijing 
are o sală cu capacitatea  2.207 locuri.
Oslo Opera House 
 are o sală cu capacitatea 1.400 locuri.
Teatro Colon din Buenos Aires are o sală cu capacitatea 2.487 locuri.
Teatro Real din Madrid are o sală cu capacitatea  1.746 locuri.
Opera din Copenhaga are o sală cu capacitatea de 1.500 locuri.
Arena din Verona are  capacitatea de 15.000 locuri.
Se vede că pentru spectacolele de operă nu este nevoie de săli de zeci de mii de locuri, ci de săli unde acustica este excepțională datorită particularităților pe care spectacolele le presupun și dificultăților de utilizarea instalațiilor de amplificare a sunetului. faptul că la București nu se făsește o sală unde un număr ceva mai mare de spectatori să vină și să vadă în condiții de eficiență o operă cu mari interpreți, arată lipsa de interes a decidenților față de producțiile valoroase și față de cultivarea cetățenilor. În consdițiile actuale, la București o sală de 4.000 de locuri cu acustică perfectă ar face rentabil orice spectacol de operă cu cei mai mari interpreți ai momentului, exact așa cum se întâmplă la Scala din Milano sau la Met la New York, dar neavând această sală, la București vin cântăreți mari la apus de carieră sau se organizează spectacole gen șușe, cu multă poleială, dar cu valoare scăzută, din moment ce acustica lasă de dorit.



(05 octombrie 2023)

Tuesday, September 12, 2023

Videochat pentru educație

Industria videochat-ului din scumpa noastră țărișoară, contribuie la PIB cu 6% adică exact cât scrie în Legea educației din 2011 că trebuie alocat pentru învățământ și cât nu s-a alocat niciodată. Dacă această industrie a videochat-ului unde lucrează peste 400.000 de fecioare sau cam așa ceva este atât de productivă, de prosperă, de eficientă și de cuprinzătoare, este clar că banii nun au miros și guvernanții n-ar trebui decât printr-o semnătură să-i direcționeze spre învățământ. banii din industria plăcerii s-ar duce grațios și silențios spre educație, căci și cele 400.000 de salariate nu vor rămâne veșnic tinere și trebuie înlocuite cu ființe grațioase, cunoscătoare de limbi străine, bune la conversație și educate, căci nu este exclus ca niște clienți să le solicite și consultații prinvind integrala RIEMANN, teorema lui FERMAT sau ecuația lui DIRAC și de ce nu, expozeuri legate de teoria relativității generalizate. Banul nu vine singur, din nimic, ci trebuie dat exact pentru ceea ce se cere pe piață, căci clientul lor la videochat este stăpânul lor, chiar dacă uneori clientul joacă și rolul de sclav, iar persoana din fața unui webcam este stăpâna.




(12 septembrie 2023)

Wednesday, September 6, 2023

Cosmetizarea învățământului

Au apărut nenumărate forme de cosmetizare în învățământ, fără a fi vorba de modificări structurale profunde și benefice, ci de chestiuni de suprafață.
Una dintre formele de cosmetizare este aceea a redenumirii unor entități pentru a li se da o falsă strălucire care nu are nicio legătură cu realitatea.
A apărut denumirea de COLEGIU și nu orice fel de colegiu, ci de colegiu NAȚIONAL, denumire pompoasă care nu spune nimic:
- nici legat de calitatea corpului profesoral,
- nici legat de calitatea elevilor,
- nici legat de condițiile de derulare a activităților,
- nici legat de rezultatele absolvenților,
- nici legat de marile personalități pe care le-au produs.
Cum să se numească colegiu național o entitate unde funcționează o persoană care a zis pepsiglas în loc de plexiglas, nu voi înțelege în ruptul capului, așa cum nu voi înțelege de ce există licee și colegii pentru entitățile care utilizează aceleași programe analitice, aceleași discipline și eliberează aceleași diplomă de absolvire celor care le-au frecventat și au susținut examenul de bacalaureat.

(06 septembrie 2023)

Sunday, July 16, 2023

Corupția nevinovată

Noi trăim într-o lume în care nu ne dăm seama de multe lucruri și credem că tot ceea ce facem, este corect, bine, folositor, eficient, necesar și de calitate, deși lucrurile stau cu totul altfel, dacă facem o analiză mai atentă. De cele mai multe ori nu realizăm că am luat-o pe arătură, că tot ce facem este la marginea eticii și trăim cu impresia că numai alții fac greșeli, în timp ce noi suntem imaculați.
Să ne imaginăm că suntem soț și soție profesori la un liceu în orașul X. Să presupunem că eu predau matematica și soția mea predă chimia. Să presupunem că fiul nostru este elev în liceu și mai mult, este elev în clasa unde predau eu matematica, dar predă și soția mea chimia. 
Există tot timpul o serie de întrebări pe care și le pun colegii fiului meu, dintre care enumer aici:
- oare îl anunță când va fi ascultat pentru notă?
- oare îi spune subiectele la teză?
- oare nota dată nu e mai mare cu un punct?
În plus, colegii mei de catedră profesori, pentru a avea o relație bună cu mine și cu soția mea, cu siguranță că vor închide ochii la unele răspunsuri greșite ale fiului meu, cu siguranță că la teză cel mult vor fi corecți în a-i da nota sau vor proceda la adăugarea unui punct-două, față de ceea ce el merita.
Se spune că profesorii nu trebuie să-și mediteze elevii de la clasă. Frumos și etic. Dar în speța despre care discut acum, nu meditatul este problema, ci atmosfera creată în jurul fiului meu, care este elevul lui tăticul și al lui mămica. Cu siguranță situația lui școlară nu reflectă nici pe departe ceea ce el a învățat, căci toți colegii mei, discret, cu talent și cu delicatețe vor căuta să-l protejeze, pentru că în mintea lor, ei vor să aibă o relație bună și cu mine și cu soția mea. 
Ceea ce am prezentat nu este corupție în ochii nimănui pentru că fiul meu are dreptul să meargă la școală. Fiul meu are dreptul să aibă profesor de matematică și de chimie. Și eu și soția mea suntem profesori titulari, deci faptul că predăm la o clasă sau la alta, în ochii tuturor este doar exercitarea meseriei noastre de dascăli. Realitatea ar zice, dacă chiar am da dovadă de o doză minimă de decență, că pe fiul nostru ar trebui să-l evalueze alți profesori, nu noi, să-i predea alți profesori, nu noi și dacă este să mergem până la capăt, fiul nostru ar trebui să fie elevul altui liceu, nu al liceului unde tata și mama sunt profesori.



(17 iulie 2023)

Friday, June 23, 2023

Despre învățământul privat românesc

Ar fi trebuit ca învățământul privat românesc să fie o alternativă superioară învățământului de stat românesc, dar nu a fost așa căci societatea românească nu are principii morale sănătoase, iar oamenii sunt lipsiți de onoare, de țeluri mărețe și de criterii valorice bine definite.
Unui învățământ de stat mediocru, nu avea cum să-i corespundă un învățământ privat de excelență pentru că:
- profesorii au provenit din învățământul de stat mediocru,
- elevii au fost rezultatul învățământului de stat mediocru,
- alimentarea cu fonduri s-a făcut preponderent din taxe,
- dezvoltarea s-a făcut pe criterii de cerere și ofertă.
Este adevărat că învățământul privat a fost mai atractiv și pentru studenți pentru condițiile relaxate de admitere, dar și pentru profesori, pentru salariile ceva mai mari decât cele de la învățământul de stat. Faptul că accesul la o universitate privată a fost mai lejer, dar mai ales, modul în care s-au derulat activitățile în sălile de curs și de seminar, pe fondul presiunii raportului calitate-preț, a determinat ca învățământul privat să nu depășească acel stadiu de diferențiere în sensul unei discriminări negative, considerându-se că cei mai buni profesori sunt la unitățile de stat și cei mai buni elevi, tot la unitățile de învățământ de stat sunt, căci cei mai buni elevi și studenți de la stat beneficiază de burse.
Mediul românesc nu a fost propice dezvoltării unui învățământ privat exact așa cum este el în USA, adică cu mult mai bun decât învățământul de stat, pentru că la noi mai importantă este diploma decât ceea ce presupune ea în planul cunoștințelor acumulate, din moment ce în mentalul colectiv este definit faptul că o diplomă este doar un carton, nu simbolul unor acumulări de cunoștințe pe profesie, care să dea greutate la angajare și certitudinea că posesorul unei diplome, chiar stăpânește bine meseria.
Trebuie spus că există o excepție. Este vorba de Liceul internațional de informatică, instituție privată care dă absolvenți de foarte bună calitate și olimpici internaționali, ceea ce arată că dacă se vrea, învățământul privat este superior învățământului de stat.

(23 iunie 2023)

Wednesday, June 21, 2023

Toate la vremea lor

În mintea mea, aia care mi-a mai rămas acum la 76 de ani, cred că toate trebuie făcute la vremea lor.
Copilăria trebuie trăită când ești copil.
Adolescența trebuie trăită când ești adolescent.
Tinerețea trebuie trăită când ești tânăr.
Școala elementară se face până la vârsta de 17 ani.
Bacalaureatul nu se susține mai târziu de 20 de ani.
Facultatea nu se face mai târziu de 27 de ani.
Doctoratul nu se face când ai ajuns pe o funcție importantă, căci nu mai înseamnă muncă adevărată.
Un nene a făcut liceul la 27 de ani. Apoi a făcut facultate și vreo patru masterate. Un alt nece a făcut un doctorat în probleme de minerit, deși facultatea lui nu avea nicio legătură cu mineritul. Abordările caricaturale și se par excese de lipsă de inteligență, din moment ce societatea nu a creat bariere insurmontabile de a-l determina pe X sau pe Y să aibă o altă traiectorie cu întreruperi, care să justifice un examen de bacalaureat la bătrânețe și un doctorat la senectute. Eu nu cred în doctoratul celui de pe poziție de la director în sus, căci el nu mai are timp să facă 3 ani cercetare științifică cel puțin 4 ore pe zi pe domeniul în care-și face teza de doctorat, căci soluțiile originale autentice nu apar bătând din palme.
Noi avem proverbul: prostul, nu e prost destul dacă nu e și fudul. Spune multe acest proverb și se aplică al naibii de mult ărintre mulți compatrioți de-ai mei, care uită cine sunt cu adcărat și câte parale fac.

(21 iunie 2023)

Saturday, June 17, 2023

De ce s-a prăbușit școala românească după 1989?

Școala românească înainte de 1989 însemna:
- sistem centralizat comunist,
- număr de ore fix pe săptămână,
- profesori înrolați politic,
- organizație de pionieri,
- disciplină comunistă,
- sistem de notare comunist,
- obligativitatea frecvenței,
- obligații cât cuprinde,
- drepturi la limită,
- reguli stricte la angajarea în muncă,
- conducerea de către partid.
După 22 Decembrie 1989 o dată cu venirea democrației în România și școala a suferit o serie de  transformări, din care enumer aici:
- apariția grevelor la profesori și la elevi,
- dezvoltarea învățământului privat,
- apariția pieței muncii,
- schimbarea criteriilor la angajare,
- au apărut drepturile elevilor,
- a dispărut organizația de pionieri,
- profesorii au și ei drepturile lor,
- s-au dezvoltat manualele alternative,
- cererea și oferta și-a făcut loc peste tot,
- s-au diversificat tipurile de licee,
- admiterea se face centralizat,
- examenul de bac se face centralizat,
- au apărut analfabeții funcționali,
- a crescut la cote alarmante abandonul școlar,
- se câștigă mulți bani din munci care nu presupun studii,
- numărul orelor pe săptămână a scăzut,
- oamenii au drept să facă și servici și școală.
Toate modificările au interpretări originale, mioritice, ceea ce au dus la scăderea calității actului educațional, căci oamenii au alte obiective, decât cele de a învăța, de a obține note mari, căci există munci de unde se câștigă foarte bine fără a avea specializări înalte. Faptul că în educație provizoratul prin suplinitori depășește 30% din personalul didactic, arată că preocuparea pentru calitate are cote minime acum. Scandalurile care se țin lanț în zona doctoratelor, arată că școala românească nu este în stare să-și gestioneze calitatea actului educațional.  Inexistența criteriilor de ierarhizare valorică reală a școlilor și a profesorilor au dus în derizoriu actul educațional.

(17 iunie 2023)

Saturday, May 6, 2023

Tipologiile de profesori din sistemul educațional mioritic

Să mă justific un pic. Am fost elev 11 ani de școală, am fost student 5 ani și am lucrat în învățământ 42 de ani, deci cunosc foarte bine tipologiile de profesori atât din fața catedrei, cât și de la catedră, drept care am pretenția că nu voi face erori impardonabile.
Profesorul adevărat este acela care m-a făcut să-mi placă materia lui, să înțeleg ce spune și să nu pierd mult timp cu studiul individual pentru a descifra ceea ce trebuia să înțeleg de la clasă, dar n-am înțeles că profesorul a prezentat totul încâlcit și dezlânat. Profesoara de matematică din școala generală m-a învățat să gândesc, iar profesoara de matematică din liceu m-a învățat să deduc totul pornind de la un enunț și să dezvolt totul din aproape în aproape, logic și natural, fără să memorez nimic.
Profesorul tocilar, căci am avut și astfel de profesori, erau acei profesori care nu știau pe ce lume se află, dar memorau lecția din manual și ne-o recitau nouă elevilor. Am avut o profesoară de fizică pe când eral elev în clasa a VIII-a care preda fizica și o urmăream cu manualul deschis sub bancă, cum recita lecția și când m-a prins făcând așa ceva, mi-a altoit două note de 2(doi) în aceeași oră și a trebuit să lupt din greu pentru a nu rămâne corigent. Nu a fost singura. O profesoară de Limba română în clasa a IX-a recita lecțiile despre cronicari.
Profesorul subiectiv era acela care se lăsa ușor influențat în a da note de mulți alți factori și nu ținea seama de calitatea răspunsurilor pe care le dădea elevul. Am avut profesori care dădeau note mari unui elev căci tăticul respectivului era croitor și ei se înțoleau cu haine croite și cusute la respectivul. Acest comportament a dus la situația bizară că fiul croitorului a reușit să devină premiantul cu coroniță al clasei, doar că mulți dintre profesori poposeau la atelierul priceputului său tătic.
Profesorul nepregătit era acela care venea în fața elevilor și se vedea de departe că nu are nicio legătură cu meseria de dascăl, atât prin faptul că nu știa să se poarte cu noi, cât și prin faptul că se împiedica la tot pasul în demersul său, ceea ce dovedea că nu are pregătirea și nici experiența necesare pentru a veni în fața noastră să ne învețe ceva, din moment ce el însuși nu știa carte.
Profesorul răzbunător era acela care nu suporta ca elevii lui să-i iasă din cuvânt sau să spună lucruri altele decât cele care lui îi făceau mare plăcere. Era un profesor de matematică despre care eu aveam o părere bună și mi-am permis să-i spun că în ziarul LUCEAFĂRUL era o zicere a unui mare matematician că la matematică nu există elev rău, ci există profesor rău. L-am enervat atât de tare încât respectivul m-a altoit cu o notă de patru fără comentarii. La o altă clasă, un alt profesor de matematică a dat elevilor ușor turbulenți un extemporal și toată clasa a primit nota 2(doi), inclusiv premianta clasei.
Profesorul cititor este acela care stă înțepenit la catedră și citește de pe niște foi ceea ce el numește cursul lui sau lecția lui. Am avut mai mulți profesori care-și țineau cursurile sau lecțiile în acest fel. Nu am avut niciodată o părere despre acest tip de profesor, deși dacă ar fi vorbit mai rar mi-ar fi creat posibilitatea să iau notițe care erau exact cartea tipărită. Mi-ar fi plăcut să fie în stare să facă o sinteză cât de cât, căci cartea o găseam la bibliotecă și nu mai trebuia să vin la sala de curs, unde mi se citea ceea ce citeam și eu la sala de lectură și nu mai pierdeam două ore aiurea.
Profesorul jignitor era acela care nu știa să vorbească civilizat. Pe când eram elev am avut mai mulți profesori care ne-au făcut proști pe noi elevii. Nu ne-a deranjat foarte tare că eram copii și nu sesizam nuanțele. Când eram student în anul al V-lea a venit un asistent, a delirat el acolo ceva, dar greșind, un coleg de-al meu l-a atenționat. El ne-a făcut proști. Reacția colegilor nu a fost vehementă, dar au insistat colegii mei exact pe chestiunea greșită de asistent și acesta s-a enervat atât de tare încât a plecat și nu l-am mai văzut, căci șeful de grupă a discutat cu profesorul de la curs și i-a cerut să-l schimbe pe asistent cu unul ca lumea. Peste ani l-am întâlnit pe respectivul asistent, care nu se dezbărase de obicei și i-am reamintit de incident, lucru care nu i-a căzut bine, dar am definit o limită de unde să plece în dialogurile lui cu mine, căci îl știam cine este și câte parale face.


(06 mai 2023)