De ce lipsește la portaluri butonul ARHIVA?

Nu există o explicație decentă, logică și acceptabilă a absenței butonului ARHIVA de la portalurile multor aplicații din spațiul mioritic, pentru că a construi o arhivă înseamnă:
- a o structura doar,
- a schimba niște legături doar,
- a aloca spațiu pentru ea, doar.

Una este să construim portalul cu butonul ARHIVA și cu totul altfel stau lucrurile dacă trăim doar în prezent și trecutul îl ignorăm, nu salvăm fișierele care se referă la evenimentele care au avut loc.

Voi lua exemplul unei conferințe științifice care se desfășoară în anul 2023. Vom crea un folder cu toate elementele ce se referă la acea conferință (anunț, termene, program, rezumate, secțiuni, participanți, articole in extenso). Folderul va conține și un fișier index care face legătura dintre eveniment și restul portalului, respectiv dintre portal și toate elementele ce definesc evenimentul.Când este creat butonul pentru anul 2023, detaliile sunt la vedere, cu maximum de vizibilitate. După ce evenimentul s-a derulat, folderul este legat drept componentă care se referă în zona de arhivă la conferințe din perioade anterioare. Va apare pe portal un anunț sumar referitor la conferința din anul 2024 în locul celei din 2023.  

Se merge pe principiul că nimic nu se pierde, nimic nu se câștigă, ci totul se mută de colo, colo.

În același fel se procedează și la portalurile cu meciurile de fotbal ale diviziei A sau la campionatele de culturism sau alte manifestări anuale care au loc la acest sport. În momentul de față, cel mai ușor de gestionat buton al unui portal, lipsește la portalurile din spațiul mioritic pentru că oamenilor le place să trăiască în prezent și să șteargă fișiere, retrăind obsesiile de acum 30 de ani că spațiul de stocare al fișierelor pe suporturi este limitat sau costă foarte mult, în condițiile în care orice puști își permite un calculator cu memorie SSD de 1Tb, fără a se considera cel mai tare din parcare.



(12 noiembrie 2023)

#REZIST: absența clasamentelor

În ziua de azi, unii oameni deplâng modul în care decurge evaluarea elevilor și studenților, care are drept consecință lipsa listelor cu rezultate la examene și absența clasamentelor, care în concepția unor a ar avea un rol negativ în dezvoltarea personalității elevilor.

Trebuie să analizăm să vedem ce înseamnă un sistem de notare și să vedem dacă respectivul sistem de notare joacă un rol activ în pregătirea profesională a elevilor și studenților.

Este important să acceptăm că în evaluarea elevilor și studenților se operează cu convenții. Este o convenție că notele sunt de la 1 la 10. Este o convenție că un test grilă are 30 de întrebări. Este o convenție că se adoptă regula cu 5 variante de răspuns la fiecare întrebare, din care numai una dintre avriante este cea corectă. Din convenție în convenție, ajungem să calculăm punctaje, să facem conversii la note și să calculăm medii, iar cu mediile să ierarhizăm oamenii.

Cine a stat și a analizat mai atent și-a dat seama că sunt foarte multe inexactități în sistemele de evaluare, iar a face o ierarhizare după a doua zecimală este deja o chestiune foarte relativă și imprecisă, iar ierarhizarea este de-a dreptul falsă. Dacă elevii unei clase:

- au condiții identice de pregătire,

- sunt supuși acelorași teste grilă,

- li se evaluează automat răspunsurile,

atunci mediile lor sunt reprezentative pentru că vorbim de o colectivitate omogenă, care oferă răspunsuri la aceleași chestiuni și evaluatorul este obiectiv. orice altă abordare scade nivelul de reprezentativitate a mediei și face ierarhizarea ca fiind o modalitate forțată, nerealistă de a-i pune pe elevi într-o ordine care nu reprezintă nimic. Abordarea modernă în care ierarhizarea nu reprezintă un scop în sine, ci se pune accent pe instruirea elevului sau studentului, pentru ca acesta să facă față unor situații concrete de la locul de muncă în condiții cât mai bune, va schimba radical obiectivul elevului și studentului de a merge la școală sau la facultate și le va crește eficiența, căci fiecare elev sau student conștientizează cu totul altfel poziția lui în societate, unde performanța reală este deasupra unor clasamente pe care o diplomă le consemnează în forma concentrată a mediei aritmetice.


(03 iulie 2023) 

O ierarhizare a universităților din România

La mine sunt foarte clare lucrurile. Trebuie să dispun de o ierarhizare, justificată ca să știu despre ce vorbesc. Ideea că toți suntem buni, că ultimul dar nu cel din urmă, mă lasă rece. pentru mine, trebuie să existe Ț universități și ele trebuie înșirate de la 1 la Ț după niște criterii agregate și de aici vedem cum stau lucrurile, căci așa cum la sport avem un campion și un sportiv pe ultimul loc, tot așa și la universități, trebuie să vedem cum stau lucrurile.
La adresa https://www.universityguru.com/universities--romania am găsit o clasificare a universităților din spațiul mioritic și mă grăbesc s-o pun și eu aici. este bine să știm cine, ce facultate de la ce universitate a terminat, pentru a ne da seama cum stau lucrurile, căci una este să ai o facultate unde satisfacția studenților este 4,6 din 5 puncte și cu totul altfel stau lucrurile dacă universitatea are o rată de satisfacție a studenților de 4,0 din 5.
Iată lista:

01. Universitatea BABEȘ-BOLYAI din Cluj

02. Universitatea București

03. Academia de Studii Economice din București

04. Universitatea Politehnica din București

05. Universitatea de Medicină și Farmacie din Cluj

06. Universitatea de Vest din Timișoara

07. Universitatea Transilvania din Brașov

08. Universitatea Alexandru Ioan CUZA din Iași

09. Universitatea Lucian BLAGA din Sibiu

10. Universitatea Tehnică din Cluj

11. Universitatea Tehnică Gheorghe ASACHI din Iași

12. Universitatea Politehnică din Timișoara

13. Universitatea din Oradea

14. Universitatea Dunărea de Jos din galați

15. Universitatea de Medicină și farmacie Grigore T. POPA din Iași

16. Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș

17. Universitatea de Medicină și Farmacie Carol DAVILA din București

18. Universitatea Ștefan cel MARE din Suceava

19. Universitatea de Medicină și farmacie din Timișoara

20. Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară București

21. Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj

22. Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova

23. Universitatea Titu MAIORESCU din București

24. Universitatea din Pitești

25. Universitatea Tehnică de Construcții București

26. Universitatea Valahia din Târgoviște

27. Universitatea Aurel VLAICU din Arad

28. Universitatea Craiova

29. Universitatea Ovidius din Constanța

30. Universitatea 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia

31. Universitatea de vest Vasile GOLDIȘ din Arad

32. Universitatea de Petrol și Gaze Ploiești

33. Universitatea Vasile ALECSANDRI din Bacău

34. Universitatea Creștină Dimitrie CANTEMIR

35. Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Timișoara

36. Universitatea din Petroșani

37. Universitatea de Arhitectură și Urbanism din București

38. Universitatea Româno-Americană

39. Universitatea Constantin BRÂNCUȘI din Târgu Jiu

40. Universitatea Agora din Oradea

41. Școala Națională de Studii Politice și Administrative din București

42. Universitatea Danubius

43. Universitatea Maritimă din Constanța

44. Universitatea de Apărare Carol I

45. Universitatea de Artă George ENESCU din Iași

46. Universitatea Nicola TITULESCU din București

47. Universitatea Națională de Muzică din București

48. Universitatea de Teatru din Târgu Mureș

49. Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Iași

50. Universitatea  de Artă Teatrală și Cinematografică I.L. CARAGIALE din București

51. Universitatea  Atheneum din București

52. Universitatea  ARTIFEX din București

53. Universitatea Națională de Educație Fizică și Sport București

54. Academia de Muzică Gheorghe DIMA din Brașov

55. Universitatea  Constantin BRÂNCOVEANU

56. Universitatea  Emanuel din Oradea

57. Universitatea  Ecologică București

58. Universitatea  Eftimie MURGU din Reșița

59. Universitatea  națională de Artă din București

60. Universitatea  Petru MAIOR din Târgu Mureș

61. Universitatea  George BARIȚIU din Brașov

62. Universitatea  HYPERION

63. Universitatea  de Artă și Design din Cluj

64. Universitatea  DRĂGAN din Lugoj

65. Universitatea  Tibiscus din Timișoara

66. Universitatea Petre ANDREI din Iași

Nu spun acum că o altă ierarhizare nu este posibilă sau bine venită. Trebuie însă făcută transparent, cu specificarea criteriilor și cu date de intrare oferite de universități, dar nu oricum, ci verificate. Formula de calcul trebuie să fie unică. Datele inițiale trebuie să fie publice, iar procesul de ierarhizare trebuie să fie:

- acceptat,

- reproductibil,

- general.

Unii vor fi nemulțumiți, dar dacă marea majoritate acceptă ierarhizarea, este un pas important. Aici nu e vorba nici de a cântări ca la Alimentara, nici de a evalua după ochi, ci de a da ponderi, de a aplica un algoritm, iar societatea de azi operează în acest fel, căci valoarea nu are o formulă infailibilă, ci se stabilește în moduri foarte diferite, iar de la o perioadă la alta lucrurile se mai schimbă. Ființa umană are limitele ei și trebuie să trăiască cu ele și mai ales trebuie să și le accepte. Trebuie să-mi exprim tristețea că sunt universități care nu apar aici, motivele îmi sunt necunoscute. Acum, este normal ca orice persoană care-și completează un CV și spune ce universitate a terminat, să indice poziția din clasament, ca să ne dăm seama cât de valoroasă este respectiva instituție, căci una este să fii absolventul unei universități din primele 10 și cu totul altfel se pune problema să fii absolvent al unei universități din ultimele zece. Rangul universității are multe elemente, dar unul dintre ele este corpul profesoral, prin disciplinele predate, prin lucrările publicate și prin gradele didactice. Una este să ai o universitate unde au fost publicate 1.000 de articole în reviste ISI și altfel stau lucrurile cu o universitate în care cele 300 de articole evaluate se află în reviste indexate în baze de date.

(19 august 2022)

Adevărul gol-goluț

Zicem noi că suntem cei mai tari din parcări, dar momentul adevărului apare când se definesc criterii, noi intrăm în competiție cu alții și ne comparăm cu ei, se vede clar cine suntem și ce hram purtăm.

Să vedem cum stau lucrurile cu universitățile românești.

Universitatea București este pe poziția 643 din 1032 de universități din lume evaluate

Universitatea Babeș-Bolyai este pe poziția 646 din 1032 de universități din lume evaluate

Universitatea de Medicină din Cluj e pe poziția 718 din 1032 de universități din lume evaluate

Universitatea Politehnica București este pe poziția 734 din 1032 de universități din lume evaluate

Universitatea de Vest Timișoara este pe poziția  786 din 1032 de universități din lume evaluate

Universitatea Agricolă Cluj este pe poziția 841 din 1032 de universități din lume evaluate

Universitatea de Medicină Grigore T. POPA este pe poziția 861 din 1032 de universități din lume evaluate

Universitatea Transilvania Brașov este pe poziția 875 din 1032 de universități din lume evaluate

Universitatea de Medicină Tg. Mureș e pe poziția 885 din 1032 de universități din lume evaluate

Universitatea Dunărea de Jos Galați e pe poziția 900 din 1032 de universități din lume evaluate

Universitatea Lucian BLAGA este pe poziția 921 din 1032 de universități din lume evaluate

Universitatea Tehnică din Cluj e pe poziția 930 din 1032 de universități din lume evaluate.

Rezultă cu claritate că toate celelalte universități din România se află în afara clasamentului celor 1.032 universități și când se fac analize, trebuie spus cu mare atenție cum stau lucrurile, inclusiv unde se află clasamentul.

Există și clasamente făcute la noi în țară, dar trebuie văzut dacă criteriile sunt aceleași ca în cazul clasamentelor folosite pentru a ierarhiza universitățile din întreaga lume. Probabil că în viitor, pentru a avea o transparență mai bună, sistemul de automatizare al analizei și ierarhizării va permite includerea în listă a tuturor universităților, fără a fi nevoie să se culeagă date de către cineva, ci doar prin preluarea a ceea ce se găsește pe Internet și Slavă Domnului, pe Internet se găsesc tot felul de informații.

(19 iunie 2022)




(19 iunie 2022)

Internetul, bata-l vina!

Cum vedem ca vreunul bate campii, intram pe Internet si vedem ca intr-adevar bate campii si nu este nici mai frumos si nici mai destept decat vrea sa se dea. Asa s-a intamplat cunefericita aceea care zicea ca a facut Standford-ul, asa s-a intamplat cu plagiatorul acela de chimie, asa s-a mai intamplat si cu altii care au zis ca au masterate prin lumea larga. Internetul i-a facut de c-c-t.

Acum a venit randul unui finantist sa ne zica ceva despre studiile sale prin USA. Rautaciosii au intrat pe Internet si avazut ca univesitatea absolvita de acesta e pe locul 57 din 500 de universitati americane, ca senatul universitatii arata ca tipul nu si-a sustinut teza, deci nici vorba sa aiba doctorat. Toata lumea stie ca daca la licenta se zice ca ai licenta fara diploma, la doctorat nu este vorba de asa ceva. Ori ai doctorat cu sustinere de teza, ori n-ai nimic. 

A mai fost o fnantista venita cu diplome de peste mari si tari si ne-a aratat ca evaziunea fscala se combate punand pe babvuta din coltul strazii sa-si fiscalizeze incasarile din leatura de patrunjel si din doi catei de usturoi pe care-i vinde spre a-si lua o bcata de paine macar.

Halat specialisti!

(01 decembrie 2019)