1.000 de oameni care m-au dezamăgit: Edmond TĂLMĂCEAN

Fiecare epocă are caricaturile și caricaturiștii ei. Fiecare epocă are comicii ei. Fiecare epocă are cabotinii ei. Este rezultatul natural al modului de manifestare a legii numerelor mari a lui GAUSS.
Edmond TĂLMĂCEAN nu a apărut din spuma mării. El și-a arătat talentele întregii națiuni în 10 aprilie 2011  pe Antena 2 când s-a dezlănțuit în pași de dans pe muzica lui Michael JACKSON. Au trecut 11 ani de atunci, dar ridicolul personajului a rămas nealterat și va dăinui mai ceva ca Mein Kumf căruia îi dădea 1.000 de ani.

În acele vremuri Edmond TĂLMĂCEAN era un bărbat de 44 de ani, nu era un puști și ca să te acoperi de ridicol la cote maxime, trebuie să existe o singură explicație și anume, dorința de a ieși în față cu orice chip, dacă:

- olimpic internațional la matematică nu era,

- campion național la atletism nu era,

- fotbalist în echipa națională nu era,

- cercetător științific nu era,

- pe la partid în conducerea centrală nu era.

Era în epoca de tristă amintire a regimului BĂSESCU, unde la suprafață ieșeau tot felul de personaje, cu orice, dar cu calități remarcabile în niciun caz.

Stau și mă minunez cum absolventul Facultății de Cibernetică, promoția 1996 are bizara preocupare de a se da în stambă. În CV-ul din 5-01-2009 el se recomanda doctorand în ASE, numai că eu nu am găsit teza lui, ceea ce înseamnă că a rămas la stadiul de doctorand.

Edmond TĂLMĂCEAN m-a dezamăgit că și-a făcut facultatea de băcănie, dansând la tv. deși la secția de Cibernetică Economică se fac lucruri serioase, iar cei ce au un hobby și exersează în baie, în bucătărie sau pe șifonierul din dormitor căci 3 și 23 sunt numere prime și matematica practică merită efortul.


(21 august 2022)