Showing posts with label Ioan TOMESCU. Show all posts
Showing posts with label Ioan TOMESCU. Show all posts

Thursday, November 12, 2026

Profesorul universitar Paul CONSTANTINESCU

 Paul CONSTANTINESCU s-a născut în anul 1930. (
În intervalul 1950 - 1955, Paul CONSTANTINESCU a fost student  la Institutul Politehnic din București și la Facultatea de Matematică și Fizică din cadrul Universității din București.
În intervalul  1955 – 1960,  Paul CONSTANTINESCU a derulat stagiul doctoral la Universitatea București, Facultatea de Matematică și Fizică.
După terminarea Institutului Politehnic, Paul CONSTANTINESCU a fost  asistent universitar.
În intervalul 1959 - 1962, Paul CONSDTANTINESCU, a fos lector universitar la la secția Mașini de calcul din cadrul Facultății de Matematică și Fizică, Universitatea din București.
În intervalul 1962 – 1967, Paul CONSDTANTINESCU a fost cercetător științific și director adjunct al Centrului de Calcul al Universității din Bucureșt.
În intervalul 1967 - 1970, Paul CONSDTANTINESCU a fost director la Centrul de calcul din ICI. La pagina 17 a prezentării ICI Volum aniversar 1970 - 2020,la 50 de ani de la înființare publicat la editura ICI, cu ISBN: ISBN 978-606-94606-3-4, de 313 pagini, numele lui Paul CONSTANTINESCU apare ca director științific la direcția de cercetare și numele său este referit de 4 ori.
În intervalul 1970 - 1980, Paul CONSDTANTINESCU a fost profesor universitar la Catedra de INFORMATICĂDIN CADRUL Academiei Ștefan GHEORGHIU.
În anul 1960 Paul CONSDTANTINESCU și-a susținut teza de doctorat, avându-l conducător științific pe marele matematician Grigore C. MOISIL.
Paul CONSDTANTINESCU a elaborat lucrări precum:
Paul CONSTANTINESCU – Turbine cu abur. Culegere de probleme, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1966.
Paul CONSTANTINESCU, Mihai GEORGESCU – Inițiere în organizarea și proiectarea sistemelor de conducere cu mijloace de automatizare (S.I.P.A.D.), Editura Tehnică, București, 1972, 277 pag.
Paul CONSTANTINESCU – Sistemele informatice, modele ale conducerii și sistemelor conduse, Editura Tehnică, București, 1975, 300 pag.
Paul CONSTANTINESCU – Introducere în filosofia sistemelor, Editura Academiei Ștefan GHEORGHIU, București, 1982.
CONSTANTINESCU – Modelarea unitară a genezei și dezvoltării sistemelor, Editura Tehnică, București, 1983, 396 pag.
Paul CONSTANTINESCU – Sisteme ierarhizate: rolul informației în geneză și dezvoltare, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1986, 182 pag.
Paul CONSTANTINESCU – Sinergia, informația și geneza sistemelor: fundamentele sinergeticii, Editura Tehnică, București, 1990, 320 pagin.
Paul CONSTANTINESCU, Traian-Dinorel STĂNCIULESCU – Ierarhiile luminii. Conexiuni [meta]fizice (vol. 1, ediție postumă), Editura Arithea, Iași, 2019, 294 pagini.
Profesorul universitar Paul CONSTANTINESCU a coordonat (sau a co-coordonat alături de academicianul Grigore C. MOISIL) lucrări de cercetare și teze de doctorat ale unor tineri valoroși precum: Ioan TOMESCU și Eduard RĂDĂCEANU, amândoi fiind prezenți în paginile lucrării Istoria literaturii române de informatică.



(12 noiembrie 2026) 



Tuesday, November 10, 2026

Profesorul universitar Adrian ATANASIU

Adrian ATANASIU este născut la data de 21-12-1946.
În intervalul 1960 - 1965, Adrian ATANASIU a fost elev la Liceul „Ienăchiță Văcărescu” din localitatea Târgoviște.
În intervalul 1965 - 1970, Adrian ATANASIU a fost student la Facultatea de Matematică de la Universitatea din București.
În intervalul aaaa - bbbb, Adrian ATANASIU a urmat cursuri de masterat la... (Notă: În perioada 
În intervalul 1974 - 1978, Adrian ATANASIU a derulat un stagiu doctoral.
În intervalul 1970 - 2011, Adrian ATANASIU a fost cercetător sau preparator universitar sau asistent sau lector sau conferențiar. Trebuie puse toate pozițiile ocupate:
1970 - 1972: preparator universitar la Facultatea de Matematică, Universitatea din București.
1972 - 1980: asistent universitar la Facultatea de Matematică, Universitatea din București.
1980 - 1990: lector universitar la Facultatea de Matematică, Universitatea din București.
1990 - 2001: conferențiar universitar la Facultatea de Matematică, Universitatea din București.
2001 - 2011: profesor universitar la Facultatea de Matematică și Informatică, Universitatea din București.
În iunie 1978, Adrian ATANASIU a susținut teza de doctorat referită prin:
Adrian ATANASIU - C-Gramatici și codificatori arborescenți, Universitatea din București, 1978, 142 pag.
Conducătorul său de doctorat a fost profesorul universitar Silviu GUIAȘU.
Adrian ATANASIU a scris lucrări referite prin:
Adrian Atanasiu - Cum se scrie un algoritm simplu!, Agni, București, 1993, 191 pagini, ISBN: 973-95944-1-7.
Adrian Atanasiu - Arhitectura calculatorului, InfoData, Cluj-Napoca, 2006, 206 pagini, ISBN: 978-973-87774-0-8.
Adrian ATANASIU - Bazele informaticii, suport de curs pentru anul II, Lito Universitatea București, București, 1987,
Adrian ATANASIU - Teoria codurilor corectoare de erori, Editura Universității București, București, 2001, 337 pag., ISBN 973-575-589-0
Profesorul universitar Adrian ATANASIU a coordonat teze de doctorat ale unor tineri valoroși precum:
Radu-Florian ATANASIU 
Marius MIHĂILESCU
În mână am acum un exemplar al cărții scrise de profesorul Adrian ATANASIU, referită prin:
Adrian ATANASIU - Cum se scrie un algoritm simplu!, Agni, București, 1993, 191 pagini, ISBN: 973-95944-1-7.
La pagina 191 se află bibliografia  ce conține 9 titluri, din care 3 sunt ale unor autori români și aici mă refer la Adrian ATANASIU cu lucrarea Bazele informaticii din 1987, Cristian CALUDE cu lucrarea Teoria algoritmilor din 1987 și Grigore MOLDOVAN cu Scheme logice și programe FORTRAN din 1978, Adrian LEU și Ioan TOMESCU cu Matematica aplicată în tehnica de calcul din 1980. Cărțile și articolele de revistă incluse în bibliografie au fost publicate în intervalul 1959 - 1992.
Cartea are 3 capitole și 3 anexe.
Capitolul 1 de la paginile 7 - 24, intitulat Algoritmi - prezentare, realizează introducerea conceptelor de bază algoritm și subalgoritm.
Capitolul 2 de la paginile 25 - 55, intitulat Limbajul algoritmic pseudocod.
Capitolul 3 de la paginile 56 - 145, intitulat Clasificarea algoritmilor, prezintă algoritmi liniari cu exemplificări pentru:
- calculul mediei aritmetice,  
- restul împărțirii a două numere întregi,
- permutarea a două elemente,
- calculul polinomului de gradul doi.
Exemplificările pentru algoritmii ramificați se referă la:
- aflarea maximului dintre două și trei elemente,
- testarea divizibilității a două numere,
- rezolvarea ecuației de gradul cel mult doi,
- rezolvarea unei probleme de căutare.
Exemplificările pentru algoritmi ciclici se referă la:
- suma numerelor,
- contorizarea elementelor dintr-un șir mai mari decât o valoare dată,
- aflarea maximului dintr-un șir de elemente,
- lucrul cu matrice (inițializare),
- implementarea algoritmului lui Euclid,
- testarea dacă un număr este prim,
- ordonarea crescătoare a elementelor unui șir.
Anexa 1: Scrierea algoritmilor în limbajul BASIC.
Anexa 2: Scrierea algoritmilor în limbajul PASCAL.
Anexa 3: Indexul alfabetic al algoritmilor.
Am apreciat faptul că profesorul Adrian ATANASIU la definirea de algoritmi și subalgoritmi pornește de la exemple din viața de toate zilele.  Și eu în activitatea mea cu studenții discutam de realizarea algoritmului pentru prepararea mămăligii și mulți oameni se convingeau că viața bate filmul, cum viața bătea filmul și în cazul scrierii algoritmului prin care omul mănâncă ciorba dintr-o farfurie, algoritm ce trebuia descris pas cu pas. La paginile 13 - 49 sunt prezentate blocurile utilizate în descrierea unui algoritm și se ajunge la schema logică. La pagina 57 este dată schema logică pentru calculul mediei aritmetice a două numere. La pagina 71 este dată o schemă logică pentru aflarea maximului dintre 3 numere.
Implementarea structurii repetitive este dată la paginile 90 - 94. La pagina 100 se află schema logică pentru numărarea elementelor dintr-un șir mai mari decât o valoare dată. La pagina 103 se află schema logică pentru numărarea elementelor dintr-un șir egale cu o valoare, a elementelor mai mici decât valoarea dată și numărarea elementelor mai mari decât valoarea dată.
Schema logică pentru inițializarea cu zero a elementelor unei matrice este dată la pagina 119.
Prezentarea algoritmilor se face și cu ajutorul textelor, așa cum este exemplul de la pagina 141 pentru ordonarea crescătoare a elementelor unui tablou unidimensional.
Acum, în anul 2026, exemplele acestea au o cu totul altă semnificație, numai că lucrarea despre care scriu aici a fost realizată acum 33 de ani. La pagina 149 sus, este textul BASIC al rezolvării ecuației de gradul al II-lea când discriminantul duce către soluții reale. Acum programatorii au alte posibilități și au posibilitatea să ia în considerare și situația în care discriminantul este negativ, căci lucrul cu numere complexe nu mai este o mare filosofie.
Am apreciat cele două anexe în care se prezintă programe pentru soluționarea cam acelorași probleme în limbajele BASIC și PASCAL. Textele prezentate de autor sunt de calitate excelentă și au foarte multe texte lămuritoare care apar ca mesaje pentru utilizator. De exemplu, la pagina 162 se află programul BASIC ord_2 cu  22 instrucțiuni, iar la paginile 187 - 188 se află programul ord_2 cu 19 instrucțiuni, unele definind blocuri cu begin, respectiv, end.
Cartea este excelentă pentru cei care doresc să fie creativi în ceea ce privește descrierea algoritmilor oricât de sofisticați ar fi, pentru a se ajunge la scrierea de programe de foarte bună calitate.
Autorul vorbește clar despre algoritmi, spunând că nu există un algoritm pentru scrierea unui algoritm (pagina 13) și că algoritmul trebuie să fie determinist, să fie general și mai ales să fie finit, căci nimeni nu scrie un program pentru a rezolva o problemă particulară, cum ar fi calculul sumei 2+3, ci toți programatorii vor scrie un program pentru evaluarea expresiei e := a + b; faptul că se dorește evaluarea expresiei pentru a:=2 și b:=3 folosind programul scris este doar utilizarea programului pentru un set de date, dar programul va fi scris să fie rulat pentru oricât de multe seturi de date dorim.





(10 noiembrie 2026)

Friday, March 24, 2023

1.000 de oameni care m-au impresionat: Ioan TOMESCU

Pe când eram eu șef de catedră, am dorit să invit profesori fie din catedră, fie din afară să vorbească despre munca lor. Așa s-a întâmplat cu profesorul Ioan TOMESCU de la Universitatea București, matematician de profesie. El era celebru prin cartea de 250 de pagini, Introducere în combinatorică, apărută la Editura Tehnică din București în anul 1972. Prin cineva care avea conexiuni la Facultatea de Matematică de la Universitate, a fost contactat profesorul, i s-a adresat invitația, pe care a acceptat-o și la o ședință de catedră a venit. A făcut o prezentare a activității sale, a vorbit despre munca sa de cercetare științifică, despre marii săi înaintați din zona informaticii care au fondat Secția de Mașini de Calcul din Facultatea de Matematică. Mulți dintre colegi i-au adresat întrebări și profesorul Ioan TOMESCU a răspuns la ele. A fost un adevărat regal, în care un om cu totul remarcabil și aici mă gândesc la profesorul Ioan TOMESCU a dezvăluit câteva din secretele sale de cercetător științific cu rezultate de excepție din zona combinatoricii, dar și din zona structurilor de date, domeniu care mă interesa pe mine, căci profesorul Ioan TOMESCU predase un curs de Structuri de date și avea tipărită lucrarea de 206 pagini publicată la Editura Universității București, în anul 1997 intitulată Data Structures. Tradiția de a invita personalități la ședințele de catedră nu a mai continuat după ce eu nu am mai fost șef de catedră, dar știu că vizita lui Ioan TOMESCU a însemnat ceva, căci și în Piața Romană nr. 6 s-a văzut cu ce se mânâncă cercetarea științifică autentică, mai ales după ce Centrul de calcul al ASE s-a prăbușit în sine.



(25 martie 2023)