Plata facturilor în era digitalizării

Mă apucă plânsul să văd că acum, în era digitalizării, pe plaiurile noastre cele mioritice, plata facturilor prin e-banking este o adevărată aventură.
Primesc factura pe e-mail.
Acolo sunt tot felul de date și sumele de plată.

Există butonul PLĂTEȘTE ACUM.

Dacă apăs acest buton:

- sunt pus să introduc date de identificare a plății,

- sunt pus să introduc suma de paltă,

- sunt pus să introduc date despre card,

- apăs pe PLĂTEȘTE,

- mi se spune că plata s-a efectuat,

- voi primi un e-mail de confirmare.

Era normal, ca atunci când mi-am făcut contul la compania pentru care plătesc serviciul care mi s-a oferit, să dau suficiente elemente despre mine și despre cardul meu cu care fac plăți, pentru că autentificările sunt la ora actuală foarte sigure și cine vrea să beneficieze de beneficiile digitalizării, să beneficieze, iar cine nu, să lucreze după metodele învechite, căci e treaba fiecăruia de cum vrea să trăiască.

Dacă am dat date despre cardul de unde se face plata și încă vreo câteva date din aceeași zonă, este decent ca furnizorul de servicii să genereze ordinul de plată și când apăs butonul PLĂTEȘTE, eu doar să verific și să apăs din nou un buton PLĂTEȘTE, plata să se efectueze și să primesc mesajul că s-a efectuat plata. Este o soluție mai pe ocolite, de tranziție, ca să mă obișnuiesc eu cu faptul că automat s-au introdus date complete și corecte. Frumos este ca să se presupună  că eu:

- am verificat datele din e-mail,

- știu ce bani am în cont,

- să apăs butonul PLĂTEȘTE,

- să se efectueze plata,

- să primesc imediat mesaj de confirmate și un e-mail.

Aici elementul de siguranță, acel cod de pe card nu mai este nevoie să-l introduc, din moment ce modul meu de acces la e-mail este foarte sigur, lucru la care acum trebuie să se mai lucreze un pic, pentru că una este să ai o parolă dată sun forma unui șir, oricare ar fi acesta și cu totul altfel stau lucrurile ca în contul de e-mail să se intre cu o amprentă digitală sau prin scanarea feței sau a irisului sau printr-o comandă vocală.

(18 iulie 2026)

(18 iulie 2026)

Soluții proaste în procesul de digitalizare

De regulă, digitalizarea este făcută de specialiști. Am zis, de regulă, căci sunt și cazuri în care digitalizarea este făcută de ageamii, care se cred mari informaticieni, dar informatica lor este învățată după ureche, prin stațiile de tranvai sau în closete la un caca zgomotos, după ce au mâncat porumb fiert și au băut apă.

Mie nu-mi trebuie 1.000 de ani să mă conving că am în față o soluție proastă sau chiar foarte proastă de digitalizare, ci am nevoie de un minut fără trei secunde să văd pe o scară de la 1 la 10 cât de proastă este o soluție informatică.

O soluție informatică în procesul de digitalizare este proastă atunci când:

- sunt pus să introduc tot felul de date care se găsesc la definirea contului meu,

- sunt pus să introduc manual date privind sumele specificate în e-mail,

- sunt pus să introduc date care îmi sunt specificate în mesajul pe care-l primesc,

- nu mi se semnalează erorile mele de introducere a datelor,

- sunt lăsat să trec la pasul următor, deși am erori, în datele mele,

- nu am posibilitatea să salvez formularul cu datele pe care le-am introdus,

- nu mi se spune că am încheiat cu succes operațiunea,

- nu primesc niciun e-mail de confirmare că am făcut corect operațiunea,

- nu am posibilitatea să revin la pasul anterior să fac schimbări.

Neprofesioniștii nu știu că există soluții standard de comunicare cu cetățeanul și în consecință, se apucă ei să proiecteze de capul lor soluții improvizate, care sunt lipsite de calitate și care îl irită și îl obosesc pe cetățean, dar acesta le acceptă căci trebuie să-și rezolve problemele și altă cale nu au.



(18 iulie 2026)

Cum am ajuns aici?

Mulți se întreabă cum s-a ajuns aici? 
Cum  a fost vândut ROMTELECO?
Cum  a fost vândut PETROM?
Cum  a fost vândut BCR?
Cum  au fost vândute mii și mii de hectare la străini?
Cum  au fost vândute multe dintre bogății?
Cum  au fost vândute fabrici și combinate?

Cum  au fost vândute clădiri monumentale?

Cum  au fost vândute gazele?

Cum  a fost vândută distribuția apei?

Cum  a fost vândută distribuția curentului electric?

Unde a dispărut industria siderurgică?

Unde a dispărut industria construirii utilajelor petroliere?

Unde a dispărut industria producerii de utilaje grele?

Unde a dispărut industria constructoare de tractoare?

Ar fi foarte bine dacă am lua fiecare dintre noi câte un lighean cu apă rece, am băga picioarele în apa rece și am rememora cum a decurs procesul de privatizare, cine l-a gestionat și se va vedea că cei care azi se vaită că bogățiile au ajuns în mâinile străinilor, ei sau părinții lor au fost cei care au vândut acele bogății, s-au bucurat de bănuții primiți, i-au cheltuit și acum de pe poziția de slujbașii străinilor, fluieră a pagubă și se vaită că pământurile nu mai sunt ale lor, că uzinele nu mai sunt ale lor, că băncile nu mai sunt ale lor, că institutele de cercetare au devenit săli de fitness, care săli nu mai sunt ale lor, că hale industriale au devenit depozite de mărfuri sau supermarketuri în mâinile străinilor, care au plătit bani, nu mulți, dar au plătit și acum se bucură de ele pentru totdeauna sau pentru multe zeci de ani.

Cu multă ușurință spunem că statul nu este bun administrator, dar nu este bun administrator căci este bântuit de corupție și corupții de la stat fac ei ce fac și falimentează toate organizațiile în care activează, pentru că statul, prin oamenii lui, nu a definit mecanisme specifice perfoemanței, ori oamenii mediocri au soluții mediocre și acestea sunt drumul sigur spre faliment și spre penetrarea capitalului străin nu ca partener, ci ca element dominator. Deci s-a ajuns aici, datorită fiecăruia dintre noi, care a asistat pasiv la derularea de afaceri oneroase cu bunurile statului, care nu erau nici ale mele, nici ale tale și de care nu ne-a păsat. Azi un pic, mâine un pic, iar catastrofa înstrăinării bogățiilor s-a produs pur și simplu.

(02 martie 2025)  

Care este soluția pentru digitalizarea facturilor la utilități?

Acum, companiile care furnizează utilități sau generează cheltuieli lunare regulate:
- trimit pe e-mail facturile,
- cetățenii efectuează plățile,
- apar confirmările.
Este un proces greoi ăentru că la plățile online cetățeanul are de introdus la ordinele de plaă coduri de utilizator, specificații, valori și confirmări de tot felul. În mod normal, fiecare cetățean, la întocmirea contractelor cu furnizorii care eliberează lunar facturi, trebuie să specifice un cont bancar și o dată când treuie trimisă factura, ca respectivul când se apucă să facă plăți, să le facă pe toate deodată.
În dialogul online cu banca, ar trebui să apară un buton numit FACTURI și acolo să apară un tabel cu toți furnizorii, ceva date de identificare a plăților și o coloană unde cetățeanul bifează ca banca să facă plata. Mai apar acolo și facilități de a indica un alt cont de unde să se facă plata, dar și sumele disponibile din cont pentru a nu apare situații de lipsă de fonduri. Tot acolo trebuie să apară și posibilitatea de a vizualiza și descărca facturi. Digitalizarea înseamnă că băncile capătă un rol și de prestator de servicii online către clienți, iar comisioanele nu trebuie să fie semnificative, ci neglijabile, spre zero.

(22 octombrie 2024)

Finala concursului NEXTLAB.TECH din 9 decembrie 2023

La sediul Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică - CSIE, s-a derulat azi 9 decembrie 2023 între orele 9:00 - 19:30 finala concursului național de robotică pentru copii.  Când am ajuns în holul Facultății CSIE era o mare de copii însoțiți de părinții și de profesorii lor, căci acolo au participat elevi cdin două grupe, una a elevilor cu vârste de 8 -12 ani cu un număr de 123 de concurenți și alta a elevilor cu vârste între 12 - 16 ani cu un număr de 31 de concurenți.

De mulți ani nu am mai văzut Aula Magna a Academiei de Studii Economice fremătând de o mulțime de tineri atât de entuziaști, gata să se desfășoare în probele practice, cu folosirea roboților construiți de ei. După scurtele luări de cuvânt ale celor aflați la prezidiu și aici numesc pe Marian DÂRDALĂ, decanul CSIE, conferențiarii Alin ZAMFIROIU și Andrei TOMA, dar și pe reprezentanții MEC, ADR, SAP și BCR, s-a mers în clădirea CSIE din calea Dorobanților nr. 15 - 17 sector 1 București. Acolo pe durata mai multor ore am văzut:

- concurenții care aveau la dispoziție câte două încercări pentru a face roboții să parcurgă un traseu dat,

- membrii comisiilor de jurizare care pe baza unui barem strict evaluau evoluțiile practice ale roboților,

- părinți care urmăreau evoluțiile copiilor lor,

- profesori care-i însoțiseră pe elevii finaliști la lucru pe traseele roboților.

Apreciez întreaga finală ca fiind un succes pentru că a reușit să-și atingă obiectivul, adică să evidențieze eforturile pe care le fac copiii în a realiza roboți care să parcurgă trasee impuse. Atmosfera a fost una de competiție adevărată, în care copiii alături de profesorii și de părinții lor trăiau momentele unice ale competiției, în dorința de a arăta că rezultatele muncii lor sunt reflectate în comportamentul roboților pe acele trasee deloc simple. O mențiune specială merită să fac în legătură cu activitatea profesorului universitar Răzvan BOLOGA, cel care coordonează proiectul NEXTLAB.TECH și care și azi 09 decembrie 2023 a dovedit reale calități de manager, căci finala s-a desfășurat fără cusur, voluntarii antrenați în comisiile de jurizare au demonstrat că știu să gestioneze activități de mare complexitate.




(09 decembrie 2023)

Efectele digitalizării

Fiecare dintre noi simte și resimte efectele digitalizării, dacă dorim să ieșim din abordarea clasică și ne debarasăm de gândurile negre că cineva ne fură identitatea.

Economia de timp este unul dintre cele mai importante efecte al digitalizării.

Pentru plățile utilităților, ale întreținerii, a impozitelor folosim e-Banking și în acest fel suntem scutiți de a mai merge la tot felul de ghișee, de a sta la cozi și de a avea convorbiri cu birocrații acri și lipsiți de empatie. Nu mai batem drumuri, nu mai mergem cu tramvaiul sau cu autobuzul, ci totul se face simplu din fața unui calculator sau și mai rapid, folosind telefonul mobil.

Calitatea serviciilor este un alt mare avantaj al digitalizării.

Dacă dorim să cumpărăm un bilet de tren sau un bilet la un spectacol sau să facem o rezervare la un hotel, folosind aplicațiile existente pe Internet, oferim niște parametri și ni se pun la dispoziție liste sau imagini cu resursele disponibile, dintre care alegem pe cele care ne convin. La rezervarea locului în avion apare schema avionului și locurile disponibile, iar noi nu avem altceva de făcut decât să bifăm locurile care ne interesează. Tot așa se întâmplă deacă dorim un bilet la teatru. Selectăm ziua luna și anul, selectăm ora, selectăm locul dorit și după aceea plătim și memorăm biletul pe care mai apoi îl tipărim pentru a-l avea la intrare în ziua spectacolului, dacă nu preferăm să-l avem stocat în telefon. Și în cazul rezervării camerei la hotel există aplicații extrem de bine puse la punct care ne permit să facem rezervarea și plata camerei care corespunde exact cerințelor noastre.

Planificarea activităților ne permite o excelentă gestionare a fondului de timp de care dispunem.

Dacă înainte trebuia să ne programăm cu telefonul să facem analize sau să mergem la o consultație la medic sau să depunem actele pentru a obține permisul de conducere sau pașaportul, acum această programare se face online. Chiar și pentru obținerea vizei de USA se depun documentele online și programarea se face automat după ce documentele sunt analizate și ele tot automat. În același fel se realizează și transmiterea de CV-uri pentru a obține un job, iar planificarea la interviu se face automat. Și planificarea la un service se realizează tot din fața calculatorului.

Susținerea de examene, care înainte de pandemie era de neconceput, în condițiile digitalizării a devenit o realitate, căci există aplicații care folosesc mai multe componente de tip webcam astfel încât să excludă posibilitatea influențelor externe în derularea examenelor orale, dar și a examenelor de tip grilă.

Generalizarea e-Learning în condițiile pandemiei a făcut ceea ce nu s-a produs în ultimii 25 de ani ca ritm, ca nivel de cuprindere și mai ales ca nivel de diversitate.

Efectele digitalizării sunt multiple și în niciun caz nu trebuie mers pe ideea pierderii de locuri de muncă, ci pe creșterea calității serviciilor către cetățean, pe îmbunătățirea procedurilor  și pe creșterea eficienței muncii în toate domeniile, căci reducerea duratelor de așteptate, înseamnă economie, cu efect direct asupra vieții fiecăruia dintre noi.


(16 octombrie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Lucian ANGHEL

În galeria studenților informaticieni de excepție face parte și absolventul nostru de la Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică, Secția de Informatică Economică cu numele de Lucian ANGHEL. Dacă ar fi să rezum calitățile lui Lucian ANGHEL voi scrie: profunzime în gândire, seriozitate în abordări, perseverență în a fi la zi în domeniu, ritmicitate în muncă, spirit analitic și corectitudine în evaluări. 

Am avut fericita ocazie să fiu în comisia de evaluare a tezei de doctorat elaborată de Lucian ANGHEL de 300 de pagini intitulată  Sistem informatic pentru managementul resurselor si plasamentelor unei banci comerciale și coordonată de profesorul universitar Gheorghe SABĂU, teză susținută în anul 2002. Referatul meu a avut drept concluzie acordul meu să i se atribuie lui Lucian ANGHEL titlul de doctor în economie, specializarea cibernetică economică și statistică, cu calificativul foarte bine, pentru că în teză el a făcut o analiză de calitate, soluția propusă a fost validată cu succes în practică și elementele de originalitate incluse conferea acea noutate necesară atribuirii titlului științific de doctor autorului tezei.

De-a lungul anilor Lucian ANGHEL a publicat o serie de lucrări din care enumer aici  Microeconomia in (micro) sinteza realizată împreună cu Laurentiu-Mihai TREAPAT - 2016, De ce esueaza companiile? : 10 greseli si 100 de solutii  realizată împreună cu Iancu CUDA, Alexandru TĂNASE -2018, Managementul lichiditatii bancare realizată împreună cu Nicolae DĂNILĂ, Marius DĂNILĂ - 2002, dar și altele.

Lucian ANGHEL m-a impresionat prin claritatea textelor pe care le elaborează, iar eu știu că numai un om care știe foarte bine despre ceea ce scrie va elabora texte clare, iar Lucian este un profesionist adevărat.

(22 martie 2023)