Eficiența la români

Eficiența este o trăsătură esențială pentru oricare dintre noi. Dacă mă gândesc la jocurile piramidale, apare cel mai pregnant dorința omului de a fi eficient. Nu este nimic mai frumos decât să bagi un leu și în trei săptămâni să câștigi din leul investit, opt lei. Nu mă apuc acum să vorbesc nici despre lăcomie și nici despre prostie. Știu că oriunde în lume, prin muncă cinstită, dintr-un leu investit, se câștigă net niciodată mai mult de 25 de bani, iar cine vorbește despre sume mai mari și nu vorbește de speculații, minte.

Nu am scris aici nimic despre  câștigurile la loterie, despre câștigurile la cazinouri sau la bursă cu pont servit, căci nu știu prea multe despre ele că nu am exersat astfel de modalități de a câștiga, cum nici la jocurile piramidale nu am practică deloc.

Eficiența la cetățean ca mine este dată de situația în care am alocat o sumă pentru un produs sau un serviciu și am obținut ceea ce mi-am propus, încadrându-mă în sumă, ba mai mult, mi-au mai rămas ceva bănuți. Situația devine și mai favorabilă dacă produsul obținut are caracteristici superioare celor dorite de mine inițial sau serviciul care mi-a  fost prestat are o calitate superioară celei la care m-am gândit și am o garanție net superioară celei la care eu m-am gândit.

Cred că și comercianții au criteriile lor de eficiență, deși eu îi consider cam prea lacomi și nerealiști. Producătorii au precis criterii de eficiență, iar cei care se înglodează în datorii datorită modului defectuos în care-și gestionează afacerea, precis nu gândesc în parametri de eficiență.

În mintea mea, într-o afacere trebuie să câștige toată lumea, adică eficiență să am și eu de pe poziția de client, să aibă eficiență și producătorul, dar și comerciantul să aibă eficiență. Zilele trecute am văzut la un magazin un pulover care costa 1.000 de lei în timp ce la un alt magazin pe Internet era 500 lei sau chiar 400 lei, deși vorbim de același brand, aceeași culoare, același material, aceeași mărime. Precis undeva, cineva greșește și caută să păcălească, ceea ce în era digitalizării este impardonabil.


(07 mai 2023)

Jocurile piramidale sunt pentru gură-cască și pentru fraieri

Au fost și sunt jocuri piramidale care exploatează firea lacomă a omului. Oricare dintre noi vrea să câștige mult, repede și fără muncă. Așa că e mană cerească pentru ce care organizează jocuri piramidale, căci fraierii și gură-cască, lacomi și creduli prin definiție, abia așteaptă chilipirul și bagă banul, ca după aceea să fluiere a pagubă și să ceară statului să-i despăgubească.

Nu trebuie să fii genial pentru a-ți da seama că jocurile piramidale sunt escrocherii unde câțiva deștepți câștigă totul, iar fraierii și gură-cască, pierd totul. Noi avem proverbul cu prostia și domn ia se plătesc. Am cunoscut multe persoane care au pus bani la CARITAS, la GERALD, FNI, SAFI, dar și altele. Se știe că din producție, profitul nu depășește 15%, ceea ce înseamnă că un investitor își recuperează investiția în ce puțin 10 ani. În comerțul cu armament profitul este 100%, ceea ce înseamnă că investitorul își recuperează investiția în cel puțin doi ani. În comerțul cu droguri, din filme am înțeles că profitul global este de 500%, dar investiția se recuperează, tot din filme am înțeles, într-un an. La jocurile piramidale, oamenii sunt ademeniți că investiția multiplicată cu 8 să zicem, se recuperează într-un termen de câteva luni, unii anunțau trei luni. Și dacă ar fi vorba de o tiparniță de bani și nici atunci nu s-ar înregistra randamentul utilajelor care să producă atâtea bancnote. Deci, fizic este imposibil de a se realiza în practică o astfel de construcție. Această imposibilitate de a multiplica banii fizic a dus la prăbușirea tuturor jocurilor piramidale.

Cred că și dacă mâine glasuri de sirenă ar anunța un joc piramidal cu suficient de bună publicitate, se vor găsi gură-cască și fraieri, dar toți lacomi și creduli, care să-și ducă economiile pentru a ajunge și ei bogați fără muncă, fără riscuri, doar că au jucat rolul de investitori, deși în realitate nu au după ce bea apă. Unii au fost ademeniți doar cu sigla CEC-ului. Alții au fost ademeniți din vorbe. Alții au fost ademeniți prin reclame cu mari artiști. Escrocii știu să-și vând tinichelele drept bijuterii de platină și minciunile, drept adevăruri de necontestat, căci găsesc rapid pe cei care să le dea credibilitate maximă.

(16 august 2022)

SUV și Tata STOICA, vrăjitorii minciunilor

Mă așteptam ca artiștii noștri care se ocupă de cinematografie, regizori, scenariști și actori să realizeze un film despre escrocheriile de la FNI și CARITAS, să-i facă pe oameni să înțeleagă faptul că schemele piramidale sunt drumuri înfundate. Că oamenii care strâng cu trudă bănuțul, nu au ce căuta să investească în fondurile de investiții de tip fantomatic, unde nu există nici producție și comerț cu arme și nici comerț cu droguri sau cu carne vie, căci numai acestea aduc la un leu investit opt lei profit. Din orice alt tip de activitate, la un leu investit, profitul este cel mult 2,5 sau 3 lei în cazul cel mai optimist. De regulă, activitățile normale, la un leu investit, aduc profit de sub 0,8 lei, în niciun caz nu multiplică investiția de 8 ori.
Din întâmplare azi noapte am văzut pe HBO România filmul Vrăjitorul minciunilor din anul 2017 al regizorului Barry LEVINSON, cu Robert De NIRO, Michelle PFEIFFER, Lily RABE, Alessandro NIVOLA, Nathan DARROW.

Cine vede filmul înțelege modul de gândire al celui care are în minte să deruleze un astfel de demers. Scenaristul care a scris despre Bernie MADOFF a evidențiat cu claritate trăsăturile de caracter ale acestui escroc și dacă și la noi era un scenarist mare, ar fi surprins cam aceleași carențe de caracter, căci toți escrocii au aceleași defecte și același nivel de înțelegere a lumii și a vieții. Am fi înțeles și noi mecanisme care au rămas învăluite de mister, căci niciun escroc nu-și dezvăluie adevăratele gânduri niciodată, pentru că ar apare atunci chiar toate minusurile care-l definesc. Toți mizează pe lăcomia și prostia oamenilor, căci niciodată nu vom vorbi de lipsă de prudență în cazul cărora se trezesc peste noapte investitori, iar sumele transferate spre fondurile de investiții sunt bănuții adunați cu trudă pentru a avea o înmormântare creștinească mai decentă, nu ca pentru oamenii străzii.

SUV și Tata STOICA, dar și alții, nu au fost monumente de inteligență, ci minți diabolice, care au știut să se canalizeze spre atingerea unui obiectiv, folosindu-se cu mare artă de gândirea simplistă, primitivă a celor care nu știu nimic despre bani, escroci și faliment.

Filmul de aseară:

- are un titlu fabulos,

- este cu un subiect magnific,

- dispune de actori măreți,

- este o capodoperă.

Am înțeles ce gândește un escroc, care a pus totul pe ruleta neșansei, pentru a se înconjura de acele onoruri nemeritate, pentru a fi ceea ce n-ar fi ajuns niciodată în afara escrocheriilor savant elaborate, bazate pe simplitatea gândirii unor colectivități largi și pe dorința fiecăruia de a fi o oră vultur dacă toată viața a fost o lighioană oarecare.



(10 februarie 2022)

City Insurance sau semnul lăcomiei

Se știe că pierd numai cei care urmăresc chilipirurile. Dacă în piață apare un jucător care oferă un serviciu sau un produs la un preț mai mic cu cel puțin 30% decât media pieții, ceva necurat este acolo. Oamenii, în loc să stea și să judece că este imposibil să fie prestat serviciul sau să fie vândut produsul la un asemenea preț, fără ca acolo să se ascundă ceva necurat, trec la acțiune și investesc.
După ce au făcut investiția, jucătorul din piață care a practicat  acel preț nerealist și fără vreo acoperire, nu face altceva decât să se îndrepte spre direcția pe care și-a proiectat-o din start, adică să dispară cu banii sau să ridice din umeri când este tras de guler și să scoată buzunarele goale, arătând că nu are de unde să returneze banii primiți de la investitorii care au devenit instantaneu doar simpli păgubiți.
Escrocii nu există fără persoane credule și se pare că oamenii care se lasă ademeniți de escroci nu sunt deloc puțini. Oamenii își fac calcule de eficiență și dacă nu știu să facă diferența între chilipir și țeapă, se găsesc de cele mai multe ori în situații deloc confortabile.
City Insurance a vândut polițe de asigurare cu cel puțin 30% sub prețul pieții. Se știe că oricine dorește să aibă unele certitudini legate de valoarea despăgubirilor. Una este să fie scris ceva și alta este să se întâmple ceea ce este scris acolo. Când City Insurance a depășit masa critică a polițelor încheiate, adică undeva la 3.000.000 a început dansul, care a constat în:
- plata de despăgubiri,
- efectuarea de tranzacții fictive,
- derularea de procese evazioniste,
- furt la drumul mare.

Noi avem un proverb: cine nu deschide ochii, deschide punga. Se potrivește cel mai bine cu ceea ce se întâmplă cu City Insurance. Ca actor în piața de asigurări RCA, a apărut, a avut o evoluție spectaculoasă și oamenii, fără să se documenteze prea bine au investit acolo și au crezut că vor și avea beneficii scontate, mergând mai mult pe ideea că lor nu li se va întâmpla să folosească acea poliță, știut fiind faptul că din 5 milioane de șoferi cam 2,5 milioane sunt antrenați în evenimente rutiere care necesită folosirea RCA. La un risc de 50% orice om se gândește că o economie de 30% este bine venită. O asigurare este pe cel mult un an. Dacă cineva a făcut asigurarea în noiembrie trecut, o lună de așteptare și de mers în condiții de neacoperire de consecințe ale unui eveniment rutier este de acceptat. Cine mai are 6 luni din poliță riscă și asta este, va face o altă asigurare la o altă companie de asigurări la un preț care e foarte apropiat de prețul pieții și se rezolvă. Așa că creierul de la City Insurance care a gândit escrocheria a știut el bine ce face, exact ca escrocii de la CARITAS și FNI.

(23 septembrie 2021)

Avantpremiera dezastrului

Se știe că oamenii sunt făcuți ca prin natura lor să-și maximizeze avantajele, iar profitul este unul dintre ele. Cei care sunt onești, muncitori, calculați, eficienți și mai ales încrezători în viitorul lor, își fac calcule foarte clare legate de:
- activitatea pe care o desfășoară,
- capacitatea lor de a finaliza,
- cererea și oferta pieței,
- asigurarea calității,
- încadrarea în termene,
- consumurile de resurse.
De aceea, ei stabilesc prețuri care sunt întotdeauna undeva în jurul a tot ceea ce oferă piața din domeniul unde ei activează.
În clipa în care în piață apar întreprinzători care oferă un produs sau un serviciu la un preț cu mult mai mic decât media prețurilor din piață, acolo este ascuns ceva necurat, iar surpriza nu va întârzia să apară pentru cel care s-a grăbit să investească bani acolo unde s-a lăsat impresionat de prețul mic, el considerându-se nu investitor, ci chilipirgiu. 
În piața de produse și de servicii există șmenari, țepari, șmecheri pe de o parte și pe de altă parte există naivii, lacomii și mai ales proștii, care se lasă ademeniți să bage bani de bună voie și nesiliți de nimeni în afaceri care nu le aduc altceva decât pierderi, bătăi de cap și suferință.

A fost un joc piramidal la Cluj unde băgai un leu și după trei săptămâni ți se întorceau opt lei. nenumărați inși au băgat acolo banii și au rămas cu buza umflată.

A fost o bancă unde erau create conturi în dolari cu dobândă exorbitantă, dolarul însuși de la 3 lei era evaluat din start la 8 lei acolo. Mulți s-au dus și banca a dat faliment la puțin timp. Tot o altă bancă oferea dobânzi nemaivăzute undeva la depozitele în lei și aveam un student care se și vedea urmând facultatea cu plătirea taxelor doar din dobânzile încasate. Numai că banca a dat faliment.

Un dezvoltator de locuințe etala un desen de bloc într-o zonă ultracentrală, cu necesitatea plății unui avans substanțial, dar per total un apartament acolo era la un preț de excepție, adică foarte mic, undeva la 1/2 din prețul cerut de zona aceea. Dezvoltatorul a prin în mrejele lui mulți creduli și a plecat după aceea cu banii. Acționarea în justiție a dezvoltatorului șarlatan a dus la soluții imposibil de recuperat ceva din bani căci respectivul era un șarlatan blindat, imposibil de scos de la el un leu.

Niște inși bogați au jucat la bursă în condiții excelente bănuții printr-un broker hoț, care după ce și-a făcut plinul, a dispărut și dădea interviuri la televiziuni bucureștene vorbind la telefon dintr-o insulă și făcând mișto de păgubiți, printre ei fiind și un fost ministru al finanțelor.

Orice dezastru are o avantpremieră și aceasta se vede cu ochiul liber de orice om cu scaun la cap, care nu umblă după chilipiruri. Sâmburele țepei de la City Insurance era prețul prea mic, care nu avea vreo acoperire în ceva, iar complicitatea instituțiilor statului trebuie analizată în incapacitatea acestora de a intui dezastrul ce avea să urmeze după cinci ani, adică în septembrie 2021. Oricine trebuia să vadă cu ochiul liber că nu exista nici teoretic și nici practic cum să despăgubești la preț mai mic cu 30% decât media pieței al unei asigurări și să mai ai și un oarece profit ca societatea de asigurări, adică manipulatoare de bani și producătoare de profit tocmai din jocul cu riscul.

(23 septembrie 2021) 

Românul care a schimbat România: Ioan STOICA

Numele de Ioan STOICA nu spune nimic. Numai numele taica STOICA spune multe, căci taica STOICA se identifică 100% cu CARITAS, acel joc piramidal de prin 1992 care a înebunit întreaga Românie căci:

- fabrica milionari peste noapte,

- scotea de 8 ori banii depuși din nimic,

- a făcut neoameni din oameni la locul lor,

- a renăscut lăcomia în suflete oamenilor,

- a distrus pe cei cu așteptări mari, dar întârziați.

Am vizitat Clujul acelor vremuri de aur ale CARITAS-ului și am observat cum vindeau:

- Mercedes-urile la colț de stradă ca pepenii,

- frigidere de ultimul tip sub cerul liber,

- cele mai fine tipuri de înghețate,

- apartamente și vile pe nevăzute.

Lumea era într-o continuă mișcare și erai privit ca ultimul om dacă nu figurai în acel ziar de câteva zeci de pagini să ți se vadă numele ca depunător la CARITAS și ca potențial câștigător al unor sume colosale cu care urma să te pricopsești. Am suportat biciuirile tuturor prietenilor mei care mă arătau cu degetul că nu înțelegeam ce este CARITAS și că nu este vorba de un joc piramidal, ci de o gândire specială de multipălicare din neant a banilor, pe care eu nu sunt în stare s-o înțeleg, vai steaua mea!

Ioan STOICA a fost un geniu, un om care a reușit să facă mult mai mult decât unii și-au închipuit și anume, să-i facă fericiți pe cei care aduceau metri cubi de bani la Cluj ca agenți credicioși ai unui scop de-a dreptul nobil, vecin cu o religie, dar să-i facă și mai fericiți pe cei care primeau ceea xce li se promisese, căci încă nu înțărcase Bălaia.

Construcția genială a lui Ioan STOICA bazată pe un defect natural al fiecăruia dintre noi, setea de a se îmbogăți prin nemuncă, de a fi diferit de sărăntocii de alături, doar pentru faptul că ei nu a jucat la taica STOICA, latură pe care părintele CARITAS-ului a intuit-o și exploatat-o exemplar, la scară națională. Joaca nu i-a ieșit prea bine din moment ce Ioan STOICA a fost un sărac și a redevenit sărac, fiind exemplul clasic al stelei care are clipa ei supremă de strălucire, după care cade în întuneric, pentru totdeauna, chiar dacă unii sau alții i-au mai oferit sinecuri în numele vremurilor bune, care însă au apus.

(08 martie 2020)

365 împotriva României: Ioan STOICA era tăticul lui Caritas de la Cluj

Ioan STOICA sau tata STOICA cum i se mai spunea a fost mintea diabolică al cărui produs s-a numit CARITAS, jocul piramidal, care a făcut fericiți pe anumiți români, dar care a nenorocit mii și mii de alți români. Despre jocurile piramidale există modele matematice care spun foarte riguros cum decurg lucrurile cu aceste jocuri și pe ce ipoteze  se bazează. Discutând cu un fosr șef de catedră de matematică din ASE, acesta mi-a zis că jocurile piramidale se bazează pe lăcomia și prostia celor care vin și depun banii. Toată lumea știe că maximum de profit de 1 la 1 se obține doar la comerțul cu arme. Raportul de 8 la 1 este imposibil de obținut în mod normal și de aceea jocul piramidal va avea sfârșitul previzibil, prin prăbușirea respectivului mecanism, cu toate pagubele care le include. Tata STOICA știa exact cum stau lucrurile și a făcut acel calcul care arată că 8 este numărul de aur pentru cei lacomi și neinteligenți. Dacă era 6 nu era bine, dacă era 9 nu era credibil. Așa că 8 este numărul perfect. De 8 ori multiplicarea sumei depuse extre extrem de atractiv și stimulator. Eu am fost la Cluj când era CARITAS-ul în joc și am văzut în fața blocului unde stătea gazda mea, cum se vindeau mașinile Mercedes așa cum se  vând pepenii, la strigare și la bucată, fără cântar. Am mers pe străzile Clujului și erau acolo la vânzare frigidere și mașini de spălat speciale, așa cum babele vând pătrunjel și usturoi la colț de stradă de ministreasa aia cam fraieră le cerea să aibă mașini de marcat și să plătească taxe ți impozite pentru 10 lei pe zi. Am cumpărat atunci o înghețată foarte specială pe care nu am mai văzut-o niciunde în țară. Eu nu am depus bani la CARITAS căci mie nu-mi place să joc la niciun joc, CARITAS, LOTO, PRONOSPORT sau altceva. Nu cred în șansa mea atunci când probabilitarea de succes este mai mică decât 0,01.

Oricum Ioan STOICA rămâne în mintea mea o dată pentru totdeauna ca o minte diabolică, în care mulți vehiculau metri cubi de bani, ca și cum ar da la lopadă grămezi de pământ. Ioan STOICA a fost este și va fi în mintea mea, un personaj negativ, care a tras și va trage mult timp de acum încolo țara înapoi, prin ceea ce a făcut el cu acel joc de noroc, din punctul meu de vedere ceva nasol, nasol.

(19 iulie 2018)

Jocuri piramidale

Goana după bani nemunciți și câștigurile rapide le iau mințile oamenilor, oricât ar fi ei de așezați. Alba-neagra este ceva molipsitor, mai ales că acolo este cineva care simulează mai multe pierderi, apoi realizează un căștig și toți care chibițează cred că a nimeri nu este o treabă grea. dacă acolo lumea leșină de interes, la jocurile piramidale când calculele sunt entuziasmante, nimeni nu mai rezistă tentației.

Jocurile piramidale sunt extrem de tentante pentru că arată clar:

- factorul de multiplicare;

- intervalul la acre este dată suma;

- avantajele reinvestirii banilor.

În ultimul deceniu al secolului trecut au proliferat aceste jocuri și nu puțini au fost cei care au riscat totul din lăcomie dublată de prostie pentru a se înbogăți prin nemuncă.

Plini de ceva mai mult rafinament, fondurile populare de investiții i-au transformat pe cei care aveau banii de înmormântare în investitori, gata să bage banul și prin nemuncă să-l multiplice de 8 sau de 16 ori cât ai pocni din dește.

Lumea nu învață nimic și repetă greșelile în cascadă. dacă este vorba de semnat un contract, ochii le sclipesc oamenilor la coeficientul de multiplicare și la termenul în care primesc banii. Ei nu citesc undeva mai jos că partea care culege banii nu-și asumă niciun risc și toate riscurile sunt ale așa-zisului investitor.

Când din lăcomie unii duc bruma lor de economii la jocuri piramidale sau la fonduri tip himeră de investiții, nu ăntreabă pe nimeni. Când pierd totul atunci arată cu degetul către stat că nu-i ajută. Îmi aduc aminte de cum a fost cu părțile sociale. păreau un sac fără fund. A venit Revoluția și toată lumea și-a recuperat banii. Acum, la jocurile piramidale sau la fondurile de investiții nu este așa. Cineva câțtigă, nenumărați pierd. Calculele sunt foarte simple. Există modele matematice convingătoare din acre se vede că cine bagă banul nu are nicio certitudine că va iesi cu fața curată.

Aviz amatorilor: chiar și băncile care anunță dobânzi și produse spectaculoase din care  rezultp că deponentul se va umple de bani, acesta dacă face imprudența să asculte muzicile de sirenă, va ieși cu fundul ciuruit și cu buzunarele goale, banca fiind în faliment.

Se știe că nicio activitate cinstită care se derulează nu aduce un profit net mai mare de 25% pe ciclu de producție. Așa stând lucrurile, un factor de multiplicare egal cu 8 produce intreruperea jocului piramidal sau sucombarea fondului de investiții rapid dacă participanții nu cresc exponential.

Să nu se confunde niciodată jocul de la LOTO cu jocurile piramidale li cu fondurile de investiții cu caracter de himeră. Tocmai că se zice: dacă la LOTO se câștigă și aici e aceeași jucărie. Nu este. LOTO și celelalte două nu au nimic comun.

(01 aprilie 2016)