Greva profesorilor ca eveniment nefericit

Greva profesorilor și faptul că școala nu are deschidere festivă azi 08 septembrie 2025, sunt evenimente nefericite în istoria zbuciumată a poporului român. Faptul că bobocii din clasa zdero sau cei din clasa a I-a nu au parte de prima zi festivă de școală din viața lor este cel mai rău lucru care li se întâmplă.

Eu știam că există sindivate în învățământ, la metrou, la transportul în comun, la brutării și în câte și mai câte alte locuri. În opinia mea, era civilizat, moral și normal, ca sindicatele din educație să facă colaborări cu sindicatele din transporturi și azi, școala era școală, cu descidere festivă și tot tacâmul, iar cei din transporturi făceau o grevă și era mult mai eficient. Acum s-a văzut dezbinarea dintre sindicatele din educație, căci mesajele lor au fost contradictorii. Nici celelalte sindicate nu au mai mul talent, din moment ce nu s-au oferit să colaboreze și să tragă semnalul de alarmă ce trebuia tras deja. Câteva sute de profesori din fața guvernului, căci sindicatele din educație nu sunt în stare să aducă 30.000 de profesori din cei 300.000 de mii de profesori, nu au efectul scontat. 20.000 de transportator iar fi fost mult mai eficienți în Piața Victoriei cu TIR-urile lor la guvern și mesajul ar fi fost mult mai puternic, dar la sindicate ar fi fost creiere și colaborare, desigur, lucru imposibil din moment ce șefii de la sindicate sunt ruginiți și împietriți.



(08 septembrie 2025) 

Chibiții din jurul protestatarilor din transporturi și din agricultură

Despre protestatatrii din transporturi și din agricultură vorbesc și arată imagini toate televiziunile. Politicienii și guvernanții nu prea înțeleg ei cum stau lucrurile cu aceste proteste spontane și au luat decizii destul de neinspirate, din moment ce țara este în fierbere și protestele cresc în intensitate.
Ce mi se pare mie deplasat este suita de chibiți care vor să se apropie de protestatari și să tragă și ei un ce profit din aceste proteste. 
Partide politice și-au trimis solii lor, dar protestatarii i-au îndepărtat și acei soli au plecat cu cozile între picioare.
A căzut ca musca-n lapte și o persoană care în vremurile de demult ale lui #REZIST s-a remarcat prin modul zgomotos de a se manifesta și aici mă refer la Angi ȘERBAN, dar care azi confundând lucrurile s-a apucat să mâzgălească pe o rețea de socializare niște chestii, care de fapt nu erau puncte de vedere, ci incitare la violență, căci ea nu a înțeles că acum suntem în anul 2024, nu în anul 2018 și lucrurile sunt în continuă mișcare și ceea ce în 2018 era ce era, acum în 2024 nu mai are aceeași semnificație, căci în cei 6 ani societatea a evoluat și neo-marxismul s-a maturizat și are alte instrumente de acțiune.
Oricum am lua-o, oricum am răsuci-o, protestul agricultorilor și transportatorilor are un specific al său și cine nu înțelege cum stau lucrurile, care este substanța acestui protest, niciodată nu va avea nici tonalitatea adecvată și nici soluțiile potrivite, iar rezultatele se văd de la o zi la alta. Cât privește chibiții, aceștia nu sunt bine veniți, nu sunt bine văzuți și este rezonabil să facă pași, pentru a nu-i irita și mai tare pe protestatari.
Nu voi uita puloverul lui Petre ROMAN, replica cu Mircea fă-te că faci ceva și nici povestia cu călugărul Vasile, toate acestea fiind ingredientele necesare și suficiente ale derulării unor evenimente, cum în serile trecute a fost acel bărbat cu căciulă albă de blană de oaie creață, care lăsa impresia că este un simplu protestatar, dar care era cu mult mai mult decât atât. Zilele următoare vor evidenția profunzimea protestului spontan ca rezultat al acumulării multor probleme nerezolvate în economie sau rezolvate prost din birourile unor funcționari dominați de suficiență și de neînțelegerea adevăratelor probleme.

(14 ianuarie 2024)

Greva din educație

Se zice că în învățământ lucrează 300.000 de cadre didactice și cred că cel puțin 50.000 de persoane auxiliare, absolut necesare derulării unui proces de educație eficient. Bănuiesc că din cele 350.000 de suflete, cel puțin 250.000 sunt membri de sindicat. Dacă 10% ar fi fost la demonstrație în Piața Victoriei, ar fi trebuit să rezulte la numărătoare 25.000 de demonstranți. Puterea unui sindicat sau a unor sindicate unite constă în numărul de persoane care participă la o demonstrație într-un oraș. Sunt sigur că dacă în Piața Victoriei ar fi fost prezente 200.000 de cadre didactice, cu totul altfel s-ar fi comportat guvernanții. Le-ar fi tremurat izmenele și s-ar fi scăpat pe ei când ar fi privit pe ferestrele Palatului Victoriei spre piață și ar fi văzut marea de oameni. Atunci ar fi luat marea decizie de a satisface integral cererile greviștilor și nu i-ar mai fi umilit cu runde de dialoguri inutile. La 250.000 de demonstranți orice guvern se teme că se va prăbuși căci la iterația următoare se vor alătura și alte categorii de salariați nemulțumiți, iar lucrurile duc spre instabilitate politică gravă și nimeni nu-și dorește lucruri scăpate de sub control, inclusiv violențe.
În concluzie, sindicatele din educație sunt slabe, sunt conduse de lideri îmbuibați, ruginiți, care se luptă să-și conserve privilegiile și nu au un interes special pentru a demonstra forța salariaților care sunt înrolate în sindicatele lor. Când ești o forță, bați cu pumnul în masă, iar cei cărora le vorbești devin simpli executanți, nu stai ca milogul la mâna celui care este în slujba ta și te tratează ca pe o slugă.

Greva aceasta trebuia să aibă loc în martie, cu 300.000 de profesori în stradă, nu acum la șantaj cu examenele și cu legile învățământului în dezbatere. Șantajiștii sunt de regulă slabi, dar abili și-și urmăresc jocul de-a șoarecele cu pisica.

Când voi vedea în Piața Victoriei 150.000 de profesori care demonstrează pentru drepturile lor, atunci voi considera că sindicatele din educație există și se manifestă. La 250.000 de protestatari, voi considera că sindicatele din educație sunt o forță. Până atunci, nu consider nimic.

(21 mai 2023)