Sebastian BURDUJA, eroul zilelor noastre!

Sebastian BURDUJA este un bărbat de 39 de ani.

În anul 2008 a finalizat studiile de licență la Stanford University cu calificativul A+.

În anul 2011 a finalizat un master la Harvard Kennedy School of Government – Harvard University.

În QS World University Rankings 2024, Stanford University este pe poziția 5 și Harvard University este pe poziția 4 în lume, în timp ce universitățile de pe plaiurile noatre cele  mioritice se află pe intervalul 801 - 1400 în cel mai bun caz.

În anul 2019 a susținut  În Academia de Studii Economice din București, teza de doctorat de 189 de pagini,  intitulată Business-to-business corruption in former communist countries : Spotlight on Romania = Coruptia între actori privați în state fost comuniste : Studiu de caz România,  sub conducerea științifică a profesoarei Rodica Milena ZAHARIA, obținând calificativul Summa Cum Laude.

Sebastian BURDUJA a publicat o serie de lucrări fie ca singur autor, fie în colaborare, lucrări pe care le enumeră în Curriculum Vitae aflat pe Internet, indicând inclusiv paginile unde se află, numărul, volumul,  ISBN, factor de impact și unde a fost nevoie și link-ul  pentru cei care doresc chiar să se documenteze. la fiecare, ceea ce arată că omul știe despre ce scrie, nu ca în cazul nefericitei cu Standford...

Sebastian BURDUJA este exact ceea ce are nevoie peisajul politic din spațiul mioritic, bântuit acum de indivizi care:

- au finalizat liceul la petse 35 de ani,

- au licenție pe la universități de doi bani,

- s-au autodenunțat ca plagiatori de teze de doctorat,

- habar nu au cum se scriu înjurăturile care necesită două cratime,

- sunt plini de autosuficiență și nu-și mai încap înpiele.

Sunt tare curios să văd dacă Sebastian BURDUJA va fi modelul de bărbat spre care tindem și care îmi amintește de foștii mei mari profesori Edmond NICOLAU, Nicolae RACOVEANU, Mihai BOTEZ, Dragoș VAIDA și Manea MĂNESCU, cei care s-au înconjurat la rândul lor de tineri deosebit de valoroși.

Alegerile din 9 iunie îmi vor clarifica direcția pe care concetățenii mei, dragii de ei aleg să meargă de bună voie și nesiliți de nimeni, fie spre a progresa cu îndârjire, fie a se mocirli iremediabil cu grație.

(14 mai 2024)

Dictatura elitelor profesionale

În opinia mea, prin elite intelectuale, înțeleg persoanele care au finalizat studiile de licență sau studiile doctorale la primele 10 universități ale lumii, cu diplome în regulă și fără artificii prin care rezultă că doar au dat și ei cu nasul pe acolo, în sensul că au trecut prin campus și s-au fotografiat sau au căutat să deschidă vreo ușă și ușa era încuiată căci era vacanță sau portarul nu le-a permis accesul.

Dictatura elitelor profesionale presupune ca:

- miniștrii să fie absolvenți ai perimelor 10 universități ale lumii,

- funcționarii  să fie absolvenți ai perimelor 10 universități ale lumii,

- peste 80% din parlamentari  să fie absolvenți ai perimelor 10 universități ale lumii,

- managerii din peste 70% din organizașții  să fie absolvenți ai perimelor 10 universități ale lumii,

- profesorii universitari în peste 90% din cazuri  să fie absolvenți ai perimelor 10 universități ale lumii.

Și ca lucrurile să fie clare, cele prime 10 universități ale lumii sunt:

University of Oxford

Stanford University

Massachusetts Institute of Technology

Harvard University

University of Cambridge

Princeton University

California Institute of Technoilogy

Imperial College  London

University of California, Berkeley

Yale University.

Ca să nu fiu un tip imposibil, având în vedere că ierarhiile se mai schimbă, cine dorește, are posibilitatea să includă nu 10 ci 15 universități și tot despre o dictatură a elitelor vom vorbi, căci următoarele cinci universități sunt și ele nume grele ETH Zurich, Tsinghua University, University of Chicago, Peking University, Johns Hopkins University. Invidioșii vor spune că chiar dacă ei sunt absolvenți ai unor mari universități, nu se potrivește ceea ce au învățat ei acolo cu specificul din spațiul mioritic. Problema nu se pune așa. Ei cel puțin sunt niște indivizi deștepți, chiar foarte deștepți, nu sunt niște fraieri care au terminat universități de pe pozițiile 75 la 85 după ierarhizarea mioritică și măcar pentru că sunt foarte deștepți soluțiile pe care le vor da sunt de 1.000 de ori mai bune decât a celor licențiați la fabrici de diplome de pe la noi sau de aiurea, care tot hârtie igienică poartă numele, căci fără acoperire sunt.

(07 decembrie 2023)

Cine sunt conducătorii de doctorat de la universitățile private americane?

Nu comentez cum se obține calitatea de conducător de doctorat în Europa sau în țările bolșevice, că nu ele sunt etalonul. Conducătorii de doctorat din universitățile private americane sunt acele personalități care:
- stăpânesc un domeniu de cercetare științifică și sunt recunoscute în mod real prin rezultatele obținute,
- reușesc să definească un proiect de cercetare și să obțină o finanțare de multe milioane de dolari,
- construiesc o echipă cu care realizează proiectul în care includ și câțiva doctoranzi,
- din valoarea proiectului plătesc salarii și burse doctoranzilor  care lucrează la proiect,
- au calitatea de a-și selecta persoanele cu care lucrează ca proiectul să fie unul de succes.

Conducătorul de doctorat este cel care are capacitatea să identifice problemele de interes pentru cei care au capacitatea de a finanța proiecte de mare anvergură, pentru perioade lungi de timp. El propune proiecte, obține finanțări și gestionează derularea proiectului de cercetare științifică, iar coordonarea doctoranzilor este parte a muncii lui, iar activitatea doctoranzilor este și ea parte din activitățile specifice proiectului, în care cercetarea științifică a doctoranzilor le permite acestora obținerea de soluții originale pe care să le valideze în proiect prin experimente și apoi prin implementări complete.

Un conducător de doctorat la o universitate privată este o personalitate care ewte integrată în proiectul pe care-l coordonează și de care răspunde, iar în cazul în care mai este și profesor universitar, nu se cramponează că el are două luni de concediu. Proiectul lui se derulează continuu, doctoranzii lucrează la proiect cu normă întreagă, nu la fără frecvență. Conducătorul de doctorat, manager de proiect, integrează munca doctoranzilor ca etape din proiect, doctoranzii având sarcini exacte de a furniza output-uri la proiect, care se suprapun cu sarcinile lor din programul individual de pregătire a doctoratului.

Conducătorul de doctorat știe despre ce este vorba, intuiește soluțiile, dar el are doctoranzi ca să le dea și acestora o șansă de afirmare, nu că el nu ar fi în stare să rezolve problemele din proiect. De aceea, el are capacitatea de a-i coordona pe doctoranzi, că știe de la fiecare ce să ceară, unde aceștia trebuie să ajungă. El știe ce este de făcut, dar vrea ca doctoranzii să facă, nu el, căci ei primesc banii de bursă pentru acele rezultate. Nu doctoranzii îl învață pe conducător, ci conducătorul îi strunește pe doctoranzi. 


(24 iunie 2023)

Geneza învățământului privat american

Învățământul privat american a apărut dintr-o necesitate și anume din dorința de a avea absolvenți nu foarte bine pregătiți profesionali, care să facă treabă pe piața muncii și să câștige salarii mari pentru performanțele lor, ci să pregătească specialiști de foarte înaltă calificare, care pe piața muncii să ridice salarii colosale, incomparabil mai mari față de absolvenții de la învățământul de stat.
În primul rând, învățământul privat american s-a bazat pe bani foarte, foarte mulți bani, pentru că numai cu bani foarte, foarte mulți se construiesc campusuri reprezentative, se dotează laboratoare cu tehnica de ultimă oră, sunt atrași cei mai buni și performanți specialiști care să devină profesori, se gestionează criteriile de super-calitate în ceea ce privește filtrele la admitere. Banii joacă rolul pozitiv de reglare, căci toate resursele care interacționează în învățământul privat american se învârt în jurul banilor și a performanței reale.

În al doilea rând, piața muncii este aceea care face diferența între un absolvent foarte bun și unui excepțional. Dacă absolventul foarte bun obține un salariu X pe piața muncii, absolventul excepțional ajunge să obțină și 10*X, ceea ce face diferența dintre filtrele care se introduc la universitățile și la celelalte forme private de învățământ din USA. Se știe că există mari diferențe între învățământul de stat din USA și învățământul privat din multe puncte de vedere, căci entitățile din sistemul educațional privat nu stau la mâna statului pentru a obține drepturi, ci se definesc astfel încât drepturile decurg din definiție.

În al treilea rând, entitățile din învățământul privat american sunt extrem de transparente, ceea ce le fac foarte atractive și arată care sunt condițiile reale de definire a unui parcurs în cadrul lor, căci nivelul pe care îl presupun este cel care cerne cine parcurge cicluri de instruire acolo și cine nu o face, căci acolo nu se lucrează cu jumătăți de măsură. Raporturile dintre studenți și profesori sunt foarte clare, din moment ce marile cursuri sunt predate de autorii unor cărți celebre, de referință pentru fiecare domeniu.

În al patrulea rând, învățământul privat american a concentrat toate vârfurile din rândurile specialiștilor și cine are curiozitatea, va vedea că laureați ai premiului NOBEL pentru diferite domenii ale științei, literaturii și păcii sunt sau au fost profesori la mari universități private din USA. Robert WILSON cel care a luat premiul NOBEL în economie pe anul 2020, James E. ROTHMAN cel care a luat premiul NOBEL pentru medicină pe anul 2013, Carolyn BERTOZZI cea care a luat premiul NOBEL pentru chimie pe anul 2022, W.E. MOERNER a obținut premiul NOBEL pentru chimie în 2014, Brian KOBLIKA a obținut premiul NOBEL pentru chimie în 2012, Joseph E. STIGLITZ a obținut premiul NOBEL pentru economie în anul 2001, Douglas OSHEROFF a obținut premiul NOBEL pentru fizică în 1996, Steven CHU  a obținut premiul NOBEL pentru  fizică în 1997, William F. SHARPE  a obținut premiul NOBEL pentru economie în 1990, au fost profesori la Universitatea Stanford, care este universitate privată și exemplele continuă. Nu i-am mai pus la socoteală pe laureații premiului NOBEL care sunt absolvenți ai Universității Stanford.

Mai sunt multe de spus, dar ceea ce trebuie reținut este că esența învățământului privat din USA are legătură directă cu dorința reală a tinerilor de a obține un nivel de calificare foarte ridicat, competitiv cu exigențele pieței muncii americane, unde lucrurile sunt foarte exacte și nu se merge pe ideea că un om cu o calificare în domeniul X își găsește cu foarte mare ușurință un loc de muncă în domeniul Y absolut diferit de domeniul unde s-a calificat. Americanul consideră risipă de resurse să faci o facultate și să dobândești o calificare pe care să nu o practici niciodată. Nici angajatorii nu văd cu ochi buni pe cei care s-au calificat într-un domeniu și practică o altă meserie decât cea pentru care prezintă documente. Mitul că în USA contează ceea ce știi să faci și nu diplomele, s-a spulberat de mult timp.

(23 iunie 2023)

1.000 de oameni care m-au dezamăgit: Sebastian BURDUJA

Sebastian BURDUJA este un bărbat de 37 de ani.

Sebastian BURDUJA este PNL-ist.

Sebastian BURDUJA este din 3 mai 2022 ministru la inovare și digitalizare. 

Sebastian BURDUJA a absolvit în 2008 Universitatea Stanford aflată pe locul 3 în lume

Sebastian BURDUJA a finalizat un masterat la Harvard Business School în 2011.

Sebastian BURDUJA este doctor în economie la ASE din 2019.

Sebastian BURDUJA are poziții politice corecte în PNL, fiind un politician care are principii și la care ține.

Sebastian BURDUJA este promotorul protestului din 10 august 2018, care a fost reprimat cu brutalitate de forțele de ordine de sub comanda unei ministrese PSD-iste, iar acum PSD este aliatul la guvernare al PNL.

Sebastian BURDUJA a susținut teza intitulată Business-to-business corruption in former communist countries : Spotlight on Romania) Coruptia intre actori privati in state fost comuniste : Studiu de caz Romania) coordonată de profesoara universitară Rodica Milena ZAHARIA, teză de 182 pagini. Sebastian BURDUJA  m-a dezamăgit că băiat deștept fiind, nu a rămas să capete experiență profesională în USA lucrând acolo la vreo mare companie, pentru a veni aici să miluiască prin managementul său avansat vreo organizație mioritică.  Sebastian BURDUJA m-a dezamăgit că a intrat prea tânăr în politică și s-a dus într-o zonă carenu are nicio legătură cu nivelul său deosebit de înalt de calificare căci școlile din USA absolvite Stanford și Harvard sunt în primele 5 din lume, iar noi nu avem absolvenți în spațiul nostru cel mioritic care să se laude cu astfel de performanțe. Sebastian BURDUJA m-a dezamăgit și pentru faptul că s-a angajat să conducă procesul de digitalizare, deși nu are o specializare făcută în acest sens, știut fiind faptul că în USA există facultăți celebre de Computer Science și în România se organizează masterate și doctorate în informatică. Sebastian BURDUJA m-a dezamăgit cumplit în legătură cu comportamentul lui legat de Châteauneuf-de-Grasse din 29 iulie 2018. (07 august 2022)