Showing posts with label Actualitatea românească. Show all posts
Showing posts with label Actualitatea românească. Show all posts

Friday, December 16, 2016

Politica dâmbovițeană

Bietul Caragiale cu Scrisoarea pierdută, este mic copil în raport cu producțiile servite de politicienii dâmbovițeni. Ei se întrec pe ei înțiși. Când am crezut că un anume lucru a atins superlativul, a venit cineva și mi-a arătat că m-am înșelat, că este posibil ceva și mai grozav.
Un tip pe vremea când era deputat sau ceva acolo la el în PNL avea morgă, era îmbățoșat. Acum n u a mai prins post de deputat sau un ceva acolo. Vine în televiziuni fără cravată și le dă la geoale foștilor lui colegi, de cafre nu mai este legat ombilical. Este ceva grețos, amestecat cu zeamă de varză puturoasă înainte de a fi golită putina în miez de vară.
Sunt celebre reevalurile fostului prezident și slugărniciile frumos înfășurate în ceea ce anticii numeau interesul cel național, în numele căruia prin argumente meșteșugite se făcea cam orice. Chestia că ciorapii murdari, fiind acum ieftini și la duzină, nu se mai spală, ci se aruncă lșa gunoi direct, sublim, rapid, fără regrete și mai ales nu ridicând nepăsător din umeri, nici zâmbind ci rîzînd cu gura până la urechi de satisfacție la maximum.
Sunt lucruri de nefăcut și care nu se fac, ceea ce se vede că vine din istorie și cu ochiul liber. Am trăit în 1972 niște momente neplăcute și rostirea unui singur cuvânt i-a făcut pe nenorociți să-și înghită limba și să rămână muți până a plecat trenul nostru, exact la cât scria la plecări în gară, căci tărășenia de producea la 1686km de București.
Exista un film, Sleeping with the Enemy, din 1991 în traducere În pat cu dușmanul și așa am văzut pe unul care a fost printre cei 322 care vroiau să-l  suspende pe Băsescu și peste ani dorea să fie candidat la prezidențiale de la PMP. Un altul ce și-a pierdut portofoliul de ministru și a devenit coleg cu persoana care i-a generat necazul. Am văzut un moderator care l-a înfierat pe unul, iar într-o noapte s-a răsucit și l-a pupat de bietul om nu mai avea părți care să fi fost nesărutate de buzele nesătule ale insului. Cât privește plevușca, a se vedea că traseismul este atât de bogat încât nu mai miră pe nimeni cum apar și dispar partide în parlament, deși noii veniti nu au participat în alegeri.
Se zice despre politică cum că ar fi un fel de prostituată. August Bebel înfiera capitalismul că a făcut să prolifice prostituția care ar avea fundament în sărăm parlamentarii nu sunt deloc săraci, sau politicienii, în general, teoria lui Bebel nu ține. Iar politica de pe Dâmbovița este un model de ce înseamnă lipsă de orice, căci maiau a dospit, a ieșit afară din vas și curge și curge ca în filmul acela de desene animate, încât sufocă la propriu, nu la figurat.
Nu am dat nume din lehamite, căci cu unii am mers pe ruta București Brussels și puțea rău de tot. 




(16 decembrie)

Timpul românesc

Pe ceas timpul ar curge tot așa pentru toată lumea. Este însă este numai o iluzie. Timpul pe ceas are 24 de ore pe zi. Ora are 60 de minute pe cadranul ceasului. Și minutul are cam aceeași durată ca peste tot. Numai că nu minutul, nu ora, nu ziua trebuie analizate. Trebuie analizate alte aspecte, prin care voi demonstra că există un altfel de timp pentru noi, timpul rămânesc, timp care este total diferit de timpul altora.
Timpul românesc este un pic altfel când vorbim despre ceea ce se întâmplă cu orele de curs sau orele de seminarii din universități sau chiar și cu orele de clasă dintr-o școală sau dintr-un liceu. Este știut că mulți dintre cei ce conduc activitați didactice, ciupesc de la fiecare un 5 minute.Pentru a ajunge la școală și pentru a se întoarce, aceștia fac peste 70 de minute. Dacă sunt 5 activități și sunt ciupite 5 minute per activitate, 70+25=95minute. O activitate durează standard 50 de minute, dar ciupită devine 45 de minute, adică 5 X 45 = 225minute. Timpul românesc are randamentul:
 R1 = 225 / (225+95) = 0,70.
Cunosc însă un anumit mediu unde lucrurile sunt cu caracter previzibil și unde cele 50 de minute sunt 50 de minute la clasă, iar durata deplasării este 40 minute. Indicele pentru acel mediu este:
 R2 = 250 /(250+40) = 0,86
Este o difernță notabilă și se concretizează prin nivelul de eficiență ceva mai ridicat cu acele
D = R2 - R1 = 0,16
unități, care nu sunt de colea.
Tot timpul va trebui să cântărim ceea ce înseamnă timpul românesc. Devine dramatic dacă este analizat timpul românesc vorbind de parcurgerea distanței București - Timișoara cu trenul, se fac 7h30' adică 450 minute, R1= 450 + 120 =570 căci 120 este durata de a ajunge pană la gară de acasă. Distanța este de 435km. Am mers în Germania pe ruta Frankfurt-Bremen cu un tren luat de la aeroport care avea o viteză de 300km/h, ceea ce înseamnă că distanța de 435km s-ar parcurge în 87 de minute plus o deplasare internă de 13 minute, adică în total 100 minute.
R1= 450/ 570=0,78
R2=87/100=0,87
Diferența este  D=0,09 dar trebuie făcută o analiză că la noi durata unei călătorii este 570minute, iar acolo este de 100, ceea ce înseamnă că timpul la noi este folosit de 5,7 ori mai ineficient.
Timpul românesc trebuie studiat și referitor la cât trebuie sâ muncească un român pentru a cumpăra un televizor și cât trebuie să muncească un muncitor german cu aceeași calificare ce prestează aceeași muncă pentru a cumpăra un televizor. Un ministrul de la noi, în micimea lui vorbea cp la noi carnea este mai ieftină de vreo 5 ori ca în Belgia, fără ca nefericitul să sufle o vorbă ca acolo salariile cunt cam de 10 ori mai mari.
Cine nu dace analiza timpului românesc, va argumenta că nu este bine:
- să crească salariu minim;
- să avem autostrăzi;
- să modernizăm căile ferate;
- să crească nivelul de calificare al forței de muncă;
- să fie eradicat analfabetismul.
Degeaba au dispărut cabinele de telefonie publică de pe străzi crezându-se că oamenii au telefoane mobile, dacă analfabetismul este la peste 30% din populație.



(16 decembrie 2016)

Thursday, December 15, 2016

Sondaje, exit-poll-uri și finalul la alegerile din 11.12.2016

Trebuie să se facă o analiză a calității sondajelor. Există  lucruri simple și anume:
- sondajele făcute de diferite case de sondaje a opiniilor cetățenilor;
- nivelurile efective ale măsurătorilor după derularea eve
- metode statistice verificate care să arate calitatea sondajelor;
- modalități de ierarhizare a celor care fac sondaje după erori.
Rezultatele finale sunt:
Partid
Cameră
Senat
Total
Pondere %
PSD
150
67
217
46,66
PNL  
69
30
99
21,29
USR  
30
13
43
9,24
ALDE  
20
9
29
6,23
PMP  
18
8
26
5,59
UDMR  
21
9
30
6,45
Minorități
16
-
16
3,44
TOTAL


465
100
Sondaje obținute în timpși cunoscute mie au fost:
Partid
Avangarde
27.11
DCnews
Cosmin
Gușe
07.12
Sociopol
07.12
IRES
08.12
Dcnews
08.12
Curs/
Avangarde
11.12
Sociopol
11.12
Rezultate
reale BEC
PSD
 43%
43%.
44%
40%
44%
47%
45,5%
42,3%
46,66
PNL  
27%
24%.
22%
25%
23%
   20%
21,7%
19,2%
21,29
USR  
8%
7%.
8%
10%
7%
8,5%
8,5%
10,1%
9,24
ALDE  
6%
5%. 
6%
6%
6%
6,5%
6,5%
6,0%
6,23
PMP  
5%
5%.
8%
5%
5%
4,5%
6%
5,2%
5,59
UDMR  
5%
4,5%.
5%
5%
5%
?
6%
6,4%
6,45
PRU  
3%
4,5%.
5%
5%
4%
?
2,5%
?
?
ANR
1%
1%.
2%
0%
1%
?
1%
?
?

Dacă se ia suma de diferențe în valoare absolută dintre exit-poll Curs/Avangarde și rezultatele finale se obține S1=3,43. Dacă se ia suma de diferențe în valoare absolută exit-poll Sociopol și rezultatele finale se obține S2=10,05.
Comparând cele două exit-poll-uri rezultă că S2 > S1, adică erorile de la Sociopol sunt mai mari, deci exit-poll-ul lui Curs Avangarde este mai riguros, a dat estimări mai bune.

(15 decembrie 2016)

Wednesday, December 14, 2016

Decoruri de carton și păpuși gonflabile

Ne-am obișnuit cu orice. Suntem obișnuiți să vedem niguri anoste. Suntem obișnuiți să auzim bazaconii. Suntem obișnuiți să fim treziți din somn de tot felul de moace fără carismă. Suntem obișnuiți să admirăm nimicuri pe post de capodopere. Suntem obișnuiți să mâncle Europei de Vest. Suntem obișnuiți să credem minciunile unora și altora care ne dau asigurări, peste asigurări. Suntem obișnuiți să strecem cu vederea mătăm cu capul plecat, doar-doar să nu vină vreo sabie sa ni-l reteze. Suntem obișnuiți să să tremurăm de frica unor zvonuri sau umbre imateriale, numai pentru că se aud niște tunete de undeva. Suntem obișnuiți să rumegăm tot felul de idei care nu ne aparțin, numai și numai de dragul de a arăta că avem capacitatea să ascultăm și alte păreri. Suntem obișnuiți să ne luăm după un conducător, aplaudândul din instinct, fără a ne întreba dacă și merită onorurile acordate. Suntem obișnuiți să mergem pe la câte o Înaltă Poartă cerând să ni se rezolve problemele pe care noi înșine ar trebui să le rezolvăm. Suntem obișnuiți să credem măgăriile pe care unii ne spun că au fost poruncite, fără ca poruncitorul să aibă habar că ar fi făcut așa ceva. Suntem obișnuiți să ne privim în oglindă și să ne credem că suntem exact ceea ce nu suntem, pentru că minciuna frumoasă ni se pare cu mult mai acceptabilă decât un adevăr oarecare, dar un pic cam șchiop și bâlbâit. Suntem obișnuiți să să privim decoruri de carton cu mult sclipici, care ne orbește și care ne crează impresia unei împărății la care nici nu visam, dar care acum este la picioarele noastre. Suntem obișnuiți să credem că păpușile gonflabile din vitrină nu au numai utilitatea banală pentru care au fost create, ci datorită unei supraestimări ușor condamnabile, le atribuim și calități dar și capacitatea de a trece la acțiuni în folosul obștesc, precum săpatul de șanțuri. Suntem obișnuiți să vedem mereu în Parlament pe aceleași personaje, uneori pitorești, alteori scârboase, care dau din clanță doar-doar vor ocupa niște minute bune din timpul aleșilor neamului, pentru a nu fi acuzați ca iau banul gros de-a moaca, fără să vânture și ei măcar un oarece text.Suntem obișnuiți să cu multe, dar nu ne-am obișnuit să fim exacți, să scriem propoziții și nu fraze. Suntem obișnuiți să punem verbul a putea oriunde, pentru a arăta câtă lașitate zace în subconțtientul nostru, cel care ne conduce ca pe o mârțoagă buboasă și hămesită prin labirintul timpului. Suntem obișnuiți să să facem orice, mai puțin de a sfărâma munții în verticalitatea noastră. Suntem obișnuiți să nu fim cu privirea tăioasă, așa cum ne-ar sta bine dacă tot timpul pentru noi doi și cu doi ar face patru indiferent dacă plouă, dacă ninge sau dacă în fruntea statului stă un viteaz, un molâu sau unul ferm, cu vorbă și cu pas apăsat. Suntem obișnuiți să vedem și cuburi de gheață care plutesc de fericire într-o licoare care horincă nu se cheamă și să glumim cu subînțelesuri pentru cunoscători numai.


(14 decembrie 2016)

Lupta de clasă

Noi, clasa muncitoare, împreună cu țărănimea cooperatistă și pătura intelectualilor ne angajăm să stârpim dușmanul de clasă, să edificăm socialismul pe pământul scumpei noastre patrii Republica Populară Română!
Cine nu e cu noi, e împotriva noastră!
La luptă, împotriva burghezo-moșierimii!
La luptă împotriva chiaburimii!
Să piară dușmanii!
Lupta de clasă se ascute și în această luptă proletariatul va ieși învingător!
Proletari din toate țările, uniți-vă!
Scurta lui Stalin trebuie știută!
Nu vă gândiți la prostii. Scurta lui Stalin era biografia de două pagini a acestuia, că mai era una de vreo 16 pagini. Nu știai scurta lui Stalin, erai mâncat. Să lăsăm gluma.
Să înlocuim din textul de la început câteva cuvinde în care eroii pozitivi sunt intransigenții democrați, intelectualii fini și militanți îndoctrinați, iar de partea cealaltă sunt șăranii primitivi, pensionarii ramoliți și manipulați, curve, analfabeți, orășeni și destui intelectuali. Vor rezulta niște consgrucții amețitoare care arată că față de anii '50 nu s-a schimbat nimic. 
În partea dreaptă a eșicherului politic sunt comunicatori foarte buni, unii excepționali. Eu i-am analizat și pe cei din PNL și pe cei din USR sau USB. Partea proastă este că acolo la dreapta, totți se visează comunicatori. Ei nu preiau mesajele generoase ale celor care se ocupă de strategiile de comunicare ale partidelor, se cred militanți autentici și vin cu propriile mesaje. Pe lângă faptul ca facebook a fost inundat de mesaje confuze, s-a perodus o radicalizare a facebooks-iștilor. Față de noiembrie 2015 când facebook a contribuit prin mesaje clare, puternice și de unitate să scoată zeci de mii de oameni în stradă în toată țara, acum neomogenitatea mesajelor a avut un efect invers. Cine iubețte o doctrină, cine ține cu un anumit partid, este de dorit să lase inițiativele privatde deoparte și să militeze alături de partid, în corul pe o singură voce al respectivului partid. În politică falseturile sunt de fapt derapaje periculoase.
Revin la ideia că acum în 2016 câștigarea alegătorilor pentru care youtube este un dat nu se mai câștigă folosind metodele Anei Pauker sau ale lui Leon Trotsky. Trebuie mesaje clare, frumos ambalate, atractive și mai ales credibile. Prima vorbă contează. Una este să spui unei doamne sărut mâna și alta  e să-i zici: ce faci fă?


(14 decembrie 2016)

Două generații de culturiști

Pe contul meu de facebook a apărut zilele trecute un film postat de marele culturist Constantin Lazăr. Fimul prezintă participarea la o demonstrație a lui Constantin Lazăr, cel despre care am scris afrticolul Constantin LAZĂR, un culturist autentic în data de 7 august 2016 și Roberto Alexandru, culturistul despre care am scris, de asemenea, un articol intitulat Roberto ALEXANDU, culturistul miracol în 7 septembrie 2016. Spectacolul a avut loc la Tulcea 11 decembrie 2016 și a fost organizat de Cristian Ciureanu, manager al sălii FITNESS-CULTURISM, un promotor al culturismului.
Din capul locului trebuie să spun că filmul redă un regal de culturism, cu figuri executate de doi maeștrii. Cei doi sunt sportivi de vârf din generații diferite, Lazăr fiind un culturist de 40 de ani, iar Alexandru are 22 de ani. Lazăr a strălucit în nenumărate competiții, fiind campion național în mai multe rânduri și câștigătorul concursului Tiger clasic din 2013 la categoria open, iar Alexandru are la activ participări de succes la concursuri puternice precum Tiger clasic în 2014 și la Pro Nutrition Grand Prix în mai multe rânduri.
Să descriu puțin acest film postat de Lazăr pe contul lui de facebook.  Ei au prezentat figurile obligatorii din concursurile de culturism:
Dublu biceps – cu fața la public
Amfora – cu fața la public
Extensia toracelui 
Dublu biceps – cu spatele la public
Extensia tricepsului
Abdomen și coapse – cu fața la public
Crabul.
De fiecare dată publicul în delir a aplaudat execuțiile celor doi, pentru că fiecare dintre sportivi au reușit să evidențieze performanțele cu totul speciale pe care le-au atins.
Cei doi au stiluri diferite pentru că înzestrarea lor genetică este diferită. Fiecare sportiv s-a pregătit cu minuțiozitate pentru acest show demonstrativ. La noi în țară sunt prea puține astfel de reprezentații în care mari culturiști să vină și să arate ce înseamnă cu adevărat acest sport, atât de îndrăgit de tineri. Am văzut câteva fotografii ale lui Constantin Lazăr puse pe contul lui de facebook cu diferite stadii ale pregătirii acestui recital și mi-am dat seama că el se află într-o formă de zile mari. Pe contul lui Avexandru s-au găsit multe postări care au vizat pregătirea lui pentru a participa la concursurile Arnold Amateur Barcelona 2016 și la Olympia Amateur San Marino 2016.Mă voi folosi de o expresie utilizată de prezentatorul show-lui și închei cu: BRAVO BĂIEȚI!

(14 decembrie 2016)