(24 iunie 2024)
Sunday, June 23, 2024
Cartea WEEKNDURI DE VIS ÎN ROMÂNIA
(24 iunie 2024)
Saturday, June 1, 2024
Istoria sistemului all inclusive la români
În anul 2004 am văzut pentru prima dată cum se comportau turiștii români care cumpăraseră sejururi all inclusive. parcă erau la bombardament. Luau farfurii pe care le umpleau vârf cu bucăți de friptură, din care mâncau doar câteva și restul bucăților le lăsau pentru a fi strânse de personalul restaurantului. Luau alte farfurii pe care puneau bucăți de prăjitură diferite, sub forma unei piramide. Ajunși la mese mâncau una-două bucăți, restul prăjiturilor, rămânând în farfurii, iar personalul restaurantului le aruncau în niște cutii pe roți, pentru a deveni hrană la porci, bănuiesc.
Tot așa se întâmpla și cu băuturile, căci turiștii își umpleau nenunărate pahare cu bere, cu vin, cu sucuri, din care reușeau să guste doar câte puțin din fiecare, restul paharelor rămânând pe mese, într-un peisaj de-a dreptul dezolant, ca să nu spun sinistru.
Tot timpul mi-am adus aminte de filmele de desene animate cu termitelem aliniate ca o armată, gata-gata să devoreze case întregi. Așa erau și turiștii români de acum 20 de ani. Anul acesta am avut ocazia să-mi văd compatrioți tot la un sejur de tip all inclusive. Comportamentul este mult modificat. oamenii nu-și mai pun farfuriile cu vârf din diferite produse, pentru că au învățat că produsele lor preferate sunt în cantități suficiente și nu există riscul de a nu se sătura. De aceea ei mănâncă mult, dar revin de fiecare dată și-și pun în farfurie cantități apreciabile. În final mai rămân câteva bucățele, dar în niciun caz, grămezile pe care le lăsau predecesorii lor de acum 20 de ani.
Se vede că oamenii au evoluat și istoria are toate șansele să consemneze că sistemul all inclusive este viabil, deși la noi acasă, ase dovedește a nu fi cel nimerit, căci îi duce la faliment pe cei care vor să-l implementeze. În alte locuri de pe mapamond este viabil acest sistem, căci românii vin doar în număr mic și nu produc consumuri care să-i ducă spre ruină pe cei care administrează hotelurile și restaurantele.
(01 iunie 2024)
Saturday, January 14, 2023
Vizitați aerul de Caracal!
La Caracal nu se află Turnul Londrei.
La Caracal nu se află Turnul din Pisa!
La Caracal nu se află Turnul Spaski!
La Caracal nu se află Empire State Buiding!
La Caracal nu se află Golden Gate!
(15 ianuarie 2023)
Tuesday, December 6, 2022
Momentul adevărului, momentul rușinii
- studii lipsite de calitate,
- minusuri de caracter,
- setea de îmbogățire,
- viteza de a arde etape.
(06 decembrie 2022)
Saturday, November 12, 2022
Amintire din Markovo...
Am pus poza nu pentru poză, ci pentru că mi-am adus aminte că acolo totul era perfect și se vedea managementul unui tip care văzuse lumea. Erau distracții pentru toată lumea, dar nu oricum, ci făcute la marea clasă. Pentru copii, la restaurant era ca în USA. Se ofereau copiilor pagini cu contururi și seturi de culori și puștimea se punea pe desenat, fără a-și mai stresa părinții până venea mâncarea.
(13 noiembrie 2022)
Thursday, October 6, 2022
Și CEAUȘESCU a avut proiect de țară!
- productivitatea din Spania,
- nivelul de trai din Spania,
- kilometri de autostradă din Spania,
- turism ca în Spania,
- ritmul de a construi ca în Spania.
Încercările au fost doar de câteva ori și când și-a dat seama că Spania nu stă pe loc și obiectivul era prea ambițios și de neatins, Nicolae CEAUȘESCU a renunțat să mai vină la ultimele congrese ale partidului cu acest proiect de țară. La el, proiectul de țară era exprimat printr-o singură frază: să ajungem din urmă și să depășim Spania din toate punctele de vedere. Proiectul de țară al lui Nicolae CEAUȘESCU era:
- ușor de înțeles,
- adresat la toți oamenii,
- pe termen de 5 ani.
Faptul că Nicolae CEAUȘESCU nu a reușit implementarea proiectului de țară nu trebuie pus pe lipsa resurselor și pe modul ce acțiune a poporului, ci pe faptul că în 5 ani, Spania nu rămânea pe loc și el trebuia să recupereze ceea ce rezulta din diferențele existente la data enunțării proiectului de țară, la care se adăugau pașii făcuți de Spania în direcția dezvoltării în cei 5 ani care curgeau de la congresul cu anunțul.
Când Nicolae CEAUȘESCU și-a dat seama că nu vom atinge Spania din punct de vedere economic și social, a formulat bazaconia cu societatea socialistă multilateral dezvoltată, un concept foarte vag, iar când a declamat și o poezie scrisă de el, cu niște versuri lungi și obositoare, a spus că noi vom merge spre comunism în zbor, fără să ne precizeze dacă vom zbura cu avionul, cu aeroplanul sau ca Icar.
(07 octombrie 2022)
Monday, July 11, 2022
1.000 de oameni care m-au dezamăgit: Dan MATEI-AGATHON
Dan MATEI-AGATHON are calitatea de a fi doar membru PSD și atât.
Dan MATEI-AGATHON a fost ministrul turismului pe o durată de peste 7 ani.
Dan MATEI-AGATHON este absolvent de ASE promoția 1971.
Dan MATEI-AGATHON m-a dezamăgit că în cei 7 ani de cât a condus ministerul turismului, nu s-a văzut mâna de gospodar.
Dan MATEI-AGATHON m-a dezamăgit că a lăsat în paragină perle ale turismului românesc.
Dan MATEI-AGATHON m-a dezamăgit că n-a lăsat nimic în urma lui.
(11 iulie 2022)
Friday, March 20, 2020
O penibilă din așa-zisa industrie a ospitalității
Saturday, October 5, 2019
Un eșec prognozat demult: voucherele de vacanță
Sunday, May 6, 2018
15 cauze din care turismul la bulgari merge
7 păcate ale turismului românesc
Thursday, May 18, 2017
Comunismul și turismul proletarian
Comunismul și turismul proletarian reprezintă o latură a unui comunism haotic, exact așa cum este acel Dorel de care râdem acum cu o durere oarecare în noi. Atunci toți plecau 10-12 zile undeva. Acum pleacă numai cei cu bani mulți. racilele turismului comunist au stat în atitudinea mediocră a unor largi colectivități, exact cum a fost cu procesul de privatizare și cu așteptarea nesfârșită ca totul să se distrugă, căci dacă nu avem noi acces la cașcaval, nici alții să nu aibă. Este atitudinea pură a oamenilor limitați și de neluat în seamă pentru a trece timpul pur și simplu.
Friday, November 25, 2016
Vânzarea sărăciei
Tuesday, November 1, 2016
Și ironici și stupizi
- scot bani din piatră seacă;
- falsifică unele lucruri de dragul comerțului;
- au soluții facile;
- sunt evident chițiți pe bani.
- oficialii europeni nu au vizitat în octombrie curent cascada de la Bigăr că era un drum asfaltat acolo și cei ce ajung găsesc acolo ceva amenajat în afara chioșcului care cere taxă și nu oferă nimic?
- cum se face că dacă vreau să vizitez casa părintească a lui Ion Creangă din Humulești sau casa lui Lucian Blaga din Lancrăm nu reușesc?
- oare de ce drumul până la casa lui Stan Ioan Pătraș din Săpânța este numai gropi și localnicii au invadat punctul turistic până în buza lui cu viloaie, iar peste drum sunt chișcuri numai cu porcărele de vânzare?
- are cineva să-mi zică detaliile pe care mi le oferă Centrul de promovare turistică de la comuna Geaca sau de la comuna Șilindia formată doar din câteva case?
- există o explicație a mizeriei de pe plajele litoralului românesc populate de coji de pepene, coceni de porumb fiert, muște și zgomote asurzitoare ale unor muzici deloc ambientale?
- crede cineva că așa cum arată ceea ce este construit la Cota 2000 dar și la Cota 1400 arată așa de bine încât vine lumea buluc să vada pereții scorojiți, întuneric și improvizații?
- prețurile de Austria de la pensiuni unde aerul stațiunii pute a fum și a miros de balegă și aici am numit Cheia au darul de a-l face pe turis să revină?
- terenurile de fotbal în pantă, pârtiile nefinalizate, dar și clădirile gigantice din Poiană sunt altceva decât puncte ciudate și nu de interes?
Friday, March 18, 2016
Privatizări eșuate
Clădirile sunt jalnice, jupuite și multe dintre spații sunt neutilizate.
În loc să fie un loc al bucuriei, al luminii, al bunei dispoziții, psațiile privatizate arată mai mult a cavouri. Sun treci, întunecoase și fără viață.
Ceea ce ar fi trebuit să fie privatizări de succes, iată sunt niște palide imagini dezolante, care arată lipsa puterii financiare, indiferența și mai ales management afectat de carențe impardonabile.
Nu știu dacă un bar trebuie să fie sărac, fără ceva interesant, fără specific al locului, ci cu aceleași beri, aceleași dulapuri fruigorifice și cu aceleași banale automate de făcut o cafea jenant de slabă, din prafuri la preț nesimțit.
Dacă cineva ar avea interes să citească tot ceea ce este inscris în contractele de privatizare, ar avea surpriza că nici 1% nu este respectat. Tot pe ce s-a pus mana este văzut ca vaca bună de muls și nimic altceva.
Au rîmas metehnele bolșevice ale celor gata-gata să te păcălească. Îmi aduc aminte cu jenă de cum o casieriță bolmojea ceva și ănvârtea niște tichete pentru mers la cota 2000, încât am crezut ca lucrurile nu sunt în regulă. Am intuit și niște complicități. Voi pune aici biletele spre analiză detaliată celor care sunt interesați. Trebuie să le descarc de pe telefon.
Tot eșuate sunt și privatizările din centrul orașului Sinaia. Au apărut jocuri. Unde este librăria? Unde este magazinul parcă Sinaia numit? Acum i se zice nu știu cum Shoping dar unde sunt niște boxe ingsinifiante în timp ce tronează o sala de jocuri, simbol al coruptiei și nemuncii.
Parcă e o reclamă lumicoasă cu FLANCO, nimic mai mult.
Remarc că nu am văzut cerșetori în Sinaia.
Am înțeles că primăria a făcut niște tăblițe standard pentru informarea turiștilor și cine vrea, cumpără cu un preț ff mare și va fi văzut. Cine crede că e prea scump, pa și la gară.
În niciun manual de definirea a strategiilor de promovare nu există o astfel de abordari haiducești la drumul mare care sa-i sufoce pe întreprinzătorii privati.
Oricum, ca peste tot, privatizările din Sinaia care ar fi trebuit să aducă bunăstare și prosperitate, din motive clare și la obiect, iată, s-au dovedit a fi erori cu majuscule. O reetatizare n-ar strica, pentru a pune lucrurile pe făgașul lor normal.
Turism înseamnă deschidere.
Turism înseamnă calitate.
Turism înseamnă respect pentru consumator.
Turism înseamnă management orientat spre satisfacerea cerintelor turistului.
Turism înseamnă idei novatoare.
Turism înseamnă promovarea obiectivelor celebre.
Turism înseamnă informarea turistului.
Turism înseamnă muncă, muncă și iar muncă.
Turism înseamnă acțiuni inteligente.
Turism înseamnă eliminarea mediocrității.
Turism înseamnă tot ce e legat de dezvoltarea unor localități binecuvântate de Cel de Sus!
(18 martie 2016)
Turism de nota 2(doi)
Lipsa acestei stragegii se reflectă prin nenumăratele aspecte absolut neplăcute, devastatoare și mai ales scandaloase pe acre turistul le întâlnește
la tot pasul.
adecvat, unde vitrinele amintesc de un
Ev Mediu întârzâiat, unde nu este lume la
promenadă, arată că așa-zișii edili sunt
mai degrabă corupți decât preocupați de
urbea pe acre o păstoresc.
Nenumăratele sensuri giratorii și acolo unde
sunt necesare, dar mai ales acolo unde nu
se justifică este semnul corupției.
Grilajele ca de morminte de cimitir, care nu
au nimic cu opere de artă urbane, dovedesc
lăcomia tuturor părților, edili, producători
dar mai ales intermediari.
Faptul că nu există un magazin cu branduri dar există un lanț de localuri unde lumea practică jocyru la tot felul de automate, vine să puncteze situația jalnică în care se află o stațiune montană, care altcândva era înfloritoare.
Un oraș turistic există prin obiectivele sale de renume. Faptul că un monument de excepție NU este semnalizat în niciun fel arată că toți cei care ar trebui să se ocupe de a promova frumusețile și monumentele sunt atât de imbecili încât dacă nu pică nimic în buzunarele lor fără fund, nu văd nimic și nu sunt interesați de ce se întâmplă cu zona de unde sug în nesimțire bani, bani și iar bani.
Deci, pentru toate aventurile pe acre le-am trăit legate de a ajunge la un castel, de a parca o mașină, de a plăti bilete de intrare, de a mă orienta cât de cât și a mă bucura de ceea ce ar fi trebuit să mi se ofere, nota le care o dau la toți este 2(doi) cu indulgență.
Am auzit ca un primar al unui oraș de munte, stațiune este reținut la beciul domnesc. Nu-l mai urmează numeni?
(18 martie 2016)

