Seria de timbre București 500

În 1959  s-au împlinit 500 de ani de la atestarea documentară a orașului București, prilej cu care a fost tipărită o serie de timbre de dimensiuni ceva mai mari după cum urmează:
Timbrul cu Stadionul 23 August, în valoare nominală de 1,75 lei, cu tiraj de 1.000.000 exemplare.
Timbrul clădirii Operei Române, cu valoare nominală de 1,55 lei și tiraj de 1.000.000 exemplare. 
Timbrul cu Casa Scânteii, în valoare nominală de 55 bani, cu tiraj de 1.000.000 exemplare.
Timbrul cu Atheneul Român, în valoare nominală de 55 bani, cu tiraj de 1.000.000 exemplare.
Timbrul cu Bulevardul Bălcescu, în valoare nominală de 40 bani, cu tiraj de 1.000.000 exemplare.
Timbrul cu Vlad Țepeș, în valoare nominală de 20 bani, cu tiraj de 1.000.000 exemplare.
Colița dantelată cu Hrisovul și cu Vlad Țepeș, valoare nominală de 20 lei și cu tiraj de 30.000 exemplare.
Trebuie spus că pe timbrul cu Bulevardul Bălcescu apare în dreapta clădirea Muzeului SIMU, care a fost demolată pentru a face loc blocurilor care au avut la parter magazinul Eva și, respectiv Oficiul de turism ONT Carpați. Timbrele din seria cu numele București 500 sunt machetate de Ș. ZAINEA.

Această coliță a avut valoare de catalog foarte mare, depășind în 1985 valoarea de 150 lei, iar acum  depășește 180 lei pe piața liberă.

Când a apărut seria, am auzit de ea la radio. I-am scris unei mătuși din București și ea mi-a procurat această serie. Mi-a trimis-o prin poștă și așa am făcut eu rost de ea. Numai că o întâmplare nefericită a făcut ca s-o pierd. Abia la vreo 15 ani după ce am terminat facultatea am mai avut posibilitatea s-o cumpăr eu de la un magazin de specialitate.

(15 iunie 2022)

Utilizarea abuzivă a cuvântului "național"

 Fiecare ins care vrea să pară mai special faceel ce face și construiește titulaturi de organizații în care să apară cuvântl "național" pentru că:

- dă bine,

- aduce banul,

- stârnește interes,

- îl face mai special.

În 99% din cazuri asocierea cuvântului "național" unei titulaturi nu se justifică, pentru că nu există corespondent la nivel de juteț, de municipiu, de oraș, de comună, de sat, de cătun pentru structura cu pricina.

În București sunt 22 de colegii naționale. Nu știu de ce acestea își zic colegii naționale pentru că prin folosirea cuvântului "național" ele nu se deosebesc de colegiile interstelare, de colegiile interplanetare, de colegiile continentale, de colegiile europene, de colegiile județene, de colegiile municipale, de colegiile orășenești, de colegiile comunale, de colegiile sătești și de colegiile stradale sau de uliță. 

Denumirea de colegiu "național" vine doar să transforme într-o construcție pompoasă ceea ce este de fapt un liceu oarecare, din moment ce acolo:

- nu sunt 90% dintre elvii olimpici internaționali,

- nu predau laureați ai premiului NOBEL,

- nu i-au avut ca elevi pe cei 4 români încununați cu NOBEL,

- nu organizează admiteri proprii cu admiși de peste 9,80

- nu au 100% promovabilitate la bacalaureat,

- nu au peste 50% admiși la primele 10 universități ale lumii.

Nici despre institutele de cercetări care au atașat cuvântul "național" nu prea am cuvinte de laudă, din moment ce acest cuvânt este atașat doar pentru o finanțare mai bună. Institutele "național" de cercetări nu au concurență la nivel județean, municipal, orășenesc și tot așa. 

Teatrul "național" își justifică denumirea doar dacă toate piesele jucate sunt românești. Altfel, un teatru care are în denumire cuvântul "național" și acolo se joacă piese din repertoriul internațional, nu prea mai este "național". La Opera "națională" tot așa stau lucrurile.

Cât despre partide, nu am ce să spun că la cele care au în titulatură cuvântul "național" și servesc cu totul alte interese, din care cele mai nevinovate sunt interseul de gașcă și cel al fiecărui membru acel cuvânt nu se mai justifică.

(05 aprilie 2021)