Cuvintele care deformează realitatea

În vocabularul nostru sunt cuvinte care redau sufucuent de riguros ceea ce se întâmplă în realitate.
Când spunem este cald afară, ne gândim la o temperatură undeva între 23 - 27 grade Celsius. dacă spunem este foarte cald afară, cu siguranță temperatura depășește 30 grade Celsius, dar nu sare de  35 grade Celsius. Când afară sunt peste 40 de grade Celsius vom spune că este nemaipomenit de cald, dar dacă temperatura sare de 45 de grade Celsius este rezonabil să spunem că este atât de cald încât este imposibil de stat chiar și la umbră.

La televiziuni știriștii ca să devină interesanți folosesc cuvinte într-un mod neadecvat iar în reclame, pur și simplu se bate câmpii. Când este vorba despre accidente, se vorbește cu prea mare ușurință despre carnagii, căci așa-zișii reporteri nu știu ce înseamnă un carnagiu. Ei ar trebui să studieze cu și mai multă atenție ce este un carnagiu și cu siguranță, vor folosi acest cuvânt cu mult mai mult discernământ.

Și în reclame se folosește necorespunzător cuvântul doar, spunându-ne că un produs costă doar 3 lei la ei în magazin de parcă la alte magazine ar costa 100 de lei și la ei costă doar 3 lei. În reclame se face o reducere de 10% și produsul care costa 4 lei, costă acum doar 3,60 lei, iar folosirea lui doar este exagerată, căci reducerea de 10% este un fleac. Nici cuvântul numai, nu este folosit corect, căci și cuvântul numai, are aceeași soartă precum cuvântul doar. Comercianții vor să iasă și ei în evidență cu ceva și nu știu cum s-o facă, dacă nu o fac prin fapte cu adevărat de comercianți onești, o fac din reclame mincinoase.




(13 ianuarie 2025) 

Dispariția librăriilor

Cu apariția cvalculatoarelor, laptopurilor, tabletelor și a telefoanelor inteligente, mă așteptam să scadă numărul librăriilor, căci noile tehnologii presupun apariția cărților electronice, dar nu mă așteptam la dispariția bruscă și subită a librăriilor și a bibliotecilor, care inevitabil este însoțită de scăderea dramatică a apetitului pentru citit, pentru creșterea nivelului de cultură prin studiul cărților.

Nu trebuie dată vina pe elevi. Nu trebuie dată vina pe părinți. Toată responsabilitatea cade pe umerii școlii care nu a mers în ritm cu vremurile și care a rămas împietrită în metode și dogme care nu mai au nicio legătură cu ceea ce se întâmplă în societate.

Acum când accesând internetul găsim orice despre orice,, este penibil să mai credem că vine cineva care să vorbească de la înălțimea catedrei că omul nu se trage din maimuță, că ceea ce era valabil acum o mie de ani este valabil și acum și că a minți este omenește, chiar acceptabil până la un punct, fără a defini nimeni care este acel punct.

Dispariția librăriilor și înlocuirea lor cu sedii de bănci nu este nici un fenomen natural și cu atât mai puțin normal, din moment ce băncile presupun bani, iar banii se fac din muncă și nu orice fel de muncă, ci din munca inteligentă, iar inteligența se hrănește cu cărți. Dispariția librăriilor este primul semn al îmbolnăvirii societății care se îndreaptă spre o direcție greșită, căci fără oameni calificați, nicio națiune nu progresează. A munci bine, a face muncă de calitate, a construi inteligent, înseamnă a avea oameni pricepuți, cu experiență, cu calificări înalte, trecuți prin școli ale secolului al XXI-lea. Cine crede că doar cărând în spinare rucsacul cu produse de restaurant și conducând o motocicletă până la destinație, este soluția, are o viziune prea îngustă. Cine crede că doar frizeri și manichiuriste vor propăși economia, deja vede lucrurile prea simplist. Este nevoie de toate meseriile, inclusiv de prostituate, dar lumea merge înainte prin cercetare științifică autentică, prin inovare. Numai că inovarea și cercetarea științifică presupune ani de școală și de învățătură la greu, multe examene și citit de cărți și de articole din reviste, ceea ce nu se face bătând din palme. 

Au dispărut librăriile. Păcat. este semnul condamnării la ignoranță și la sărăcie, căci salariul minim, chiar dacă va ajunge la 4.000 de euro pe lună, el este minim, ceea ce înseamnă că există în societate salarii de 10.000 de euro pe lună, numai că le iau cei cu carte, nu cei condamnați la sărăcie, ignoranții care nu au auzit de o carte și nu au văzut în viața lor o librărie.



(06 iunie 2024)