Un eveniment rarisim

Ieri 30 iulie 2018 s-a produs un eveniment rarisim: s-a deschis autostrada între Aiud - Turda în lungime de 29 km fără a fi acolo mărimile statului. Inaugurarea au făcut-o șoferii și niște oficiali de la CNADR. În sfârșit, nu mai apar scenele penibile cu care ne obișnuiserăm ca primarii să inaugureze closete sau să-și dea titluri onorifice. 

(31 iulie 2018)

Problema rangurilor

De când ne naștem și până punem mâinile pe piept, trăim obsesia rangurilor, a ierarhiilor și a poziționărilor. 

Ne dorim să fim cei mai buni, adică să ocupăm primele poziții într-un clasament.

Ne dorim să avem un copil de premiul întâi la cala a I-a.

Ne dorim să ajungem primii la magazinul unde se fac înscrieri pentru ultimul tip de iPHONE.

Ne dorim să cumpărăm o haină de la unui din primii 10 designeri vestimentari din lume.

Ne dorim să ne spălăm pe dinți cu pasta numărul 1 din lume.

Ne dorim să avem țoalele spălate cu detergentul numărul 1 în lume.

Multe ne dorim, dar unele nu prea se îndeplinesc și nu din vina noastră, ci pur și simplu natura nu a fost prea darnică sau prea îngăduitoare cu noi, încât în clasamentele făcute, unele obiective chiar, ne plasăm în a doua parte a listei elementelor din colectivitatea din care facem parte. Nasol, dar asta e!

Acum, de când suntem membri ai Uniunii Europene ni se servesc zilnic tot felul de ierarhizări de țară în raport cu tot felul de criterii. Unele dintre aceste ierarhizări au scop propagandistic, altele sunt făcute să ne mai taie din elanul nostru cel mioritic, în care ne considerăm așa, de unii singuri, cei mai tari din parcări.

Rangul nostru ca țară în funcție de populația țărilor UE este 7, dat pe poziția din lista:

01. Germania - 81.471.834 locuitori

02. Franta - 65.312.249 locuitori

03. Marea Britanie - 62.698.362 locuitori

04. Italia - 61.016.804 locuitori

05. Spania - 46.754.784 locuitori

06. Polonia - 38.441.588 locuitori

07. Romania - 21.904.551 locuitori

Rangul nostru ca țară în funcție de suprafața țărilor UE este 9, dat pe poziția din lista:

01 Franta 643.801 kmp

02 Spania - 505.370 kmp

03 Suedia - 450.295 kmp

04 Germania - 357.022 kmp

05 Finlanda - 338.145 kmp

06 Polonia - 312.685 kmp

07 Italia - 301.340 kmp

08 Marea Britanie - 243.610 kmp

09 Romania - 238.391 kmp.

Rangul nostru ca țară în funcție de lungimea autostrăzilor construite dintre țările membre UE este 18, fiind dat pe poziția din lista:

01 Spania 16.204 km

02 Germania 12.845 km

03 Franța 11.882 km

04 Italia 6.661 km

05 Marea Britanie 3.555 km

06 Portugalia 3.080 km

07 Olanda 2.758 km

08 Grecia 2.250 km

09 Danemarca 2.241 km

10 Suedia 1.920 km

11 Belgia 1.747 km

12 Austria 1.720 km

13 Polonia 1.389 km

14 Ungaria 1.361 km

15 Croația 1.270,2 km

16 Irlanda 1.017 km

17 Finlanda 863 km

18 România 748 km

Deși nu se adunp mere cu pere, folosind coeficienți de importanță, există posibilitatea de a agrega rangurile și de a obține un rang agregat, unic, funcție de mai mulți indicatori. În ipoteza criteriilor de clasificare cu aceeași importanță, coeficienții sunt P1=P2=P3=1/3 și se calculează indicatorul agregat:

RA=P1*7+P2*9+P3*18=11,33

Rotunjirea se face în minus, ceea ce înseamnă că în raport cu cele trei criterii suntem pe locul al XI-lea.

Aceste ierarhizări sunt extrem de subiective căci:

- includ criterii de clasificare arbitrare;

- coeficienții de importanță sunt inexacți;

- selecțiile de criterii sunt subiective;

- măsurarea indicatorilor se face pe ani diferiți;

- metodologiile nu sunt omogene;

- clasificările pe criterii sunt neomogene;

- procedurile de cuantificare sunt oarecare.

Sunt interesante aceste clasificări numai și numai pentru spectacol și pentru decizii politice, oricum nejustificate, mai ales atunci când respectivele nu convin celor din coada listelor care rezultă din ierarhizări. Aceste clasificări au caracter pur propagandistic și deci analizele serioase nu se bazează pe așa ceva, iar atunci când o fac, expun metodologia după care s-a efectuat ierarhizarea.

(05 februarie 2018)

Doar 3,3 de miliarde Pitești-Sibiu?

Mare tărăboi mare că autostrada Pitești-Sibiu nu mai costă 1,7 miliarde, ci 3,3 miliarde. Se știe că o autostrodă este unicat și costurile medii pe kilometru au mari fluctuații de la una la cealaltă. A face o comparație a costurilor pe kilometru la noi cu costurile din Germania sau din America nu este o erezie, este o blasfemie. Într-o țară unde la 20 de milioane de locuitori nu există nici 1.000 km de autostradă în anul 2017, iar în 2017 nu s-a dat în funcțiune niciun kilometru de autostradă, a discuta despre costuri medii pe kilometru este mai mult decât o mare porcărie, este premisa că nici această autostradă nu se va face în vecii-vecilor. A vorbi despre eficiență la această investiție înseamnă pur și simplu a vedea diferențele dintre a o avea și a nu o avea. Exts exact ca aia be let, vorba colegului meu Shakespeare, cum zicea Zgonea care era coleg cu Mihăiță Viteazu.

Se știe că acum durata unui drum de la Pitești la Sibiu este de 5 ore. Se știe că dacă ar fi autostradă, s-ar parcurge distanța în 2 ore. Deci existența autostrăzii ar însemna o eficiență de 3 ore. Să zicem că pe ruta Pitești-Sibiu circulă zilnic 1.000 de autovehicule. Deci zilnic s-ar economisi 3.000 de ore. Într-un an economia ar fi de 1.095.000 ore, rotunjit 1.000.000 ore. O autostradă are durată medie de folosire de 50 de ani, adică autostraga ar aduce o economie de 50.000.000.000 ore. Dacă se fac estimări la consumurile de combustibil de 10 euro pe oră în medie, se economisesc 500.000.000.000 euro . Dacă se adaugă cei 20 de euro pe oră de salariu ai unui șofer, mai vine o economie de 1.000.000.000 de euro. Faptul că autostrada în sine are efecte benefice pe forța de muncă, pe dezvoltarea zonală, pe dezvoltarea de industrii conexe să zicem undela la 200 euro pe oră, numai până la construirea și darea în folosință a ei,  economia ar fi 10 miliarde de lei. Deci, atât timp cânt autostrada Pitești - Sibiu nu depășește 10 miliarde de lei, nu-i bai, bă, jurnaliștii lu'pește!

(22 iulie 2017)

Face-o-m, drege-o-m

Face-o-m, drege-o-m se zicea  prin ardeal când treceau honvezii să pună pe români la treabă în fașa curții la tăiat iarba sau la mpturat rigola. Era un mod de a răspunde politicos și temporitator, de la care  s-a molipsit întregul popor când e vorba de a duce ceva la Sf, Așteaptă.

Face-o-m autostrăzi.

Face-o-m metrou.

Face-o-m pasaje de trecere.

Face-o-m cale ferată rapidă.

Face-o-m...

Și așa se face că suntem cam de căruță.

Nu mai zic nimic nici despre acel neaoș  merge și așa, cu care i-am molipsit și pe alții care nredeau în disciplină și lucru bine făcut.

(29 aprilie 2017)

Radiografia unui carambol

Azi 05 noiembrie 2016 în jurul orei 9,00 a avut loc un carambol pe Autostrada Soarelui soldat cu 3 morți și 36 de răniți. Am văzut cât de deștepți sunt toți post-factum, dar nimeni nu întreprinde nimic concret pentru a gestiona cât de cât producerea și dimensiunea de  evenimentele rutiere. Totul este încremenit la nivelul anului 1970, din toate punctele de vedere. Un carambol are cauze cunoscute și acestea sunt:

• vremea;
• calitatea drumului;
• neatenția;
• neadaptarea vitezei;
• supraevaluarea capacității de reacție;
• distanța prea mică față de cel din față;
• decizii și manevre  bruște;
• starea de oboseală;
• vitejia gratuită;
• educația rutieră precară;
• credința că ție nu ți se întâmplă nimic;
• ideia veșică de a trișa.

Toate se știu. dacă nu se face nimic, tot timpul vor fi invocate și rata accidentelor nu se va modifica în sensul de a scădea. Acum mulți ani m-a oprit un agent de circulație că nu aveam un far aprins. Se arsese becul și eu nu știam cum să fac înlocuirea, dar nici la service din Pipera electricianul n-a știut, mi-a stricat lampa și a trebuit s-o înlocuiesc. dar agentul mi-a dat un bon să merg să văd un film. Erau în sală tot felul de șoferi. Erau și hoți de mașini cu cătușe. Eu eram un inocent cu lampa mea arsă. După ce a vorbit un nene, ni s-a proiectat un film. O săptămână n-am fost bun de nimic. Printre altele în film se vedea cum i se tăia piciorul unei femei. Era totul neblurat, înspăimântător. Și au mai fost acolo și alte secvențe tot de o duritate extremă. Sunt sigur că în ziua când se vine la examen, înainte de a se intra la teste să se proiecteze un astfel de film. E bine să fie vizionarea de trei filme obligatorie și condiție de a intra în testări pentru a primi carnetul de șofer. Nu văd altă formă de educare a șoferilor. Prea multe se întâmplă de la vorbitul la telefon, de la viteza excesivă, de la neacordarea priorității și de la neadaptarea vitezei la condiții. Chiar azi spunea un accidentat că circula cu 100km/h pe ceață. Titi Aur vorbea de spiritul de turmă al celor care merg pe benzi paralele. Alții deplângeau că avem autostrăzi puține. Nu, nu este aceasta explicația, ci proasta educație a șoferilor noști. În Ungaria pe autostrăzi, între Mako și Budapesta trei mașini conduse de romani au fost antrenate în accidente, toate pe banda a doua.

(05 noiembrie 2016)