Showing posts with label credt. Show all posts
Showing posts with label credt. Show all posts

Monday, June 5, 2017

Cumpărăm apartament în București - riscurile (06)

Există riscuri la tot pasul atunci când dorim să cumpărăm un apartament. Unele riscuri sunt mai mici, altele sunt mai mari, dar indiferent de mărimea riscului, ele intră în categoria marilor neplăceri pe care ni le aduc tranzacțiile făcute:
- neglijent;
- cu nerespectarea legii;
- incomplet;
- credul;
- din zgârcenie;
- fără asistență;
- proaste.
Enumăr câteva din situațiile care generează riscuri.
Diferența dinre prețul pieții și prețul ofertei la apartamente strict comparabile, are în spate un risc enorm. Prin natura lui, omul este oarecum și lacom și tocmai de aceas defect profită foarte mult cei care fac din tranzacțiile cu case o escrocherie cu rată de profitabilitate exorbitantă. Atunci când se vorbește de o garsonieră care se vinde obișnuit cu 50.000 euro la un preț de 25.000 de euro, precis ceva este dubios. Riscul este cu atât mai mare, cu cât se cere fie un avans mare din start, fără a încheia acte, ca o garanție că se face vânzarea, fie cerându-se întreaga sumă. Cel ce este necugetat și cade în plasă, evident va pierde totul pentru că escrocul ori dispare, ori recuperarea banilor se face în tribunal în zeci și zeci de ani, puțin câte puțin.
Eliberarea  locuinței se face la un termen oarecare face ca de cele mai multe ori să necesite apariția organelor judiciare și să se lase cu evacuarea, după ani și ani de procese. Deși fostul proprietar spune că ba elibera casa imediat ce-și cumpără una, el știe că legea îl apără prin amânări, va folosi orice portiță și chiar dacă noul proprietar are toate drepturile, până a-l evacua efectiv din casă pe fostul proprietar se consumă bani, nervi și timp. De aceea sunt preferate apartamentele libere în clipa efectuării vânzării, cu obținerea cheii atunci când au fost plătiți banii, cu verificare în prealabil.
Valabilitatea actelor de mână cu martori este interesantă dar este absolut necesar ca tot ce privește o tranzacție cu o locuință să se efectueze numai și numai pe bază de acte întocmite la notariat, după ce în prealabil tot ceea ce trebuie pentru a întocmi un act la momentul to conține acte întocmite anteriuor trebuie verificate, mai ales că sunt unele pentru acre termenele de valabilitate sunt extrem de strânse, la nivel de zeci de ore. Cine utilizează excesiv acte și alte înscrisuri de mână sau cu ștampile neclare, dar și cu datări care stârnesc semne de întrebare, precis că se pregătește de a înfrunta surprize dintre cele mai neplăcute, ca să nu scriu pierderi. Ceea ceste comportament drăguț sau galant din partea vânzătorului, la omentul doi se transformă în rânjet de satisfacție trăit de vânzător că a găsit un cumpărător credul, orgolios și fraier, care a plătit exact ceea ce nu va primi niciodată. Nu degeaba se spune că prostia și domnia se plătesc.
Mai sunt și multe alte situații pe care le consider nu esențiale, cu riscuri pe care eu le încadrez în gama găinăriilor ieftine, căci tot timpul apar surprize. Omul până nu-l păcălește pe cel de lângă el, nu se simte bine. Așa că trebuie să acceptăm și de la vânzător mici porcărioare nevinovate, peste care trebuie să trecem cu seninătatea ciobanului din Miorița, pentru că altfel am înnebuni de oftică, de durere și de filosofie existențială amestecată cu metafizică în proporții egale.


(05 iunie 2017)

Sunday, June 4, 2017

Cumpărăm apartament în București - tranzacția (05)

Tranzacția propriu-zisă la cumpărarea unui apartament se face cu finalizare la notariat, între parteneri serioși. În cazul neseriozității pure, ori cumpărătorul vine cu schimbări de ultimă oră mai ales referitoare la preț, înercând să-l scadă, ori vânzătorul vrea mai mult și încearcă și el marea cu degetul. Eu am trăit al doilea aspect, când soția vânzătorului încerca să obțină un alt preț. M-a deranjat, m-am ridicat și a căzut toată afacerea, chiar dacă ei vânzătorii au încercat să-și ceară scuze. Au tot insistat ei mult timp după aceea, dar fără niciun rezultat.
Tranzacția se face la notariat, după ce totul a fost asistat de un avocat, mai ales în ceea ce privește actele, căci orice fisură în acte se transformă în disconfort total, anularea actului duce la recuperarea sumei avansate cu țârâita până la Sfântul Așteaptă.
Este rezonabil ca mai ales clientul să nu dea dovadă de prostie în sensul de a declara o valoare mai mică decât cea plătită în ideia de a face economie la taxe notariale și alte impozite. În actul de vânzare-cumpărare scrie clar că o astfel de porcărie duce la anularea actului. Treaba se produce când soții divorțați se dau în gât unul pe altul la împărțirea banilor luați pe apartament. E clar că cel care a încasat în realitate mai mult, vrea să-l păcălească pe celălalt cu 1/2 din diferența reală încasată.
Trebuie să fie foarte clar modul de a intra în posesia apartamentului, adică de a obține cheia. De regulă, apartamentul trebuie să fie GOL la vânzare sau dacă nu este gol, nu se va achita toată suma. Diferența se va achita în momentul în care apartamentul se eliberează, tot prin act notarial. Nimic nu se face la mica înțelegere, pentru că fiecare caută să-l păcălească pe cel mai prost dintre ei. Este foarte simplu: se merge înainte de a face deplasarea la notariat, se schimbă broasca de la ușa de intrare a apartamentului, se dă cheia de la noua broască vânzătorului, iar la primirea banilor de către acesta, el va înapoia chei. Acum, doar butucul de la broască trebuie schimbat. Nu trebuie lăsat nicio clipă apartamentul neasigurat din momentul în care s-a plecat la notariat până la intrarea efectivă, pentru că vânzătorul este pus pe tot felul de hoții de doi lei, chemându-și vecinii să:
- înlocuiască ferestre;
- ia cada;
- schimbe lustre;
- smulgă chivete.
Nu este rău ca fură de acolo tot ce este posibil de furat sau schimbat, dar distrug. Una este să ia lustra civilizat și alta este să taie firele de la nivelul tavanului să nu mai ai cum să pui și tu o altă lustră. Trebuie să dea vechiul proprietar și un înscris că nu a făcut schimbări la instalația electrică să fure curent de la stat. Dar cel mai bine este ca înainte de a merge la notariat să fie chemat cineva de la Electrica să verifice ca nu cumva să fi fost vreun furt de energie prin modificare la instalație sau la tablou. Viața este extrem de complicată și trebuie să fie luate tot felul de măsuri, pentru a evita surprizele neplăcute.
Tranzacția nu este o joacă. Trebui ca vânzătorul să aibă achitate dările la asociație și la stat, că altfel, noul cumpărător are de umblat și de scos banul din buzunar.
După efectuarea tranzației, cumpărătorul are de umblat pentru că trebuie să facă niște operațiuni, pentru care dacă plătește corespunzător, i le face notariatul. Dacă se zgârcește, cumpărătorul va avea de alergat zile sau chiar săptămâni bune, consumând nervi și timp.
Foarte târziu, cumpărătorul devine proprietar cu drepturi depline și fără bătăi de cap. Numai că pentru a obține un astfel de rezultat, musai trebuie lucrat sub asistența unui avocat.



(04 iunie 2017)

Cumpărăm apartament în București-negocierea (04)

Negocierea este cel mai dificil aspect și un cumpărător fără experiență are toate șansele de a obține un preț dezastruos pentru el.
Cumpărătorul trebuie să facă dovada că:
- are obiective precise;
- spune ce trebuie;
- știe ce vrea;
- apreciază apartamentul;
- nu intră în detalii nesemnificative;
- nu este disperat;
- are oarece experiență în problemă;
- respectă pe vânzător;
- știe să facă față.
Cumpărătorul înainte de a vizita și deci de a negocia ceva pune întrebări legate de:
- zonă;
- mijloace de transport;
- etaj, liftș
- liminozitatea scării;
- balcoane;
- anvelopare;
- poziție față de punctele cardinale;
- tipul apartamentului;
- finisaje;
- condiții de eliberare;
- acte;
- sarcini, ipotecă, partaj.
La vizionare, cumpărătorul va evalua dacă ceea ce i-a fost prezentat corespunde cu realitatea. El va scoate telefonul și va verifica punctele cardinale. Va evidenția toate neconcordanțele dintre cele zise și cele reale, pentru că el are totul notat într-un carnețel.
Va discuta și despre preț. Va lăsa dialogul deschis, în ideia că dacî proprietarul are un alt client care îi oferă mai mult sau dacă se grăbește să vândă liniștit apartamentul, că el, clientul mai are de văzut alte câteva oferte, aceasta fiind abia la început. În acest fel vânzătorul își dă seama că nu are în față un cumpărător disperat. Clientul va spune că în 2-3 zile va viziona toate ofertele și în ziua X la ora Y îl va suna și-i va da rezultatul, legat de continuarea discuțiilor, numai dacă prețul spus nu este fixat și nenegociabil. Se vor face schimburi de telefoane, eventual cu acordul celui de la agenție, care de regulă nu-l va da de teamă să nu piardă el afacerea din mână.
Cumpărătorul trebuie prin îmbrăcăminte, limbajul nonverbal, prin tot ceea ce face, să arate că este determinat să-și rezolve problema cu seriozitate, dar că cere seriozitate și din celelalte părți. El trebuie să spună exact că la următoarea discuție ce precede mersul la njotariat va fi însoțit de avocat, pentru că el dorește o afacere adevărată, corectă, legală și fără probleme ulterioare.
Cine are banii prin conturi, nu trebuie să distrugă depozite decât în ziua când se încheie actul de vânzare-cumpărare, iar precontractul cu clauze clare trebuie să-l ocrotească pe cumpărătorul care dă un avans în prealabil, avans care trebuie să fie decent, încât cel ce-l dă să nu moară de oftică, dacă.
Negocierea cumpărării unui apartament se face în mai multe întâlniri. De fiecare dată, cumpărătorul trebuie să arate că știe despre ce este vorba și nu lasă loc la nicio șmecherie, mai ales în  ceea ce privește legalitatea tranzacției și mai ales actele de proprietate. Trebuie făcută o afacere numai și numai cu acte complete, respectând legea oricărei vânzări - cunmpărări. Orice alt mod de o așa-zisă înțelegere miroase a escrocherie și cine scoate banul, va fluiera a pagubă. Acum sunt mulți aventurieri, tipi care n-au muncit o zi și care se cred peste măsură de deștepți și îi cred pe alții foarte tâmpiți. Nenorocirea este că uneori ei au dreptate.




(04 iunie 2017)

Cumpărăm apartament în București - banii (03)

Românul este destul de visător, mai ales, românul cu punga goală. De multe ori am auzit oameni care doreau să-și cumpere sau să-și facă vile, deși salariile lor erau cu 10% mai mari decât salariul minim pe economie sau nu aveau niciun venit. Nici cei care vând case sau apartamente nu sunt mai nepoeți decât cei ce vor să cumpere. Se vede această trăsătură de visători din prețurile pe care ți le trântesc atunci când discuți cu direct proprietarul, nu prin intermediari, să zicem o agenție imobiliară. Este adevărat că fiecare dorește să optimizeze. Vânvătorul dorește să maximizeze, pentru a câștiga cât mai mult. Tot atât de adevărat că și cumpărătorul dorește optimizare, dar vrea să minimizeze prețul cu care-și cumpără locuința. Este normal să fie așa, dar la noi prea este de tot.
La noi sunt codri verzi de brad
Şi câmpuri de mătasă;
La noi atâţia fluturi sunt,
Şi-atâta jale-n casă.
Cum bine le mai zicea poetul și el, Octavian GOGA!
Și acesta este un motiv din care piața imobiliară stagnează, căci oamenii trăiesc în trecutul apropiat al anilor 2005-2008 când era boom-ul imobiliar. La gândul acelor prețuri nesimțite, vânzătorii cred că nebunia de atunci va reveni, când entuziasmul față de creditele în franci elvețieni a generat explozii ale prețurilor pentru te miri ce construcție. Acum lumea este cu mult maiu prudentă și eșecul legii dării în plată arată că oamenii trebuie să gândească de o mie de ori înainte de a merge la drum cu luarea unui credit.
Când se pleacă la achiziționarea unui apartament, banii provin din:
  • geantă și pe loc, caz în care dacă sunt toți grămadă la momentul începerii discuțiilor, prețul devine extrem de atractiv pentru vânzător, în lăcomia lui care devine dintr-o dată ponderată, realistă și domoală, știind că niciodată nu este bine să se dea pasărea din mână pe cioara de pe gard; în momentul în care unui vânzător i se spune că pe loc i se cumpără apartamentul, adică în 10 minute dacă are actele toate și cadă prețul este cel propus cu decență de cumpărător, am mari dubii că proprietarul îl dă afară pe ușă pe cel cu banii;
  •  surse proprii, în ideia că vor fi puși în palma vânzătorului într-un timp dat, foarte scurt, dar cu un răgaz, până când prietenii și părinții formează suma, negocierea devine interesantă, dar nu fermă; prețul are o tendință ușoară de scădere, dar nu violentă și nici cu duritatea clientului care ar fi trebuit să fie mult mai sigur pe el din toate punctele de vedere;
  • credit bancar, care deși este aprobat, are limite de valabilitate acea aprobare, drept pentru care vânzătorul are și el un as în mânecă, cu tendința de a nu prea lăsa din preț, mai ales când știe că apartamentul pe care l-a scos la vânzare nu este o geoarsă oarecare; știind că creditul este limitat și că la acesta nu se adaugă suplimentări după voie, nici cumpărătorul și nici vânzătorul nu au o marjă de negociere prea largă; dacă vânzătorul are calculele lui și dacă ceea ce i se oferă nu este sun prețul lui de nivel pesimist și dacă mai are și unele restricții de timp, evident va bate palma; cunosc mulți care acum regretă că față de ceea ce li se propunde în 2006 nu au încheiat afacerea, căci acum nici 1/3 din suma de atunci care era certă, nu o mai încasează,acum, din cauza economiei care nu se mișcă.
Uneori, cumpărătorul care folosește creditul, este în mod nejustificat generos, din moment tot el este cel acre îl va achita, chiar dacă acest lucru se va produce peste ani și ani. Dacă el va face calculele, va vedea că împrumutând K lei azi, în 30 de ani va plăti cel puțin 2,5 * K lei, ceea ce este foarte mult, chiar cocoșabil de mult dacă ne gândim că peste 30 de ani cumpărătorul va fi foarte aproape ca vârstă de 30 de ani, iar rata lui nu va scădea sub 25% din salariu niciodată.
Experiența arată că cel ce are banii în geantă și în 10 minute are posibilitatea să încheie afacerea, pune presiune pe vânzător și are toate atuurile să joace destul de tare, căci niciodată vânzătorul nu se mai întâlnește cu o atare situație, mai ales în cazul unui apartament scos la vânzare în urmă cu un an. 
Negocierea este cel mai dificil aspect și un cumpărător fără experiență are toate șansele de a obține un preț dezastruos pentru el.


(04 iunie 2017)

Friday, September 30, 2016

Calcule exacte legate de credite = postcalcul

Atunci când este angajat sau luat mai pe românește, un credit, se fac numai și numai estimări, pentru că lucrurile au o dinamică a lor. In ipoteza că la 03.10.2016 a fost luat un credit de X unități valorice și returnarea lui se va face în N luni, cel care a luat creditul va observa că trebuie:

  • să plătească gestionarea contului;
  • să facă o asigurare;
  • sămai plătească niște comisioane;
  • să achite în primele ț luni de început doar dobânda;
  • să achite ratele creditului în următoarele N-ț luni.
Adunând tot ce plătește cel ce a luat creditul, rezultă o sumă Y. Deci D = Y - X reprezintă ce plătește omul pentru că a luat de la bancă un credit. Până nu demult, băncile nu spuneau niciodată adevărul despre credit și bietul om se trezea că a împrumutat X unități valorice și a trebuit să plătească băncii un Y care era ceva de neimaginat de mare.Aici nu scriu nimic despre creditele luate în valută, ci despre creditele luate în unități valorice autohtone. Când apar elemente de referință în euro, lucrurile capătă alte valențe pentru că fiecare bancă are un curs al ei, pornind de la cursul BNR pe care îl modifică cu un comision, care de cele mai multe ori are nivel de o bizarerie greu de explicat. Totuți acea diferență arată de ce bămcile nu vor ca țara noastră să treacă la moneda unică prea curând. Cine a luat credite și nu a aruncat la gunoi documentele să facă raportul:
G = ((Y - X) /X ) * 100
și va avea o surpriză care îi dă fiori, căci bietul om a plătit foarte mulți bani, care nu au nicio legatură cu ce i s-a spus ca poveste frumoasă în ziua când a luat creditul. D depășește X la un moment dat, chiar dacă omul nu a avut nicio restanță, dar creditul este pe termen ceva mai lung.
La o bancă, pentru un credit de 45.000 lei de plătit în 36 de luni, suma totală plătotă de client este 47.807lei, D = (47.807 - 45.000) = 2.807lei, G = 6,23% Nu este nimic descurajant aici pentru că nu apar comisioanele și cheltuielile de întreținere a contului. Să mai stăm de vorbă după ce omul a plătit totul și au trecut să zicem 40 de luni și rezultă că relația lui cu banca s-a încheiat definitiv pe speța cu creditul de 45.000 lei. O altă bancă, pentru un împrumut tot de 45.000 lei și tot pentru 36 de luni îl va face pe client să plătească 48.185 lei, ceea ce înseamnă că D = 3,185 lei și G = 7,07%. Anunțurile inițiale nu dau diferențeprea mari.
După ce s-a plătit creditul trebuie reluate exact aceste socoteli. Atunci să se calculeze D și G...

(30 septembrie 2016)