Am în mână cartea referită prin:
Vasile BIȚĂ, Marin PREDESCU - Sisteme de calcul partea I, Prelucrarea datelor economice cu echipamente de mică și mare mecanizare și automatizare, Lito ASE, 1975, 418 pag.
La paginile 414 - 415 se află BIBLIOGRAFIA ce include 19 titluri, 10 titluri ale unor autori români, ceea ce este foarte important, căci lucrarea este de uz intern, deci se adresează studenților. Titlurile cărților scrise de autori străini sunt disponibile studenților căci se află în biblioteca ASE, ele fiind traduse în limba română și publicate în Editura Tehnică. Mai sunt două materiale de tip documentație ale calculatorului Programma 101, echipament abordat în paginile cărții analizate.
Cartea are 5 capitole după cum urmează:
Capitolul 1, de la paginile 1 - 37, intitulat Importanța și obiectul cursului, prezintă concepte de bază și în mod concret îl introduce pe cititor în lumea prelucrării datelor. Figura 6 se referă la clasificarea mijloacelor tehnice pentru prelucrarea datelor și dă de fapt structura întregii cărți.
Capitolul 2, de la paginile 38 - 87, intitulat Mașini de calcul de birou, prezintă saltul făcut de la aritmometru spre mașinile electronice de birou, exemplificate prin calculatorul Olivetti Programma 101 cu cartelă magnetică. Se prezintă structura acestei mașini electronice de calcul de birou și modul său de programare. Sunt descrise instrucțiunile de intrare/ieșire, instrucțiunile de calcul, instrucțiunile de transfer și instrucțiunile logice, la paginile 61 - 73. Pentru un programator în limbaj de asamblare din ziua de azi, acesta înțelege că acest calculator electronic de birou are un sub-limbaj de asamblare și instantaneu va trece la scrierea de programe, fără să se teamă că va avea erori de prelucrare. Paginile ce urmează acestei scheme aduc lămuriri asupra fiecărei clase de echipamente și-l pun în gardă pe cititor asupra conceptelor, procedeelor și exemplelor pe care le va întâlni în fiecare capitol. Se descriu caracteristicile celor 3 generații de tehnică de calcul existente până în anul 1975 când a apărut cartea, echipamentele fiind dotate cu tuburi electronice, cu semiconductori, respectiv, cu circuite integrate. Cititorul de azi are posibilitatea să vadă saltul înregistrat de la folosirea circuitelor integrate din 1964, până la rezultatele din ziua de azi.
Capitolul 3, de la paginile 88 - 176, intitulat Metode și sisteme folosite pentru culegerea datelor în vederea prelucrării lor, prezintă suporții tehnici de stocare a informației de la acea vreme și mă refer la banda perforată și la cartela perforată. Sunt prezentate modurile de codificare, adică modurile prin care se pun în corespondență caracterele din alfabet și cele cifrice cu combinații de perforații de pe bandă, respectiv de pe cartelă. Figurile incluse sunt sugestive și lămuresc principiile de utilizare ale echipamentelor utilizate pentru lectura unei benzi sau a unei cartele, căci este vorba de mișcare, de viteză și de corectitudinea procesului. Capitolul are prima figură cu numărul 37 și ultima figură cu numărul 99, ceea ce arată grija pentru rigurozitatea explicațiilor a autorilor.
Capitolul 4, de la paginile 177 - 312, intitulat Mașini de contabilizat (centralizat) și facturat, prezintă componentele fizice ale unui astfel de echipament. Se detaliază aspectele principale ale mașinilor de contabilizat electromecanice, dar și ale celor electronice. Se arată pe exemple cum se programează mașinile de contabilizat, pentru că în acei ani, a scrie un program era ceva, a face un program era altceva. O mașină de contabilizat are un panou și niște mici piese, numite călăreți. Dispunerea călăreților pe panou însemna în acele vremuri realizarea unui program. Alte mașini de contabilizat lucrau cu fișe care generau conexiuni între părți ale panoului structurat ca în figura 142. La paginile 299 - 306 sunt descrise instrucțiunile mașinii de facturat din gama FELIX. Apreciez acest capitol prin faptul că după parcurgerea lui, cititorul are toate elementele pentru a programa o astfel de mașină în vederea rezolvării unei probleme de contabilitate de complexitate medie.
Capitolul 5, de la paginile 313 - 413, intitulat Sisteme mecanografice de prelucrare a datelor din cartele perforate, prezintă echipamentele folosite la întreg fluxul de utilizare a cartelelor, de la perforare, verificare, sortare, interclasare, prelucrare și imprimare. La fiecare echipament autorii detaliază partea constructivă și principiile de funcționare. Sunt folosite numeroase figuri sugestive. Dacă în acest capitol prima figură are numărul 143 și ultima figură a capitolului are numărul 212, cititorul are suficiente elemente de a se informa corect despre acele echipamente, despre modul de funcționare prin exemple și de programare a echipamentului de prelucrare numit tabulator, unde se lucra cu fișe și un panou de conexiuni cu borne. Fiecare bornă din panou are o anumită semnificație și programatorul, prin conexiunile dintre borne definește secvențele programului.
În studenția mea, am parcurs și eu un astfel de curs, dar față de anul universitar 1967 - 1968 când profesorul meu de atunci Vasile BIȚĂ ne preda despre unele dintre echipamente, în 1975 s-au produs mutații semnificative prin apariția echipamentelor electronice. Stilul practic al fostului meu profesor l-am regăsit în această carte, căci el dorea ca și la curs, omul care citește ceva să fie în stare să treacă la treabă și să-și rezolve problemele sale concrete de la locul de muncă. Cartea aceasta am recitit-o cu aceeași plăcere ca în vremurile în care îmi pregăteam seminariile, căci am regăsit în ea, ca și acum peste 50 de ani, spiritul acela de seriozitate al muncii celui care se află în fața unui echipament, de la care toată lumea așteaptă rezultate afișate sau imprimate, pentru a fi utilizate.
(23 septembrie 2026)
