Ce trebuie să facă Nicușor DAN și echipa lui de campanie?

Dacă Nicușor DAN a ieșit învingător în campaniile electorale unde a mers ca independent sau ca fondator al USB sau USR, se datorează faptului că el a fost altceva în raport cu toți politicienii hârșiți în ale politicii mioritice, politică măruntă, pierdută în hățișuri și intrigi de doi bani, lipsită de perspectivă, dimensiune și măreție.

Sarcina lui Nicușor DAN și a echipei lui de campanie nu este deloc ușoară pentru că Nicușor DAN trebuie:

- să rămână același personaj, natural, direct, gânditor și calm,

- să aducă teme noi, pe care să le stăpânească la nivel de detaliu,

- să nu improvizeze, un doctor în matematici este riguros,

- să includă în vocabularul lui cuvinte cheie specifice mediului rural,

- să evite intrarea în mocirlei politicii dâmbovițene, nesemnificative,

- să fie un cu totul altfel de candidat prin simplitate, modestie și empatie.

Echipa sa de campanie știe multe lucruri și-i definește strategia de urmat lui Nicușor DAN, drept care tot ea trebuie să-l antreneze astfel încât să fie evitate rapid fără a ieși șifonat, acele capcane generatoare de erori impardonabile, pe care toată lumea le comentează, deși oricine le-ar face din moment ce Nicușor DAN este și el om și nu robot sau bază de date pentru a ști procente la două zecimale. 

În București este cunoscut Nicușor DAN ca primar al capitalei, dar trebuie să devină cunoscut și în țară. Nu este treabă ușoară, dar echipa sa de campanie trebuie să organizeze deplasări în țară. Eu cred că trebuie găsită o modalitate prin care Nicușor DAN să meargă dintr-un oraș în altul. Îmi aduc aminte cu nostalgie cum Mircea DIACONU bătea țara în lung și în lat cu o mașină de teren, ceea ce i-a impresionat pe alegătorii săi și a devenit europarlamentar ca independent, ceea ce în acele vremuri era aproape imposibil. Și Nicușor DAN trebuie să găsească ceva, nu spun ce, care să-l facă cunoscut rapid în țară, iar oamenii să-l perceapă ca fiind de-al lor. Niște cuvinte cheie noi, un motto popular îl vor ajuta enorm.

(16 februarie 2025)

1.000 de oameni care m-au dezamăgit: Mircea DIACONU

 Ca actor, Mircea DIACONU este un actor de nota 10.
Pe postura de candidat la europarlamentarele din 2014, Mircea DIACONU era de nota 10.
Ca parlamentar și ministru, Mircea DIACONU s-a scremut să fie de nota 6.
Ca apariții în platourile televiziunilor, Mircea DIACONU este de nota 2.
În postura de candidat la prezidențialele din 2019, Mircea DIACONU a prestat de nota 3.
Sunt oameni cărora le stau bine mai multe posturi. Eu știu pe unul căruia îi stă bine îmbrăcat în domn și care face față în contextul în care are drept parteneri intelectuali rasați. L-am văzut pe respectivul stând de vorbă cu lucrătorii lui de la muncile câmpului și îi stătea bine vorba aceea a oamenilor de rând, îl aranjau și gesturile de dat noroc cu ceștile de rachiu făcute din lut ars. Și mâncatul ciorbei din strachină îi stătea bine, cum îi stătea bine și folosirea instrumentelor cu care a mâncat homar.
Lui Mircea DIACONU nu-i stau bine toate rolurile, căci una este să joace un personaj creat de un dramaturg și cu totul altfel stau lucrurile când Mircea DIACONU trebuie să-și joace propriul personaj. Mă dezamăgește situația în care văd că Mircea DIACONU are ezitări să-l joace pe Mircea DIACONU candidat la prezidențiale sau pe Mircea DIACONU omul din platou care are accente critice față de o anumită problemă sau față de o anumită atitudine  a unui guvernant.

PS: Doamne, ce frumos rol a jucat Mircea DIACONU în piesa O scrisoare pierdută la Teatrul BULANDRA alături de Dem RĂDULESCU!
(01 iulie 2022)

Schemă simplistă, dar exersată ieri

Ieri, un candidat a exersat o schemă:

- simplistă,

- bizară,

- grotescă,

- aiuritoare,

- falsă,

- previzibilă,

doar-doar pentru a se vorbi despre el. Se știe că sunt situații prin care o emoție 

- autentică,

- puternică,

- directă,

- plasată,

are menirea să schimbe multe în ierarhiile candidaților și chiar o face. Numai că ieri, personajul care a prezentat un filmuleț neclar, neconvingător și mai ales neinspirat, a reușit doar prima parte a schemei de manipulare, adică să se vorbească pentru o zi despre el, ceea ce este absolut insuficient.

Tot ceea ce a urmat după acel episod cu filmulețul nu a fost altceva decât bătutul apei în piuă, fără a se arăta nimic despre personajul care a dezvoltat scena și a incitat la discuții.

Unii dintre analiștii de ocazie din televiziuni au fost vehemenți, picând în plasă, căci nefericitul candidat nu a vrut să răscolească nimic, ci doar să se vorbească despre el, căci totul era cusut cu ață albă, mai ales că totul pica în ziua în care se închidea campania electorală, deci ar fi trebuit să fie bomba care răstoarnă totul. A fost doar un fâs sulfuros, fără undă de șoc, pentru că însuși personajul este mediocru prin întreaga sa abordare. Față de momentul rău gândit pentru difuzare, în care a fost difuzat filmulețul în care un candidat caftea un copilaș, de această dată momentul a fost optim, numai că știrea a fost lipsită de conținut, ca să nu spun prost construită și făcută la un nivel de amatorism vecin cu penibilul.

(09 noiembrie 2019)

Sărăcuțul Dan BARNA

USR a început bine, dar iată că are o evoluție sinuasă. După ghidușiile zgomotoase din Parlament, lansarea propriului candidat se arăta a fi chestia măreață de după 22 Decembrie 1989, dar scoaterea de la naftalină a unor dosare ale candidatului Dan BARNA, schimbă oarecum problema.

Eu am lucrat cu proiecte europene și acuzațiile ce i se aduc lui Dan BARNA nu sunt prea beton și siunt doar de campanie, căci după 10 noiembrie Dan BARNA va fi lăsat în pace pur și simplu, deși acum toată lumea rea de gură în vede pușcăriabil.

Spun sărăcuțul Dan BARNA pentru că:

- Dan BARNA nu are timp să se apere,

- Dan BARNA este singur și hienele sunt multe,

- Dan BARNA trebuia să pregătească și mai bine terenul,

- Dan BARNA nu știe să aplice lovituri decisive,

- Dan BARNA are verbul unui om civilizat.

Dacă el rupea din electoratul stângii, deși USR este cotat ca neo-marxist, fără a fi așa ceva, lucrurile ar fi stat altfel, dar el este poziționat tot la dreapta eșicherului politic și ar împărți electoratul cu actualul prezident, lucru de care el trebuia să fie conștient și lucru care nu prea se face din moment ce 4 ani au fost pe o aceeași baricadă de aceeași parte a baricadei.

(05 noiembrie 2019)

Acuzații de blat

Cei care își văd șansele diminuat chiar în turul al II-lea al alegerilor prezidențiale, vorbesc de blat între Viorica DĂNCILĂ și Klaus IOHANNIS. Așa cum ne stă nouă bine, nu sunt de vină partidele balama, nu sunt de vină candidații care nu s-au remarcat cu rezultate de excepție care să convingă pe toată lumea, ci sunt de vină numai și numai Viorica DĂNCILĂ și Klaus IOHANNIS care și-au dat mâna ca ei să ajungă în turul al II-lea. O aberație mai mare nici nu avea cum să apară, căci neputința de a impune candidați infailibili a partidelor balama, i-a făcut pe șefii acestor partide să vorbească de blat, de lipsa de interes a candidaților Viorica DĂNCILĂ și Klaus IOHANNIS de a veni în confruntări cu ceilalți 8 candidați, pentru a se bălăcării, exact cum s-a întâmplat pe la alegerile din 2004 sau 2009.

Eroarea făcută de cei care acuză blatul este evidentă și doar cine nu vrea nu vede că între Viorica DĂNCILĂ și Klaus IOHANNIS nu are cum să existe blat pentru că:

- sunt adeversari politici complet definiți,

- atacurile reciproce au fost extrem de intense,

- nu au ceși oferi unul altuia după turul al II-lea,

- votul secret este imprevizibil și nenegociabil.

Există niște reguli nescrise legate de votul secret. Dacă sunt 10 candidați, tot timpul va exista un ocupant al locului I, un ocupant al locului al II-lea și tot așa până la al X-lea loc din lista voturilor obținute. Nu văd de ce oamenii vor să fie toți pe locurile I și al II-lea. este mai rău ca la clasa a I-a unde părinții vor ca odraslele lor să ia premiul întâi, drept care forțează nota în varii modalități, iar învățătoarele, ca să satisfacă orgoliile părinților nesăbuiți, urcă pe scenă la premiul întâi, jumătate de clasă. Spectacolul oferit până azi este modest. Aștept zilele următoare, căci nu mai sunt decât 10 zile până la primul tur și chiar cu timiditate, competitorii își vor da la geoale cu râvnă.

(31 octombrie 2019)

Șansele prezidențiabilului Theodor PALEOLOGU

A fost o surpriză pentru mine să văd că Theodor PALEOLOGU se înscrie pentru cursa prezidențială. El este fiul lui Alexandru PALEOLOGU, celebrul Conu Alecu despre care istoria liberalismului încă nu s-a apucat să scrie nimic, din motivele ocupării cu mărunțișuri, știut fiind faptul că tăticul lui Theodor a fost ambasadorul nostru la Paris după 1989, dar care a părăsit postul din convingeri politice care nu-i permiteau să fie exponentul în străinătate al mpoliticii FSN-ului.

Theodor PALEOLOGU este recomandat ca un intelectual fin. Nu stau acum să verific eu dacă ceea ce se spune despre Theodor PALEOLOGU este sau nu adevărat, pentru că nu fac analiza studiilor sale și nici a operei sale. Știu doar că a fost ministru al culturii în vremurile de tristă amintire ale regimului care a transformat țara într-un stat mafiot, așa cum tăticul regimului a recunoscut de bună voie și nesilit de nimeni, crezând că face o glumă, probabil.

Numai faptul că a intrat în acea mocirlă și s-a așezat la acea troacă unde au fost tocate 20 de miliarde de parai, mă face să cred că Theodor PALEOLOGU este un personaj și pentru a fi o parsonalitate mai are de parcurs mulți pași.

Am văzut afișele electrorale ale lui Theodor PALEOLOGU și bag samă că dispune de importante resurse dacă și le permite. În mașina 133 o femeie zicea cu glas tare că dacă o garsonieră costă 30 de mii de euro, cu ceea ce a pus Theodor PALEOLOGU să obțină vizibilitate s-ar face câteva zeci de garsoniere.

Eu l-am văzut pe Theodor PALEOLOGU pe la Tv în compania unor oameni spălați și mi s-a părut un intelectual de treabă, care n-ar avea ce căuta în haznaua politică dâmbovițeană, căci discursul său este spumos, elevat, distractiv, direct și complex, iar aici se cer oameni simpli, prea simpli, în care fiecare cetățean să se regăsească într-o cât mai mare proporție. Nu se regăsesc nici 5% în Theodor PALEOLOGU, ceea ce nu e prea bine pentru prezidențiabilul Theodor PALEOLOGU, care la o catedră de maximă exigență din Europa ar fi de lăudat, de urmărit și mai ales de urmat de studenții care se instruiesc în zona științelor umaniste.

Eu cred că cele câteva luni pierdute cu prezidențialele i-ar fi permis lui Theodor PALEOLOGU să scrie o lucrare fundamentală, căci exercițiile date în lista sa de lucrări îl recomandă ca pe un tip capabil, de talent și mai ales productiv. 

Unii îl văd în turul al II-lea. Mi-aș dori, căci cu oricare dintre cei bine poziționați s-ar întâlni ar avea ce să spună și cum să-i pună în dificultate, căci cultura sa este de departe un mare avantaj. Probabil, numai în compania lui Micrcea DIACONU ar avea unele probleme.

(07 ocotmbrie 2019)

Candidații pentru prezidențialele din noiembrie 2019

Azi 22 septembrie 2019 este ultima zi în vcare cei ce doresc să intre în cursa prezidențială din noiembrie 2019 mai au dreptul să vină la Birolul Electoral Central să depună documentele pentru a fi analizate și pentru a dobândi calitatea de candidat oficial la fotoliul de Președinte al României pentru următorii cinci ani.

Abia diseară voi avea toate elementele legate de lista completă a candidaților și abia atunci voi fi în situația de a scrie câteva cuvinte despre șansele acelor care se prezintă în fața poporului să fie votați.

Cred că și anul acesta va fi extrem de interesant și comic pentru că vor exista candidați validați de BEC cu 200.000 de semnături valide, care la numărătoarea voturilor, asemenei alegerilor pentru Parlament, nu vor avea de departe acel număr de voturi în raport cu numărul semnăturilor, dar spre să nu fie și candidați cu zero voturi, că chiar ar fi culmea, dacă nici ei nu s-ar vota.

Nu este niciun element șocant, mai ales datorită faptului că dacă vor fi independenți, aceștia nu includ în lista lor acea personalitate de care să se teamă Klaus IOHANNIS, Dan BARNA și Viorica DĂNCILĂ, adică omul cu notorietate în domeniul său care să spulbere orice șansă de câștig al unuia dintre cei trei. Dacă era un fost campion olimpic revenit în sport la 50 de ani și care la Olimpiada de la Rio ar fi aduc patru medalii de aur, dacă era un laureat al premiului NOBEL pe 2018, dacă era un oncolog cu rezultate spectaculoase pentru colectivități foarte mari de pacienți, adică personalități care reușeau să creeze acel val de simpatie națională, cu siguranță, lucrurile ar fi stat cu totul altfel. În lipsa unei astfel de personalități de geniu, lista candidaților la prezidențiale rămâne cu structura clasică, cu care suntem obișnuiți și care nu aduce nici  element spectaculos sau surpriză. Cred că ar fi cu mult mai interesant dacă numărul minim de semnături necesar ar fi nu 200.000 ci 100, dar să apară condiția ca persoana să depună la BEC lista cu cele 100 de semnături, dar și într-un cont la o bancă suma de UN LEU, acestea fiind condiții de a devenit candidat validat pentru prezidențiale. Chestia cu semnăturile îngrădește în mod artificial dreptul de a fi ales. Așa cum dreptul de a alege nu este condiționat de nimic, tot așa și dreptul de a fi ales ar trebui să fie dat doar de dorința omului de a figura pe buletin, pur și simplu.

Este adevărat că am avea în ziua alegerilor un buletin de vot ca o carte de telefon, dar așa ar arăta democrația pură în care nu se păornește de la vorbe, ci de la fapte, exact cum e cu chestia aceea cu nimeni nu este mai presus de lege, dar dând legea imunității, este anulată exact acestă cerință, căci îi face pe unii mai egali decât alții.

Dar să așteptăm clipa în care BEC va da lista candidaților la prezidențiale, pentru a avea acea bază necesară analizei și prognozării celui sau celei ce va ocupa fotoliul de la Coroceni.

(22 septembrie 2019)

Mircea DIACONU

Cineva spunea azi în metrou că Mircea DIACONU este candidatul său la președinția șării. Nu l-am luat în considerare pe ins, deși părea destul de spălat și ținea și niște ochelari pe nas, un pic cam ciudați ca formă. Când am văzut discursul lui la Parlamentul European mi-am dat seama că președintele Ronald REAGAN tot actor a fost și el, Mircea DIACONU fiind cu mult mai mare artist, zic eu. Discursul lui Mircea DIACONU a fost:

- concentrat;

- expresiv;

- nuanțat;

- ferm;

- direct;

- simplu;

- concret;

- adevărat;

- apăsat.
A spus ceva memorabil:
Lăsaţi România să-şi găsească calea, singură!
N-am mai auzit ceva măreț de la Kogălniceanu când anunța pe 9 Mai 1877:
Suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare.

El are un mandat acolo la parlament tână în 2018, dar la întoarcere, cu inițiativele de acolo, cu o imagine foarte bine conturată, unii îi vor construi poziția de om din afara sistemului, acel independent atât de căutat în toată lumea, neînregimentat cumva.

Stau și mă întreb de ce personajul Iordache Brînzovenescu din piesa O scrisoare pierdută de la Bulandra, pusă în scenă de Liviu CIULEI în 1972? Răspunsul este unul singur: rolul este interpretat de Mircea DIACONU, care a știut să facă dintr-un rol scurt, un personaj uriaș. Se confirmă că Mircea DIACONU este mare pe scenă, este mare și la repetiții, dar este mare și ca om politic independent.

Bravo, Mircea DIACONU! Te aștept.

 (02 februarie 2017)

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 25 MAI 2014

Programul pentru alegerile europarlamentare din 25 mai 2014 are urmatoarea structura: - depunerea candidaturilor si judecarea conterstatiilor se realizeaza in intervalul 25 martie 2014 - 9 aprilie 2014 - listele definitive cu candidatii propusi de aprtide si cu candicatii indepententi se afisaza in ziua de 10 aprilie 2014 - campania electorala incepe in ziua de vineri 25 aprilie 0ra 00,00 - campania electorala se incheie in ziua de sambata 24 mai 2014 ora 7,00 - ziua votului este 25 mai 2014 in intervalul care incepe la ora 7,00 si se incheie la ora 21,00 - validarea si afisarea rezultatelor se realizeaza la data de..... Aici vor apare pas cu pas elemente legate de derularea alegerilor parlamentare din 25 mai 2014 Au fost definitivate si afisate listele de condidati.Partidele si-au desemnat cel mult 42 de candidati, cu 10 candidati peste numarul maxim de europarlamentari cati revin tarii noastre in raport cu numarul cetatenilor acesteia. A impresionat tenacitatea actorului Mircea DIACONU de a deveni candidat independent. In data de 9 aprilie 2014, dupa solutionarea ultimelor contestatii, lista candidatilor independenti este formata din urmatoarele persoane: Buletinul de vot prezentat de BEC in 29 aprilie 2014 are 23 pozitii, in care partidele si-au inscris candidatii si in continuare sunt independentii. Incepand cu data de 25 aprilie 2014, in mare viteza, orasele au fost impanzite de afise, panouri si bannere electorale, aratand dimensiunea risiperi de care a dat si dau dovada partidele si candidatii independenti du dare de mana. De asemenea, si in cutiutele postale, au fost introduse niste fluturasi, destul de dichisit executati, pe hartie de foarte buna calitate, ale caror costuri nu sunt deloc neglijabile. Fie ca partidele au cerut, fie ca institutele de sondare a opiniei publice au facut din proprie initiativa, fie ca institutiile media au comandat, inca din decembrie 2013 au inceput sa curga sondajele, unele dupa celelalte, fiecare construit dupa o metodologie proprie executantului. sa nu se uite ca cel care plateste doreste sa auda exact ceea ce-si doreste, adica ceva placut si instutele de sondare stiu acest adevar banal, multe actionand in consecinta. Dupa finalizarea alegerilor in toate parile membre ale Uniunii Europene, noua configuratie a grupurilor politice arata o serie de modificari semnificativefata de alegerile din anul 2009. Aceasta modificare va efecte asupra politicilor comunitare pe urmatorii cinci ani. In cutiile postale PSD+PUNR+PC a introdus fluturasi. Si PMP a introdus fluturasi in cutiile postale. Si PNTCD a introdus fluturasi in cutiile postale. Si pentru Razvan UNGUREANU au fost introdusi fluturasi in cutiile postale. Unii mai cu dare de mana si-au facut niste chioscuri, deloc ieftine, unde imprastie materiale de propaganda, bineinteles, personalul de acolo, declarandu-se a fi in activitate de voluntariat, daca sunt si oameni ce cred asa afirmatii. S-a procedat si la publicarea unor ziare de campanie, in care partidele fie au prezentat realizari si candidati, fie intr-un anonimat desavarsit, au lovit in adversari, nefiind imposibila identificarea sursei, prin faptul ca cei sprijiniti erau deci laudati, iar adversarii terfeliti. Mizand pe memoria colectiva, alianta PSD+UNPR+PC arata cu fiecare prilej ca USL traieste, ceea ce cu siguranta ii va aduce si voturi. Toate orasele au fost impanzite cu afise, stiut fiind faptul ca acest tip de alegeri nu scoate din casa mai mult de 30% din cetatenii cu drept de vot. Nici orasul Tulcea nu a facut exceptie. Din cele 845 minute cat a alocat TVR pentru europarlamentare, se scurg fara prea multa informatie utila, zilnic minutele, iar chestiunile de mare interes, raman pierdute in seant., pentru ca cei care au fost in Parlamentul European nu au cu ce se lauda pentru ca niciunul nu s-a evidentiat cu ceva util pentru noi cei de jos ci au lalait-o ca la Ploiesti. Ba unii apareau la televizor si aratau cat de penibili ersau de se intreba lumea cum mama dracului de au ajuns si ei acolo. Altii isi varsau rautatile cu ranjete supoerioare si acum cersesc votul din bretoane si zambete fortate de pe bannere. In data de 15 mai 2014 TVR 1 a avut pe durata mai multor ore niste confruntari intre candidatii la functii in parlamentul European, discutiile fiind aride, pe teme de migratie, intr-un context absolut de neinteles pentru o Europa care bate pasul pe loc. Aceasta atitudine usor umila a celor ce cersesc, nu solicita, voturi, este in contrast evudent cu aroganta nesaqbuita din vara anului 2012 cand de la Brussels toti trageau de urechi 7,5 milioane de votanti, ei ignorand apropape polutatia unei tari, caci destul de multe tari din UE au sub 7,5milioane de locuitori. Am schimbat canalul pentru ca erau si nesemnificativi cei care vorbeau, dar si problemele abordate erau neinteresante, pentru ca pe foarte multi ii intereseaza sa apara autostrazi, sa creasca salariile, viata sa fie mai buna. Restul este interpretat ca europarlamentarii sunt doar consumatori de bani foarte multi. Indemnizatiile lor barosane determinba lupta acerba pe locuri eligibile si mai putin dorinta lor de a face bine cuiva. Vulgarii propovaduiesc suma de 30.000euro, altii atei la origine vorbesc de 4.000 euro net, cum ca ar fi banii de buzunar. Lumea barfeste dar este greu de cerzut ca se inghesuie lumea sa mearga acolo pentru 200euro cat este salariul minim pe economie. mai exacti, unii vorbesc despre 7.900 euro salariu brut si 6,200 salariu net dar nu uita nimeni sa mai vorbeasaca de 20.000euro pentru a plati asistentii de specialitate si tot asa. Risipa cat cuprinde la o birocratie, pe masura. Alegerile europarlamentare sunt un fel de moment T0 al istoriei recente, fata de care se vor face toate proiectiile viitoare in Romania, mai ales in ceea ce priveste campania prezidentiala din noiembrie 2014. Tabloul este de o complexitate iesita din comun pentru ca: - dreapta nu are un candidat unic - presedintele PNL a definit ca prag de 20% al ramanerii in functie - PSD+UNPR+PC cred in refacerea USL - tara are nevoie de o forta puternica pentru a demara marile proiecte - uzura morala a clasei politice este profund accentuata - coruptia a atins cote insuportabile - monotonia indeciziei a pus stapanire pe toate laturile vietii social-politice - in proximitatea noastra instabilitatea politica este maxima - epuizarea politica este evidenta pentru o serie de personalitati care au dominat scena in ultimii 25 de ani - este nevoie de un salt calitativ al abordarilor, mai ales la varful politicii interne romanesti. probabil, primenirea clasei politice incepe cu testul din 25 mai 2014, cand se reasaza partidele si mai ales cand slaba calitate a deciziilor politice va fi sanctionata in bloc, mai ales prin faptul ca multi dintre politicieni mizeaza pe o asa-zisa memorie scurta a poporului, lucru neadevarat, dovedit prin sanctionarea repetata de la 2000 incoace a unui partid care a generat pe durata CDR niste inconveniente sanctionate fara incetare, partid care nu mai reuseste sa depasasca marasmul in care a intrat si se zvarcoleste neputincios. La o analiza mai atenta a textelor care au, fost propuse alegatorului pe banare, pe fluturasi, pe panouri, pe chiscuri si in ziare, se vede ori profesionalismul adevarat, ori amatorismul dus la extrem, ori nepriceperea celor care cred ca sunt in stare sa faca orice, adica nimic. oricum, chestia cu comunicarea nu a prea reusit niciunuia dintre competitori, pentru ca textele au fost ori prea lungi, ori prea elaborate, ori prea ermetice, ori enervant de banale si nesemnificative. Este important sa se vada cam cum stau lucrurile pe o analiza cantitativa folosind indicatori specifici stiintei comunicarii. Numai ca pentru aceasta abordare sunt necesare niste eforturi care presupun si o finalitate, care in cazul de fata nu exista, intrucat miza prezidentialelor din toamna are cu totul alte valente, cu totul alte costuri si niste actori care oricum nu sunt interesati de metodele stiintifice de a-si atinge tinta, mergand tot pe cai batatorite pe care ei le cred sigure. Zonele cele mai aglomerate au fost napadite de materiale electorale, iar efectul este diminuat, prin volumul mare al mesajelor, atat de diferite provenite de la partide si mai diferite ca doctrine si pondere in masa votantilor. Ideea construirii unui paralelipiped cu baza triunghi echilateral avand pe cele trei fete verticale mesaje este interesanta si PNL a adoptat o astfel de pozitie constructiva. I-a permis candidatei Renate Weber sa iasa in evidenta, desi modul cum s-a prezentat dupa ruperea USL arata de la o posta o alta politiciana, decat doamna care ne obisnuise cu atitudinea sa critica. Spre ziua votului lucrurile s-au tensionat. Suprapunerea cu niste alegeri parlamentare partiale a facut ca in niste judete de trista amintire sa iasa cu cafteala zdravana, cu focuri de arma si cu capete sparte. Lume primitiva. Si a venit si ziua votului, adica mareata zi de 25 mai 2014. La o analiza la rece, ziua a trecut dar timp de 5 ani, lucrurile vor fi cu totul altfel decat au fost pana acum si multi se vor intreba fie de ce le merge rau, fie de ce la Brussels nu se simt reprezentati. daca din cele 18 milioane de alegatori mergeau la vot 17 milioane si lucru se stia, cu siguranta,m responsabilitatea pentru a face liste cu oameni si nu cu persoane nereprezentative care s-au luptat pentru indemnizatie, era cu mult mai mare. Asa, chestia cu mocirleala a ramas inca pentru cinci ani. Aceste alegeri, cu miza peste asteptari intrucat sunt foarte apropiate de alegerile prezidentiale, au generat abordari cam pripite din partea unor politicieni, mai ales in ceea ce priveste demisii in caz ca. Daca respectivii vor demisiona, este o alta problema, chestiunile de onoare nu-si au locul pe malul Dambovitei. Ca in Evul Mediu, acum in lupta de orgolii va fi extrem de greu sa se faca o reconstructie a dreptei, pentru ca lipsesc personalitatile puternice. Nu este puternic Crin Antonescu pentru ca iesirea din USL l-a slabit. Nu este puternic nici primarul Sibiului, doar pentru ca nu este bucurestean, nu este puternic Blaga pentru ca a pierdut alegerile la Bucuresti, nu este puternica Udrea pentru ca nu a candidat niciodata in mod direct. Despre Ungureanu, cel ironizat cu unguentele si cu carnea de vita Kobe sau despre cel care a fost ministru la justitie, lipsa de promovare in adevaratul sens al cuvantului pentru a fi vizibili, le-a scazut sansele foarte mult, desi luati ca personalitati au tot ce trebuie sa fie candidati redutabili. Numai ca modul in care sunt prezentati este inadecvat, textele lor fiind greoaie, lungi si nu se adreseaza unui popor real, format din destul demulti ignoranti, analfabeti, betivi, oameni de nimic, cu votul in pix, care pentru o cinzeaca si-ar vinde si mama, ei formand cam 3% din votanti. In economia votului, daca 80% din populatie este civilizata si merg la vot jumatate, acel 3% se multiplica, devenind o forta egala cu a unei bombe atomice, care hotaraste pentru 20 de milioane. Cine ii castiga pe cei ce formeaza 3% sau cine capaciteaza ca din cei 80% sa vina la vot 3/4 acela va fi prezidentul in noiembrie 2014. Cu o intarzaiere demna de alte cauze, BEC a dat joi 29 mai 2014 rezultatele finale, care arata ca din totalul de 18.221.061 alegatori, s-au prezentat la urne 5.911.794 de cetateni, iar 5.566.616 au fost voturi valabil exprimate. Mircea DIACONU a obtinut 379.582 voturi, cu mult mai mult decat PMP cu 345.973 si decat UDMR care a avut 350.686 voturi. este foarte straniu cum independentii au obtinut mult mai putin decat numarul semnaturilor cu care si-au capatat dreptul de a castiga. Din toate aceste alegeri, rezulta un numar de fericiti invingatori, persoane si partide care au convins ca merita sa mearga la Brussels sa manance si gura lor o paine ca de facut ceva cu totul iesit din comun n-am avut auzice ca au facut si cu atat mai putin speranta ca vor face, din moment de partidele extremiste ne-au pus la zid in campaniile lor electorale din Anglia, Franta si de aiurea, pentru ca au stiut ca dezbinarea europarlamentarilor de dinainte creaza teren propice zicerilor lor fara ca sa li se intample oarece necazuri in sala de sedinte nici in trecut dar nici in viitor. Alegerile arata clar ca Europa este intr-un proces de constructie politica foarte lent, care a adus nemultumiri acelor votanti care au crezut ca prin crearea UE viata lor va deveni mai buna, ca sansele de a gasi locuri de munca vor spori. Toate idealurile naruite au dus la o atitudine activa a fortelor care, iata, au trimis in Parlamentul UE un numar important de deputati. Marile schimbari se vor lasa asteptate si in aceasta legislatura, intrucat miriapodul birocratic specific oricarei constructii usor artificiale, se pune foarte greu in miscare si ramane de fiecare data in contratimp. Tot o constructie conventionala a fost si URSS dupa 1917, iar lipsa de performanta economica a dus la disparitia sa. Atat timp cat salasuiesste nonperformanta in unele membre ale UE, constructia isi pierde viabilitatea desi nonperformanta pentru unii este profit facil pentru altii, dar totul insumat inseamna cadere libera a etajelor edificiului fara temelie reala. Sa fim totusi optimisti, pentru ca viata nu bate filmul ci inertia oamenilor ajunsi sus, platiti bine si care pierd contactul cu realitatea, iar realitatea ii plesneste si-i trezeste sa se indrepte cu deciziile spre ea. PS: ca un făcut, a doua zi PNL a anunțat că intră în grupul PPE, părăsind grupul ALDE.