Metode cantitative în creșterea calității sondajelor

Acum de când există baze de date și nu mai sunt restricții la stocarea datelor căci se lucrează lejer cu Tb ca modalități ieftine la îndemâna puștilor de a stoca muzică, imagini și filme, nu se mai lucrează cu eșantioane, ci cu colectivități și calitatea estimărilor a crescut foarte mult. În teoria sondajelor ar trebui folosite metode riguroase de efectuare a corecțiilor pentru datele rezultatele obținute din prelucrarea de eșantioane cu cei care ies de la votare pentru a da un spor de calitate exit-pollurilor.

Este necesar să se studieze comportamentul indivizilor la vot secret și la votul la vedere. Este necesar să se studieze concordanța dintre modul în care s-a votat efectiv și ceea ce declară persoana când este intervievată. Pentru a face astfel de studii, există tehnica, există statistica matematică și mai ales există testele care dau garanția că rezultatele sunt reprezentative. Trebuie doar pus osul la treabă și făcute studii, nu să se taie frunză la câini, cum rău se face acum și se obțin niște rezultate de tot râsul, încât se crează impresia că teoria sondajelor este o anexă a politicului, cu care fix se demonstrează orice, dar și mai rău, se manipulează grosolan.

Se definesc fluxuri complete, neafectate de erori. 

Se lucrează cu colectivitatea, nu cu eșantioane.

Se consemnează pentru fiecare persoană elementul faptic și elementul declarativ.

Se stabilește concordanța dintre elementul faptic și cel declarativ.

Se fac agregări și se ob țin factori de corecție care se transferă spre eșantioane.

Se analizează reprezentativitate folosind teste matematice.

Se analizează stabilitatea rezultatelor, folosind seturi de colectivități.

(17 mai 2025) 

Cercetarea științifică surogat

Ideea de a dezvolta proiecte de cercetare științifică cu alocare de fonduri prin competiție pe durată de 3 ani se dovedește a fi falimentară din moment ce din 100 de proiecte, sub 10% se auto-susțin în continuare după terminarea celor  3 ani. Pentru mine dovada cea mai clară a fost faptul că țările UE în timpul pandemiei, la sumele uriașe alocate, nu au fost în stare să livreze decât acel vaccin AstraZeneca, vaccin care era cu două generații în urmă.
În opinia mea, cercetarea științifică surogat este aceea în care fondurile se scheltuie:
- pe teme neinteresante,
- fără eficiență predictibilă,
- după o alocare haotică,
- în cadrul unor structuri neperformante.

Noi vorbim despre centre de excelență, înțelegând prin excelență orice altceva decât performanță adevărată, criterii de evaluare a adevăratelor valori și calități ale persoanelor care derulează activități de cercetare științifică.

Absența transparenței a făcut ca echipele care desfășoară activități de cercetare științifică să fie alcătuite după criterii care nu au nimic cu caracteristicile pe acre trebuie să le îndeplinească un cercetător științific și aici mă refer la pasiune, profunzime, perseverență, ambiție, creativitate, dar și altele. 

În opinia mea, un tânăr student preocupat să devină un profesionist, care se documentează, care aprofundează problematica unui domeniu ceva mai restrâns, care începe să colaboreze cu un profesor care are deja rezultate în acel domeniu, care este dispus să dezvolte teme de cercetare, care este dispus să învețe ce înseamnă cercetare științifică face primii pași pentru a merge pe cont propriu și pentru a munci în a găsi soluții la probleme din domeniul de care se ocupă, soluții proprii, care să fie apreciate de cei care activează în acel domeniu, atunci când face comunicări la conferințe științifice.

Trebuie spus din start că cercetarea științifică nu este subfinanțată, ci finanțarea este greșită. Sunt prea multe proiecte care reprezintă drumuri înfundate, din cauză că finanțarea are la bază criterii în care subiectivismul este dominant și multitudinea de solicitări, nu de teme sau de proiecte, este prea mare, ceea ce fărâmițează fondurile alocate. Noi vorbeam în comunism de auto-cenzură, dar emiterea de pretenții nejustificate acum în democrație este copleșitoare, iar procedurile specifice contestațiilor blochează procesele, cu efecte dezastruoase asupra cercetării însăși.

Există în USA cercetare științifică de succes, nu în UE, dar copierea acelor modele ar însemna transformări dureroase, ceea ce nu ne caracterizează, căci nouă ne place să ne vedem cei mai deștepți, cei mai frumoși, cei mai interesanți și nu acceptăm să ne învețe alții ceva, orice. Ceea ce știu eu este că mulți dintre cei ce lucrează în cercetare, consideră că ei merită ca în mijlocul drumului să fie sacii de bani și ei să se înfrupte după dorința sufletului, ca să aibă timp ca printre picături să mai vină și idei geniale, ca să facă cercetare științifică, uitând că procesele de cercetare științifică înseamnă proceduri, muncă, creativitate și multă nădușeală. În cercetarea surogat mediocritatea se acceptă, căci excelența este tot un fel de mediocritate, un pic poleită și însoțită de zgomote și de laude, mai puțin de rezultate.




(23 ianuarie 22025)

13 greșeli fatale ale părinților față de copiii lor

01. Îi finanțează și după ce și-au dobândit statutul de trântori trecuți de 25 de ani.
02. Vorbesc urât despre profesori în fața copiilor lor.
03. Îi învață să-și pârască colegii fără rost.
04. Vorbesc în contradictoriu în fața copilului lor.
05. Când unul îl ceară pe copil, celălalt îi ia apărarea.
06.Se jignesc reciproc în fața copilului.
07. Iau de bune necondiționat minciunile copilului.
08. Transformă în calități defectele copilului.
09. Se implică părtinitor în certurile dintre copilul lor și alți copii.
10. Pedepsesc fizic copiii altora pentru erorile copilului lor. 
11. Își consideră  nedreptățită de către profesori odrasla, înjurându-i pe profesori  în fața copilului.
12. Acceptă de la copil răspunsuri obraznice și agresiuni.
13. Trec cu vederea actele sociale săvârșite de odrasla lor.


(02 octombrie 2024)

De ce lipsește la portaluri butonul ARHIVA?

Nu există o explicație decentă, logică și acceptabilă a absenței butonului ARHIVA de la portalurile multor aplicații din spațiul mioritic, pentru că a construi o arhivă înseamnă:
- a o structura doar,
- a schimba niște legături doar,
- a aloca spațiu pentru ea, doar.

Una este să construim portalul cu butonul ARHIVA și cu totul altfel stau lucrurile dacă trăim doar în prezent și trecutul îl ignorăm, nu salvăm fișierele care se referă la evenimentele care au avut loc.

Voi lua exemplul unei conferințe științifice care se desfășoară în anul 2023. Vom crea un folder cu toate elementele ce se referă la acea conferință (anunț, termene, program, rezumate, secțiuni, participanți, articole in extenso). Folderul va conține și un fișier index care face legătura dintre eveniment și restul portalului, respectiv dintre portal și toate elementele ce definesc evenimentul.Când este creat butonul pentru anul 2023, detaliile sunt la vedere, cu maximum de vizibilitate. După ce evenimentul s-a derulat, folderul este legat drept componentă care se referă în zona de arhivă la conferințe din perioade anterioare. Va apare pe portal un anunț sumar referitor la conferința din anul 2024 în locul celei din 2023.  

Se merge pe principiul că nimic nu se pierde, nimic nu se câștigă, ci totul se mută de colo, colo.

În același fel se procedează și la portalurile cu meciurile de fotbal ale diviziei A sau la campionatele de culturism sau alte manifestări anuale care au loc la acest sport. În momentul de față, cel mai ușor de gestionat buton al unui portal, lipsește la portalurile din spațiul mioritic pentru că oamenilor le place să trăiască în prezent și să șteargă fișiere, retrăind obsesiile de acum 30 de ani că spațiul de stocare al fișierelor pe suporturi este limitat sau costă foarte mult, în condițiile în care orice puști își permite un calculator cu memorie SSD de 1Tb, fără a se considera cel mai tare din parcare.



(12 noiembrie 2023)

Cum se deosebește o facultate grea de celelalte?

Facultatea grea îl pregătește pe student pentru o meserie grea, de mare responsabilitate, care necesită decizii rapide, riscuri enorme și bunul meseriaș se vede prin rezultatele muncii lui, de mare responsabilitate, pe care oamenii care beneficiază de serviciile meseriașului o simt direct și diferența dintre un bun meseriaș și unul mediocru este ca de la cer la pământ, iar incompetența nu are loc în practicarea meseriei, căci latura ireversibilă a efectelor are caracter dramatic, nepermis prin repetare necontrolată.

O facultate grea se deosebește de celelalte facultăți prin:

- profesorii săi, care impun respect prin rezultatele lor de răsunet,

- disciplinele care se predau, caracterizate prin complexitate deosebită,

- prestigiul pe care au cei care practică meseria pentru care se pregătesc studenții,

- imposibilitatea de a exercita meseria prin absolvirea doar a unor părți din plan,

- imposibilitatea de a promova examene învățând doar în sesiune,

- necesitatea de a învăța cu examene și după terminarea facultății,

- dificultăți în a crea noi facultăți similare de către doritori din cauza limitării resurselor,

- calitățile deosebite pe care le dobândesc studenții ca meseriași.

Facultatea grea este recunoscută de către societate ca fiind grea în unanimitate și fără comentarii, iar profesorii și absolvenții ei sunt recunoscuți ca importanți de către toată lumea, iar numerele lor de telefon se află în agendele tuturor celor care au putere de decizie, căci toată lumea are nevoie de astfel de meseriași de-a lungul timpului, iar necesitatea realizării de interacțiuni cu acești meseriași nu suportă nicio amânare, iar calitatea soluțiilor oferite de acești meseriași face diferența între a fi și a nu fi, a avea și a nu avea, a funcționa și a nu funcționa. Ierarhizarea absolvenților se face după nivelurile de calificare și după rezultatele concrete obținute și mai ales verificate de practica de zi cu zi.


(22 octombrie 2023) 

Vocația de cercetător științific

Cercetător științific ești dacă te naști cercetător științific. Vocația de cercetător științific nu se învață în nicio școală. Am văzut tineri în studenție dornici să aprofundeze diferite discipline și dintre ei, unul era mai răsărit, avea idei și reușea să meargă mai departe, dincolo de ceea ce i se sugerase, căci el considera că nu există limite. El era viitorul cercetător științific, căci el dovedea capacitatea de a merge mai departe în raport cu alți tineri.

Cercetătorul științific este o persoană preocupată de un domeniu. Ca elev, viitorul cercetător științific trebuie să facă dovada că este:

- dedicat,

- serios,

- studios,

- ambițios,

- profund,

- iscoditor,

- tenace,

- îndrăzneț,

- exigent,

- asumat,

- curajos.

Munca de cercetător științific nu este o muncă normată, nu se realizează într-un interval de timp funcționăresc. Este proverbială zicerea unui mare matematician:

- Dacă aveți nevoie de fundul meu, vin la programul de la 8 -16. Dacă aveți nevoie de creierul meu, lăsați-mă să lucrez după cum îmi vin ideile și ca timp stau la muncă mai mult de 48 de ore cât cereți voi!

Am cunoscut și eu cercetători științifici, nu mulți, dar am cunoscut și sunt mândru că am fost prieten cu unii dintre ei și am învățat foarte multe de la ei, mai ales în zona seriozității și a tenacității. 

Pe la doctorat se zice că oamenii fac muncă de cercetător științific, dar adevărul este cumva altul din moment ce toți cei ce obțin titlul științific de doctor, părăsesc domeniul, deci nu mai fac cercetare științifică. În opinia mea, cercetarea științifică este ca un microb de care nu scapi toată viața. Cine nu face cercetare științifică toată viața nu este cercetător științific.

(31 mai 2023)

Uniformizarea ca prim pas în digitalizare

Când s-a produs informatizarea în diferite organizații, fiecare echipă a realizat aplicațiile:

- pe care le-au dorit conducătorii,

- care le-au fost mai la îndemână,

- cum și-au dorit utilizatorii.

Consecința imediată s-a regăsit în marea diversitate:

- a interfețelor de introducere a datelor,

- documentele care se tipăresc,

- condițiile de plată acceptate.

Numai dacă mergem la două primării vom vedea că modul de abordare este total diferit de la primărie la primărie. Dacă luăm toate facturile pe acre le primim vom vedea că deși în esență ele au cam aceleași câmpuri, poziționarea datelor diferă pe pagina A4 de la un furnizor de servicii la altul.

rezultă cu claritate, căci este nevoie ca prima dată să se treacă la omogenizarea:

- interfețelor de introducere a datelor,

- structurilor de poziționare a datelor finale.

Digitalizarea presupune ca informatica să fie orientată spre cetățean, spre a-i face viața mai ușoară și nu pentru a-l chinui, așa cum se întâmplă din ignoranță și din lipsă de coordonare acum.

(31 octombrie 2022)  

Hai să ne batem joc de banii strânși cu trudă!

Observ că deplasarea la Olimpiada de la Beijing a sportivilor și oficialilor noștri s-a făcut în dorul lelii, adică aiurea. În mod normal, trebuia să se procedeze așa:
- enumerai disciplinele sportive la care se concurează,
- vedeai care sunt sportivii români clasați pe locurile 1-6 internațional,
- alcătuiai lotul de sportivi care să se deplaseze,
- estimai ca sportivii deplasați la Beijing să fie în top 15,
- adăugai doi oficiali,
- adăugai și câte un antrenor,
- adăugai și un medic și încă un executant de întreținere.
Ca să deplasezi sportivi să se plaseze pe antepenultimele și ultimele locuri este deja echivalentul a arunca banii pe fereastră, bani strânși cu mare trudă la buget. Bănuiesc că nimeni nu s-a deplasat la Beijing pe banii lui sau prin sponsorizări.
Dacă nu existau sportivi clasați pe locurile 1-6 la campionatul european sau la campionatul mondial, mergea un oficial care să ducă drapelul țării la deschidere. Cineva de la ambasadă era suficient.
În opinia mea, dacă vrem ca peste 8 ani de acum înainte să avem sportivi, trebuie procedat astfel:
- identificăm 10 probe de olimpiadă,
- probele să nu necesite investiții mari,
- selectăm 10.000 de sportivi pe probă,
- ne ocupăm de ei 2-3 ani aici cu costuri minime,
- din cei 10.000 trebuie să fie 50 cu care să facem un campionat intern,
- mergem la manifestări internaționale,
- insistăm ca fără costuri mari să dezvoltăm și să rafinăm,
- facem în așa fel încât în 4-5 ani să existăm în competiții internaționale,
- după 5-6 ani facem planul pentru olimpiadă,
- insistăm în anii 6, 7 și 8 și după rezultate alcătuim lot.
Ideea este să nu cheltuim, să nu risipim, să folosim calitățile, nu ambițiile și orgoliile și să trimitem la olimpiadă peste 8 ani pe unii sportivi cu șanse de a nu fi penibili, așa cum se procedează acum când se pune carul înaintea boilor.

(13 februarie 2022)

Privitul în oglindă

Am observat că există oameni care atunci când se uită în oglindă se văd cu totul altcineva decât sunt ei în realitate. Bărbaților le zic că se văd Brad PITT și femeilor le zic că se văd Angelina JOLIE, că sunt actori la modă și-i știe toată lumea și pentru bogăția în care se scaldă.

Un tip dorea să facă un parc tehnologic, așa, o investiție de 5 miliarde de USD. Cu investitori străini, desigur. L-am întrebat dacă el are în cont 3 miliarde de USD ca să vină și investitorii străini în condițiile de mare risc financiar de la noi și de predictibilitate redusă în zonă, cu restul de două miliarde. Omul nu avea nimic, nici casă pe care s-o pună gaj la o bancă pentru a veni și el cu un mizilic de 40.000 USD ca primă strigare. Omul, uitându-se în oglindă se vedea Brad PITT, căci actorul tocmai dăduse vreo 20 de milioane de USD pe un castel, undeva în Franța.

Am văzut o tânără doamnă care admira un castel și o pajiște pe care pășteau niște cai superbi. M-a șocat afirmația cum că și mâine ar fi dispusă să cumpere acel domeniu, cu acareturi cu tot. La întrebarea mea despre numărul zerourilor de după cifra semnificativă a contului său în bancă, mi-a spus că nici nu se discută o astfel de problemă. Când s-a văzut încolțită, tânăra a zis că a glumit. Sunt sigur că dimineața uitându-se în oglindă, s-a văzut Angelina JOLIE, actriță care a cerut niște milioane bune de USD pentru a permite unei publicații să facă poze cu pruncii ei, asigurându-se de exclusivitatea demersului.

După umila mea părere, privitul în oglindă este necesar, dar acel realism care trebuie să ne definească, este obligatoriu. Altfel, fiecare dintre noi care se vede Brad PITT sau Angelina JOLIE vom fi supuși unor deziluzii crunte, care lasă urme adânci.

(17 aprilie 2018)

Diaspora a votat...

Sunt în jur de 3.000.000 de români care trăiesc și din care unii muncesc în afara granițelor țării. Anul trecut au apărut grave probleme în organizarea secțiilor de votare în străinătate. O experiență a existat ți se zice că turcii votau în secțiile organizate pe un stadion. Faptul că alegerile au fost aruncate în decembrie când este frig, s-a mizat că populația din țară nu va vota și voturile din diaspora vor aduce schimbarea așa cum și-a dorit-o dreapta.

Au fost constituite 417 secții de votare.

S-a votat o complicată lege a votului prin corespondență și s-au înscris sub 10.000 de cetățeni din diaspora, au votat nu mai mult de 5.000. Se pare că acum au votat îm diaspora în jur de 100.000 de români cu drept de vot. În jur de 250 de inși au revenit în medie pe secție.

Deci diaspora a votat. Spre deosebire de dățile trecute acum nu au fost resurse din care partidele să se facă cunoscute în alte țări, mai ales că investirea banilor proprii este o poveste lungă și recuperarea banilor de la stat este deja o experiență temerară, despre cercetătorii britanici, cei puși pe șotii, ar fi găsit corelații cu erele glaciale.

Este posibil ca diaspora să influențeze votul, dar pentru un procent ar cam trebui 40.000 de voturi. Cine vrea să se apropia de la 21% la 45%  ar trebui peste un milion de voturi numai și numai pentru PNL. Diaspora a reprezentat o forță în anul 2009, dând președintele și a creat emoții profunde în tururile alegerilor prezidențiale din anul 2014. Este excepțional că administrația țării s-a gândit la cei din diaspora, care deși au o viață grea, nu mai trebuia să fie puși în situații dificile chiar de conaționalii lor în momentul alegerilor.

(11 decembrie 2016)

Donald TRUMP este alesul

Deși nu amavut multă informație la dispoziție pentru a fi un tip documentat, de la o poștă am văzut la noi în media disproporția catastrofală pentru jurnaliștii implicați, în favoarea candidatului deocrat Hillary Clinton. Când mi-am propus ceva, am obținut. Din momentul în care am avut ideia să analizez vocabularele celor doi candidați am luat două discursuri și am tras niște concluzii pe care le-am pus într-un articol.

Am mai urmărit câte ceva colo și colo, dar când am văzut niște lucruri deja mi-am făcut o părere. Un staff slab este acela care nu gestionează lucrurile bune și nu evită evenimente ca acela din 11 deptembrie când la urcarea în microbuzul negru lucrurile au fost total scăpate de sub control de unul dintre candidați, chiar dacă ceva mai târziu a apărut zâmbind, dovedind că este strong.

Văzând că aplecarea pe fenomen este ridicol de simplist făcută în spațiul carpato-danubiano-pontic tot timpul părerea mea nu era în concordanță cu a celor care ar fi trebuit să mă învețe pe mine și nu invers. Ei vedeau un candidat câștigător cu 200%, în timp ce eu îi vedeam apropiați, Hillary Clinton având un mic avans binemeritat prin prestația pe care o avea. Detaliile alții trebuiau să mi le descifreze, ceea ce nu s-a întâmplat. Doar într-o seară la Realitatea Tv a fost un tip care trăia în USA și care consiliase ceva președinți, care zicea un pic altceva. Numai că moderatorul i-a închis pliscul. Așa că a venit ziua alegerii și am văzut cozi la secțiile de votare, de care nu s-a inflamat nimeni, am văzut cetățeni care spuneau cu voce tare cu cine vor să voteze și nu-i ridica poliția și multe altele am văzut, care aici ar fi considerate delicte pentru curtea marțială.

Se contura victoria lui Donald TRUMP și ridicolii de la București nu-și schimbau discursul. Unul mi-a amintit de ce a zis marele  Octavian PALER la o emisiune a lui Mihai GÂDEA la Antena 3, că n-ar vrea să apuce zilele să-l vadă pe Emil BOC premier. Stau și mă întreb cam care ar fi discursurile deontologilor dâmbovițeni azi, mâine, crezând ei că ordinea mondială este influențată din Micul Paris din centrul vechi, căci la Capșa nu au ei cum să plătească din motive de 5 stele.

Nimeni n-a crezut deși din calculele probabilistice ale unui student de anul întâi ar fi rezultat că TRUMP are șansă 0,5 în timp ce Hillay CLINTON are șansă 0,25, problema fiind asemnea stabilirii probabilității de repetare a acelorași șase numere la două trageri undeva la interval de 24 de ani. Acum ca numerologii, orice ins care vrea să construiască modele, are toată libertatea, cu o singură condiție: să nu spună că știa cu X zile sau luni sau ani, înainte că Donald TRUMP va fi cel de al 45-lea președinte. Singura ipoteză legată de finanțele americane, cade, pentru că sprijinul masiv de acolo nu s-a dus către câștigător. Oricum s-ar întoarce problema, orice ipoteze s-ar construi, este cert că poporul american a făcut acea alegere care îi este convenabilă și el ca orice popor care alege, nu greșește niciodată. Greșesc cei care-și dau cu părerea și nu pleacă de la adâncul respect pe care sunt obligați să-l poarte unei mari națiuni care a făcut alegerea: Donald TRUMP = președinte. Și punct.

(09 noiembrie 2016)

Donald TRUMP este alesul

Deși nu amavut multă informație la dispoziție pentru a fi un tip documentat, de la o poștă am văzut la noi în media disproporția catastrofală pentru jurnaliștii implicați, în favoarea candidatului deocrat Hillary Clinton. Când mi-am propus ceva, am obținut. Din momentul în care am avut ideia să analizez vocabularele celor doi candidați am luat două discursuri și am tras niște concluzii pe care le-am pus într-un articol.

Am mai urmărit câte ceva colo și colo, dar când am văzut niște lucruri deja mi-am făcut o părere. Un staff slab este acela care nu gestionează lucrurile bune și nu evită evenimente ca acela din 11 deptembrie când la urcarea în microbuzul negru lucrurile au fost total scăpate de sub control de unul dintre candidați, chiar dacă ceva mai târziu a apărut zâmbind, dovedind că este strong.

Văzând că aplecarea pe fenomen este ridicol de simplist făcută în spațiul carpato-danubiano-pontic tot timpul părerea mea nu era în concordanță cu a celor care ar fi trebuit să mă învețe pe mine și nu invers. Ei vedeau un candidat câștigător cu 200%, în timp ce eu îi vedeam apropiați, Hillary Clinton având un mic avans binemeritat prin prestația pe care o avea. Detaliile alții trebuiau să mi le descifreze, ceea ce nu s-a întâmplat. Doar într-o seară la Realitatea Tv a fost un tip care trăia în USA și care consiliase ceva președinți, care zicea un pic altceva. Numai că moderatorul i-a închis pliscul. Așa că a venit ziua alegerii și am văzut cozi la secțiile de votare, de care nu s-a inflamat nimeni, am văzut cetățeni care spuneau cu voce tare cu cine vor să voteze și nu-i ridica poliția și multe altele am văzut, care aici ar fi considerate delicte pentru curtea marțială.

Se contura victoria lui Donald TRUMP și ridicolii de la București nu-și schimbau discursul. Unul mi-a amintit de ce a zis marele  Octavian PALER la o emisiune a lui Mihai GÂDEA la Antena 3, că n-ar vrea să apuce zilele să-l vadă pe Emil BOC premier. Stau și mă întreb cam care ar fi discursurile deontologilor dâmbovițeni azi, mâine, crezând ei că ordinea mondială este influențată din Micul Paris din centrul vechi, căci la Capșa nu au ei cum să plătească din motive de 5 stele.

Nimeni n-a crezut deși din calculele probabilistice ale unui student de anul întâi ar fi rezultat că TRUMP are șansă 0,5 în timp ce Hillay CLINTON are șansă 0,25, problema fiind asemnea stabilirii probabilității de repetare a acelorași șase numere la două trageri undeva la interval de 24 de ani. Acum ca numerologii, orice ins care vrea să construiască modele, are toată libertatea, cu o singură condiție: să nu spună că știa cu X zile sau luni sau ani, înainte că Donald TRUMP va fi cel de al 45-lea președinte. Singura ipoteză legată de finanțele americane, cade, pentru că sprijinul masiv de acolo nu s-a dus către câștigător. Oricum s-ar întoarce problema, orice ipoteze s-ar construi, este cert că poporul american a făcut acea alegere care îi este convenabilă și el ca orice popor care alege, nu greșește niciodată. Greșesc cei care-și dau cu părerea și nu pleacă de la adâncul respect pe care sunt obligați să-l poarte unei mari națiuni care a făcut alegerea: Donald TRUMP = președinte. Și punct.

(09 noiembrie 2016)

Culturismul și comparabilitatea rezultatelor

După atâțea ani de culturism și după câtă informație circulă în domeniu, este timpul să se stabilizeze lucrurile, adică:

• să fie stabilite datele de concursuri în raport cu o anumită săptămână dintr-o anumită lună a anului, cu luarea în considerare a zilelor de vineri, sâmbătă și duminică;
• să se definească un șablon de program, cu înscrieri, plăți taxe, măsurători, etape concurs, premiere, realizare albume foto, interviuri către presă;
• anunțarea din timp a regulamentului de concurs, cu stabilirea categoriilor de participanți, după greutate sau după înălțime sau ceva combinat.

Pentru a asigura comparabilitatea rezultatelor de la o competiție la alta se impune ca în tot ce se definește să fie un nivel de stabilitate cât mai ridicat, adică să nu se schimbe de la o ediție la alta mai nimic, adică, să nu se schimbe nimic. dacă lucrurile sunt clare și atractivitatea competiției crește. Dar un lucru trebuie precizat de la început și anume, valoarea premiilor. Un concurs unde premiul întâi este 300 de lei, clar că va fi foarte puțin atractiv, în timp ce un concurs cu premiul întâi de 20.000 de euro are un cu totul alt nivel de abordare din partea:

• organizatorilor impunând un nivel de exigență deosebit de ridicat;
• concurenților care muncesc pentru pregătire că știu valoarea recompensei.

Cine lucrează cu simboluri, tot simboluri va avea și în competiție doar pentru a satisface orgolii locale, atât ca organizatori, cât mai ales pentru concurenți. Se știe că cu cât atractivitatea este mai amre, cu atât nivelul competiției este mai ridicat, adică reușește să adune laolaltă concurenți de foarte mare valoare din țară și nu numai.

Faptul că sunt competiții care nu sunt în calendarul FRCF este foarte trist, pentru că tot culturismul trebuie să se desfășoare sub egida acesteia. Trebuie inițiativele să vină din partea atât a federației cât și din partea organizatorilor, fără să însemne că unii dintre ei trebuie să aibă contribuții bănești. Stabilind structuri și perioade stabile de concursuri se va obține un câștig semnificativ la nivelul calității. Mergând pe criteriul înălțimi se vor construi categorii din 5 în 5 centrimetri, începând cu categoria sub 160cm și terminând cu categoria peste 200centrimetri. Dacă se ve merge cu criteriul greutății, se vor costitui grupe din 5 în 5kg, începând cu categoria sub 50kg  și încheind cu categoria peste 100kg. Acestea sunt numai două exemple. Au fost situații în care numărul concurenților nu a permis organizarea unei competiții la o anumită categorie și au trebuit comasate categorii. Aceasta este o altă mâncare de pește, iar regulamentele trebuie construite încât să prevadă toate situațiile posibile. Culturismul nu este în primul an de concurs, există experiență acumulată, există experiențele marilor competiții din întreaga lume. Există o zicere: la birserică și noi care pergem pentru prima dată, să facem ceea ce face baba din fața noastră. Așa că trebuie învățat de la alții, fără a ne pierde în teorii și într-o birocrație ciudată, absurdă și sterilă. Nodul gordian a fost rezolvat foarte simplu. Și în cazul competițiilor de culturism tot așa trebuie procedat, adică folosite soluții simple și atât.

(26 august 2016)

Cercetarea științifică de pe la noi

Cercetarea științifică este un domeniu strategic de activitate pentru orice națiune. Cercetarea științifică este derulată de:

• oameni cu talent;
• oameni foarte bine pregătiși în domeniul lor;
• oameni care trebuie să aibă de finit un anumit context;
• oameni care cred în steaua lor;
• oameni curajoși;
• oameni viziionari.

Ca și în artă, în cercetarea științifică este absolut necesar să existe un cadru instituțional care să permită:

• dezvoltarea de proiecte;
• ierarhizarea valorilor;
• schimbul de idei;
• existența de școli și de lideri;
• existența unei competiții reale;
• generarea de probleme reale de rezolvat;
• finanțarea proiectelor de cercetare.

Cercetarea științifică nu este domeniul în care se supraviețuiște, ci este domeniul unde gândirea liberă, crează, dezvoltă, validează și implementează.

Am văzut în viața mea nenumărați cercetători științifici autentici, pe care i-am apreciat pentru că:

• aveau un nivel de documentare de excepție în domeniul lor;
• știau să deruleze un ciclu complet de cercetare științifică;
• lucrau excelent în cadrul echipelor din care făceau parte;
• erau de o modestie exemplară;
• comparau tot timpul ceea ce făceau cu ceea ce era deja făcut;
• cunoșteau com tot ce se lucrează în laboratoare;
• participau la conferințe și schimbau idei cu alții;
• excludeu abordările formale cu o exigență proverbială;
• ierarhizau propriile rezultate;
• construiau și nu acceptau pe demolatori.

A existat cercetare științifică înainte de comunism, dovadă fiind numele ilustre de savanți interbelici care au avut descoperiri recunoscute atât la noi cât și în lumea întreagă. 

Comunismul a adus cercetarea științifică de tip sovietic în care cercetătorii erau concentrați în mari institute de cercetare, devenind un fel de funcționari, activitatea lor era o activitate ca oricare alta de opt ore pe zi, cu program, cu condică, cu ierarhizări stricte, ca în orice întreprindere. Au existat și atunci rezultate notabile, mai ales în medicină, chimie și matematică.

Noua democrație nu s-a împăcat cu lipsa elementului concurențial de piață din cercetare și ușor-ușor institutele de cercetare s-au destrămat, cercetătorii valoroți plecând în mediul academic sau în străinătate. Ceilalți s-au dus spre producție, s-au privatizat sau au continuat să rămână în vechile locuri de muncă așteptând pensionarea. Mai sunt câteva institute de cercetare precum ICI, ICECHIM dar și unele de pe lângă Academia Română pentru literatură, matematică, arheologie sau alte domenii mai puțin frecventate de industrie.

În momentul de față, nefiind industrie și nici agricultură care să genereze probleme deosebite, adică să ceară soluții noi, nu există nici bani, nu există nici cercetare științifică foarte consistent finanțată. Bugetul de stat alocă sume infime, iar UE are condiții draconice pentru a finanța cercetarea. Nimeni nu vrea să se riște de nicio sămânță. 

Ceea ce este foarte clar, este faptul că nu s-a găsit încă modul de a gândi cercetarea și statutul cercetătorului, oricum altfel decât acela de a fi un banal funcționar public.

Goama după cantitate nu duce la performanță în cercetare. Dacă la noi a avea articole ISI este un scop, în America nici nu se știe ce este ISI, dar se știu adevăratele conferințe cu factor de respingere pe bune și se știu valorile autentice, care se cern prin rezultate obținute cu nădușeală, evaluate pe baza unor criterii stricte și validate de practica exigentă.

(16 iunie 2016)

Nădușind la SAS GYM (001)

De la un timp am introdus în programul meu de antrenament și cardio. Este vorba de a alerga la bandăpentru început. Am văzut pe un tip, cu care chiar azi am discutat, care de fiecare dată cobora de pe bandă ud leoarcă. Pe el l-am considerat idolul meu la mers pe bandă, pentru că de alergat voi începe de luna viitoare, după ce voi căpăta rezistență.

Am mer azi pe bandă 60 de minute, din care 20 de minute cu 3,5mile și 40 de minute cu 2,5mile, alternând, 10 minute mai lent, 5 minute mai rapid și tot așa.

Rezultatul se vede prin cum arată tricoul.

Încă este loc de mai bine.

(09 iunie 2016)

Ieșirea din scenă

Și omul politic este un produs ca oricare altul. Are un ciclu al lui. este vorba de o etapă de început ce corespunde promovării, urmează o perioadă de asecnsiune. în continuare se derulează perioada de maturitate. Inevitabil, urmează declinul. Așa se întâmplă în cazul unui frigider sau în cazul unui autoturism sau în cazul unui aparat foto dar mai ales în cazul unui om politic.

Omul politic debutează, se impune, are o ascensiune, ajunge în vârful carierei și de acolo apare declinul. Dacă acesta înțelege despre ce este vorba, se retrage. Dacă nu înțelege, se va rostogoli vertiginos, pentru că panta declinului este extrem de abruptă și mai ales necruțătoare și ireversibilă.

Am notat:

P - perioada de promovare;

A - perioada de asecnsiune;

M - perioada de maturitate;

D - perioada de declin.

Nu am luat în calcul momentul de maximă dezvoltare, acel vârf, tocmai pentru că durata sa este scurtă și declinul este cel ce trebuie așteptat și mai ales, evitat. Există criterii dure de stabilit care este momentul de declin. Nu trebuie așteptat până un produs chiar nu se mai vinde. Dacă aprovizionarea se face pas cu pas, adică puțin câte puțin, când se observă scăderea ritmului vânzărilor și vânzătorul, dar mai ales producătorul trebuie să schimbe macazul, până nu este prea târziu.

Am văzut zilele acestea un produs politic, care a avut perioada de promovare între 1990 - 1996, perioada de ascensiune între 1996 - 2004, perioada de maturitate 2004 - 2014, o perioadă de declin relativ în intervalul 2014- vara lui 2016 și o prăbușire teribilă după 5 iunie 2016 și aici mă refer la președintele de azi al PMP. Există locomotive care oricât de puternice ar fi, când calea ferată este pe o pantă la 30 de grade, gâfâie și nu prea o urcă.
Ieșirea din scenă este dureroasăpentru actorul care la 25 de ani a fost distribuit să-l joace pe Romeo din piesa lui William Shakespeare și a continuat s-o facă 40 de ani, până când publicul l-a fluierat.

(07 iunie 2016)

O istorie a culturismului românesc

Pe meleagurile noastre însăși Istoria României sau Istoria poporului român, cărți de căpătâi pentru oricare dintre noi se găsesc în diferite stadii de elaborare, ținând cont că lucrările monumentale ale lui Iorga, Giurescu și Djuvara  dar și ceea ce a elaborat Academia Română reflectă numai ceea ce autorii au considerat că este necesar să se știe, pentru că de multe ori cărțile de istorie reflectă atitudini și impuneri ale voinței unora care domină.

Deci, pornind de la acest lucru, nu există o carte de istorie a informaticii din țara noastră, nu există nici o carte de istorie a arhitecturii de la noi. Au existat încercări de a se scrie o istorie a picturii din țara noastră. Despre necesitatea scrierii unei istorii a culturismului nu trebuie să mai scriu pentru că de la o poștă această necesitate decurge din faptul că:

• mulți dintre cei care au fcăut istorie în culturism sunt contemporanii ai noștri;
• multitudinea elementelor de luat în considerare este limitată;
• efortul de a cuprinde totalitatea informațiilor este rezonabil;
• structura unei astfel de lucrări se construiește lejer;
• un coordonator este suficient dacă este definit șablonul de bază;
• costurile sunt rezonabile și suportabile dacă se lucrează în mediul virtual;
• conținutul digital se construiește dinamic;
• caracterul dinamic și iterativ asigură calitatea ridicată;
• lipsesc restricțiile de resursă de stocare, ceea ce face ca detalierea să nu fie restricționată.

Mai întâi trebuie luat în discuție contextul internațional pentru că sunt cunoscute acolo începuturile culturismului.

După aceea trebuie discutat despre:

• cadrul organizatoric, federații, cluburi;
• culturismul de dinainte de 1989 și cel de după 1989;
• campionatele de culturism;
• campionii de culturism;
• antrenori de culturism;
• participări internaționale;
• formarea antrenorilor;
• implicarea medicinii sportice în culturism;
• literatura de culturism;
• rezultate la competiții;
• regulamente în culturism;

Trebuie eliminate din start apucăturile neproductive legate de:

• titlul cărții;
• localizarea începuturilor;
• ierarhizarea culturiștilor;
• stabilirea începuturilor;
• utilizarea de adjective în mod tendențios;
• ațâțarea orgoliilor locale;
• eliminarea mărturiilor directe;
• manifestări abuzive de excludere;
• introducerea de inexactități în mod voit.

Ar fi interesant de vazut ceva din preistoria culturismului, adică de analizat preocupările pentru mișcare și pentru efort fizic ale celor care apar pe Columna lui Traian, în gravuri, în picturi sau  în descrieri literare. Este o informație interesantă atât timp cât mărturiile istorice vin să sublinieze că dintotdeauna bărbașii acestor meleaguri au depu activităși care duceau la o dezvoltare armonioasă a corpurilor lor. Acest studiu are menirea să acopere o perioadă foarte lungă, undeva până la identificarea primului culturist din istorie. Eugen Sandow. Câteva elemente legate de ceea ce era culturismul prin SUA, prin Europa și apoi trebuie identificate primele manifestări de la noi, primii culturiști, primele cluburi, primele concursuri.

După o astfel de abordare trebuie să existe în acea istorie a culturismului date despre:

• organizarea sub conducerea unei federații;
• cluburile și sălile de culturism;
• campionatele de culturism;
• Tiger clasic și concursuri memoriale;
• regulamente;
• campioni la culturism;
• literatură: cărți, reviste, filme, DVD;
• învățământul de culturism;
• antrenori;
• citerii de jurizare;
• industria suplimentelor;
• accidente;
• culturismul românesc în lume;
• complexul statuar de la Timișoara;
• figuri emblematice;
• contribuții romînești la dezvoltarea culturismului;
• organizarea de manifestări locale;
• relația culturismului cu fitness-ul;
• relaționarea cu culturismul lumii.

Există numeroase materiale la ora actuală privind culturismul din țara noastră. Ele trebuie puse cap la cap. va fi mai dificil să se realizeze poziționările în timp ale evenimentelor, adică:

• anul înființării unui club sportiv în care a existat secție de culturism;
• perioadele în care au funcționat antrenorii;
• datele de desfășurare a competițiilor;
• listele cu competitorii;
• listele cu primii clasați;
• mecanismele de ierarhizare;
• evoluțiile sportivilor;
• efectuarea de corelații și de analize.

Istoria culturismului trebuie să ofere:

• o imagine completă asupra acestui sport;
• o evaluare corectă a fenomenului;
• spațiu proporțional cu importanța;
• o analiză nepărtinitoare, cât mai obiectivă;
• o abordare complexă a fenomenulu;
• imagini și filme spre completare;
• demonstrații asupra ipotezelor avansate.

Trebuie luat în considerare că o astfel de lucrare este de mare complexitate și ea nu va fi scrisă de o singură persoană, ci va fi asemenea unei balade frumoase, opera unui grup foarte mare de persoane care conștientizează că numai printr-un proces iterativ, creativ și onest se va ajunge să se vorbească de o istorie a culturismului din țara noastră exact așa cum a fost el, fără înflorituri, fără a hiperboliza vreo personalitate și fără răutăți ieftine și fără a nedreptății pe nimeni. O istorie a culturismului din țara noastră este perfect realizabilă pentru că mulți dintre cei care au avut și mai au contribuții majore în acest domeniu sportiv, sunt încă printre noi și prin documentele, fotografiile dar și mărturiile lor au tot ce trebuie pentru a fi coautori ai unui astfel de demers.

(19 mai 2016)

Iată decanii din Academia de Studii Economice pentru 2016 - 2020!

Procesul electoral  se va finaliza foarte curând, după soluționarea contestațiilor celor nemuțumiți de rezultatele date de comisia care a audiat candidații la fotoliile de decan pentru facultățile din ASE.

S-au înscris în competiție 32 de candidat, profesori, conferențiari dar și lectori universitari, toți fiind doctori în științe, după cum urmează:

Facultatea	Numar candidati	Prof.	Conf	Lect
Administrarea Afacerilor cu predare in limbi straine	5	3	1	1
Administratie si Management Public	2	2
Bucharest Business School	2	2
Business si Turism	2	2
Cibernetica, Statistica si Informatica Economica	3	3
Contabilitate si Informatica de Gestiune	2	2
Economia Agroalimentara si a Mediului	2	2
Economie Teoretica si Aplicata	5	2	3
Finante, Asigurari, Banci si Burse de Valori	3	1	1	1
Management	2	1		1
Marketing	2	2
Relatii Economice Internationale	2	2
TOTAL	32	24	5	3

Înscrierea unui numar așa de mare de competitori este strâns legată de dinamica evoluției în plan didacțic dar și științific a cadrelor didactice pe durata celor 4 ani cât definesc un ciclu electoral. Apariția printre candidați a lectctorilor universitari Crețan Georgiana Camelia și Stamule Tănase, demonstrează caracterul deschis și democratic al procesului de selecție a celor ce vor ocupa fotoliile de decani în ASE pentru perioada 2016 - 2020. Cei doi lectori universitari provin din facultățile de Finante, Asigurari, Banci si Burse de Valori, respectiv, Administrarea Afacerilor cu predare in limbi straine.

Aceste rezultate, previzibile în totalitate având în vedere voturile din consiliile facultăților, programele care conțin indicatorii de performanță pentru perioada 2016-2020, precum  și cărțile de vizită ale candidaților, sunt:

Facultatea	Nume decan
Administrarea Afacerilor cu predare in limbi straine	Prof. dr. Șerban Daniela
Administratie si Management Public	Prof. dr. Nica Elvira
Bucharest Business School	Conf. dr. Angheluță Alin Valentin
Business si Turism	Prof. dr. Pamfilie Rodica
Cibernetica, Statistica si Informatica Economica	Prof. dr. Dârdală Marian
Contabilitate si Informatica de Gestiune	Prof. dr. Feleagă Liliana
Economia Agroalimentara si a Mediului	Prof. dr. Boboc Dan
Economie Teoretica si Aplicata	Conf. dr. Piroșcă Grigore Ioan
Finante, Asigurari, Banci si Burse de Valori	Conf. dr. Costică Ionela
Management	Prof. dr. Popa Ion
Marketing	Prof. dr. Vegheș Călin Petrică
Relatii Economice Internationale	Prof. dr. Hurduzeu Gheorghe

O comisie formată din Prof. univ. dr. Roxana SÂRBU, Prof. univ. dr. Ion SMEUREANU, Prof. univ. dr. Marius PROFIROIU, Prof. univ. dr. Bogdan NEGREA, Prof. univ. dr. Dorel PARASCHIV, Prof. univ. dr. Eugeniu ȚURLEA, avându-l în funcția de președinte pe Prof. univ. dr. Nicolae ISTUDOR, Rectorul ASE  a procedat la audierea candidaților conform unei programări anunțate din timp și a acordat punctaje după o metodologie convenită.

Punctajele obținute de candidați s-au aflat în intervalul [7,70; 10], dar cele mai  mul'i dintre candida'i s-au prezentat excelent ob'in\nd punctaje peste 9,50, ceea ce este un lucru important pentru comisia care a avut de ales dintre cei foarte  buni pe cei excepționali. Iată că facultățile din Academia de Studii Economice au decani, în persoanele unor profesori care au obținut în fața comisiei punctaje peste 9,56.

Programele tuturor candidaților au fost postate pe site ASE la adresa 

http://www.ase.ro/index.asp?nod=alegeri_decan&item=alegeri_decan

Orice analist, dacă a avut rabdarea necesară să analizeze  programul cu care a candidat profesorul Nicolae Istudor și a ieșit învingător din primul tur al alegerilor și programele celor care au devenit, iată, decani pentru următorii 4 ani constată existența unei perfecte concordanțe. Aceasta este o caracteristică esențială a constituirii unei echipe manageriale solide cu care sunt pregătite condițiile pentru a fi repetată victoria și în alegerile din anul 2020. Totul se pregătește din timp și numai faptele sunt cele care asigură succesul, fapte care întăresc intențiile descriese în programele pentru care au obținut voturile învongătorii.

(28 martie 2016)

Funcționează!

Principiile managementului politic, iată, funcționează!
În anul 2003 când profesorul profesor universitar Momcilo Luburici prezenta fundamentele managementului politic am văzut suficiența celor din sală, toți cu funcții în administrația partidului stat. Erau nenumărate comentarii din rândul cursanților care doreau să-l contrazică pe profesor, adică să-și arate nemulțumirea față de concluzii desprinse din teorie.
 Ei ziceau că nu li se potrivește, lucru care s-a dovedit fantasmagoric, prin alegerile pierdute în 2004.
După alegerile din 2004 dar și după cele din 2008 dar și după caele din 2012 am căutat să văd ce nu a fost aplicat din cerințele managementului politic.
În anul 2011 am consiliat un candidat la un oarece post și am stabilit:
- să utilizeze fraze scurte;
- să răspundă direct la întrebări;
- să se îmbrace rezonabil, cămașa să fie mai largă;
- că dacă poară cravată, cămașa să se închidî lejer la nasture și cravata să stea bine;
- să privedască în ochi pe cel cu care discută;
- sa adapteze discursul la persoanele cu care este in dialog, fără a-i inunda cu neologisme.
Dându-mi seama că nu am nicio șansă să iel la un liman am abandonat. Persoana a mers pe drumul său și a pierdut. Nu a pierdut că sfaturile mele nu au fost bune, ci pentru că a mers pe drumul său, adică:
- discursul a fost plictisitor;
- nu a răspuns la nicio întrebare pusă;
- prezentarea în fața auditoriului era neîngrijită;
- interlocutorii erau aranjeați.
În anul 2012, după alegeri, am discutat cu un viitor candidat despre:
- managementul politic;
- existența unor meserii legate de comunicare;
- necesitatea de a construi imaginea în patru ani;
- evaluarea permanentă a parcursului;
- acceptarea sfaturilor de la profesioniști în domeniu;
- munca ritmică, tot intervalul de patru ani, fără a accelera pe ultima sută de metri.
În seara zilei de 26 februarie s-a văzut că echipa a fost câștigătoare și managementul politic s-a dovedit că dispune de instrumente eficiente care să-l dea victorios pe candidat din primul tur, dacă acesta acceptă sa lucreze în echipă și dacă aplică principiile unei știinte moderne.

(27 februarie 2016)