Cine poluează învățământul preuniversitar?

Învățământul preuniversitar este oglinda societății și nimic altceva. 
Nivelul de incompetență din societate este aproximativ egal cu nivelul de incompetență din învățământul preuniversitar.  
Nivelul de corupție din societate este aproximativ egal cu nivelul de corupție din învățământul preuniversitar. 
Nivelul de violență din societate este aproximativ egal cu nivelul de violență din învățământul preuniversitar. 
Nivelul de bullying din societate este aproximativ egal cu nivelul de bullying din învățământul preuniversitar. 

Învățământul preuniversitar s-a transformat dintr-un instrument de educare și de formare a caracterelor, într-o biată oglindă a societății și nu orice fel de oglindă, ci una care deformează caractere și-i transformă pe tineri în inși oarecare, fără obiective îndrăznețe, fără idealuri mărețe, inși care caută să se descurce la minima rezistență, resemnați pentru ceea ce sunt, fără a avea un plan de carieră adevărată.

Învățământul preuniversitar este poluat de părinții elevilor, părinți care se derobează de tot ce înseamnă educația copiilor lor, lăsând în seama școlii tot ce ține de educație, crezând că dacă asigură condiții materiale pentru odraslele lor este suficient și că misiunea lor de părinți s-a încheiat după acest capitol.

Învățământul preuniversitar este poluat de subfinanțarea școlii, căci fără bani, adică fără investiții, școala rămâne doar un teren al sărăciei, cu mobilier vechi, cu construcții care stau să se prăbușească, cu profesori prost îmbrăcați, cu elevi hămesiți, cu materiale didactice improvizate și cu cerințe exagerate din partea tuturora.

Învățământul preuniversitar este poluat de mediul politic, care a transformat școala în agent electoral, căci prezența decidenților de rang înalt se simte la deschiderea anului școlar și în zilele de alegeri, când secțiile de votare se organizează în școli, iar ei, dragii de ei, vin cu televiziunile buluc să fie filmați când introduc buletinele în urne, ca mai apoi să spună oarece banalități.

Învățământul preuniversitar este poluat de lipsa criteriilor de selecție a corpului profesoral, căci din moment ce 30% dintre cadrele didactice sunt cu caracter de suplinitori, fluctuațiile se resimt la clasă în pregătirea elevilor, căci un cadru didactic care la examenul de titularizare a obținut note de 3 sau 4, în niciun caz nu are un nivel de pregătire profesională care să-l califice să apară în fața elevilor.

Învățământul preuniversitar este poluat de poziția ingrată pe care o are acest învățământ, care nu produce nici șuruburi, nici șaibe, nici rulmenți, care să se vadă sub forma unor grămezi de piese la sfârșitul fiecărei zile pentru a fi apreciată munca profesorilor sub aspect cantitativ, ci are rolul de a forma caractere, iar efectele se văd indirect peste zeci și zeci de ani și de aceea rolul acestui învățământ este trecut pe planul secund, deplasând atenția spre așa-zisele domenii prioritare ale economiei, agricultura, industria, infrastructura, pierzându-se din vedere că peste tot se lucrează cu oameni, cu caractere, iar atunci când oamenii au carențe, totul se duce de râpă. Unde educație nu e, nimic nu e.


(07 octombrie 2024)

Rolul nefast al examenelor naționale în distrugerea învățământului din spațiul mioritic

Pe vremea mea, examenele de terminare a școlii se susțineau în fiecare școală, nu era tevatura de acum nici cu circul subiectelor date la televizor, nici nu  memorarea rezumatelor și nici cu stresul bieților copii care sunt transformați în niște roboței de către indivizii care au gândit sistemul de învățământ nu pentru elevi, nu pentru societate, ci pentru a-și asigura ei venituri grase din meditații și locuri călduțe din ne-muncă și din non-calitatea pregătirii. Dovada este poziționarea elevilor din spațiul mioritic prin rezultatele testelor PISA, prin rezultatele mizerabile de la examenele de titularizare și prin numărul supradimensionat al suplinitorilor din școli. Eșecul sistemului educațional nu mai trebuie demonstrat. El se vede cu ochiul liber din cosmos.

La noi se pune accent pe media aritmetică, indicator statistic a cărui reprezentativitate trebuie demonstrată, ceea ce nu este cazul, deși 5 sutimi în plus îl urcă pe elev câteva sute de locuri în clasament sau 5 sutimi în minus, îl coboară pe bietul elev câteva sutimi în clasament.

Media aritmetică nu este reprezentativă pentru că:

- seria folosită în calcul este prea scurtă,

- elementele ce intră în calcul sunt neomogene,

- baremurile se aplică prea diferențiat,

- se mizează pe calculul la sutimi, deși este vorba de aproximații.

Pentru exemplificare, ar trebui să se ia la întâmplare 100 de teze și să se dea la corectat la 1.000 de profesori cât de cât omogeni și se va vedea că folosind corect statistica matematică, concluziile vor fi dezarmante, iar totul nu a fost altceva decât o minciună sfruntată, bazată pe un fetiș, dus până la nivelul unui absolutism barbar. Oamenii serioși nici n-am mai trebui să lucreze cu medii aritmetice incorect calculate din serii incorect definite. Machedonii au o vorbă: dacă într-o oală de ciorbă pui o lingură de c-c-t, totul c-c-t  se numește și așa și este, iar media aritmetică este lingura de c-c-t.

În plus, ceea ce se întâmplă cu examenele naționale este o comedie barbară, din moment ce elevii nu migrează pe matricea națională de colo-colo pentru a ne gândi la comparabilitatea de medii și așa imposibil de comparat, căci școlile sunt foarte diferite la oraș și la sate.

Pentru examenul de bacalaureat ar mai merge examen național dacă ar fi organizat altfel și dacă mediile de acolo ar fi reprezentative, fără a fi bazate pe rezumate, căci obiectivul nu este de a produce roboți, ci ființe cu gândire autonomă, creatoare, independente.

Nu spun ca examenele de admitere în licee să fie ca pe vremea mea, dar ni să se mai deruleze ca acum. Nu spun ca examenul de bacalaureat să fie ca pe vremea mea, dar nici media de la bacalaureat, nereprezentativă ori cum o dai, ori cum o întorci, să fie luată în calcul la admiterile în facultăți. Chestia cu evaluarea performanței nu se face într-un examen de 2 sau de 3 ore, ci pe parcurs, prin teste complexe, construite cu cap și pentru a îndeplini cu totul alte obiective, decât cele ale clasamentelor.

(27 decembrie 2023)

Va înlocui Inteligența Artificială - IA pe profesor?

Răspunsul simplist și însoțit de aplauze furtunoase este:
- DAAAAAAAA!!!!!
Se știe că învățământul românesc are salarii mici, are mulți suplinitori și cel mai ușor lucru este să se găsească soluția care este cea mai ieftină, căci un instrument de inteligență artificială este la 20 de lei pe lună și totul se rezolvă, exact cum își rezolvă bărbațiik marile lor probleme folosind femeia gonflabilă, iar femeile, folosinf vibratorul, adică puțin investești, rezultatele vor fi zero.

În opinia mea, Inteligența Artificială - IA intervine în procesul de educație dar nu va înlocui niciodată pe profesor, ci îl va ajuta atât pe profesor, cât și pe elev, să fie mai buni, fiecare pentru poziția pentru care o ocupă, iar dacă nu se va înțelege acest lucru, educația se va îndrepta spre o fundătură.

Nici nu vreau să-mi imaginez cum va arăta o clasă în care elevii stau în fața unui calculator pe ecranul căruia rulează imagini și o voce, le explică tot felul de chestii, iar elevii să zicem că vor fi captivați și vor asimila ce li se spune. Oricât de grozavă ar fi aplicația cu Inteligența Artificială - IA  la clasă, intreracțiunea dintre ea și elevii clasei va fi bântuită de tot felul de elemente neprevăzute pe care le gestionează numai o persoană, bărbat sau femeie, cu calificare adecvată, desigur.

Inteligența Artificială - IA  va juca un rol extraordinar de important în educația elevilor și în perfecționarea continuă a profesorilor. Se va apela la Inteligența Artificială - IA  atunci când se vor realiza lecții de e-Learning pentru a le da substanță, pentru a le crește calitatea. Elevii vor apela la Inteligența Artificială - IA  nu neapărat să li se rezolve problemele, cum greșit se întâmplă acum, ci pentru a fi verificate și evaluate referate, teme de acasă sau în generarea de baterii de teste și în ierarhizarea elevilor după abilitățile lor reale, neinfluențate de factori subiectivi, precum ambițiile părinților.

Mulți își doresc înlocuirea profesorilor slabi cu roboți înzestrați cu Inteligența Artificială - IA. Închideți ochii și imaginați-vă seturi de lecții unde roboții vor preda și chiar vor avea senzori care să preia informațiile legate de comportamentul elevilor, prin scanarea irișilor acestor elevi și-și vor adapta prezentarea subiectelor la nivelul de concentrare al clasei. Dacă chiar credem că totul va decurge normal, înseamnă că dăm dovadă de un idealism exagerat și suntem rupți total de realitate. În loc să ne apuce delirul legat de Inteligența Artificială - IA în înlocuirea profesorilor, mai bine ne-am preocupa să creștem gradul de calificare al profesorilor existenți, să controlăm mai bine problema suplinitorilor și să ne gândim la bietul elev care târățte în fiecare zi un troller de 15 Kg cu tot felul de porcării inutile, zis ghiozdan.

PS: nu aș fi scris acest articol, dacă nu vedeam azi pe TVR1 pe un nene și pe o tanti care spuneau numai și numai prostii despre Inteligența Artificială - IA  și despre înlocuirea profesorilor, bucurându-se ca niște apucați de propriile lor abordări simpliste, grotești, stupide și irealizabile.


(21 august 2023)

Școala nu este făcută pentru elevi!

Școala nu este făcută pentru elevi! dacă școala ar fi făcută pentru elevi, cu siguranță ea ar fi mult mai eficientă. Elevii ar merge cu drag la școală. Niciun elev nu ar mai abandona școala. Nu ar mai fi elevi care să fi terminat o formă de învățământ și care să nu cunoască lucruri elementare ce au fost predate în respectiva formă de învățământ. 
Voi demonstra în continuare de ce școala nu este făcută pentru elevi.

În primul rând, școala nu e făcută pentru elevi datorită faptului că ghiozdanul cântărește cu mult prea mult decât coloana vertebrală a unui pici de 6-7 ani normal ar trebui să fie solicitată.  Acel ghiozdan conține cărți, caiete și alte rechizite pe care profesorii le consideră necesare desfășurării unui proces de instruire normal, fără să se gândească la elev, care cară acel ghiozdan la dus și la întorsul de la școală.

În al doilea rând, școala nu este făcută pentru elevi datorită faptului că unele discipline sunt incluse în programul de învățământ pentru a face loc profesorilor în școli, deși elevii ar avea nevoie de cu totul alte discipline. Voi da exemplu, obligativitatea ca elevii să învețe alte limbi străine decât cele pe acre ei le doresc.

În al treilea rând, școala nu este făcută pentru elevi datorită faptului că elevii învață după manuale rezultate într-un proces de licitații în care intervin factori de business mult mai puternici decât procesul de instruire care ar trebui să se adreseze elevilor.

În al patrulea rând, școala nu este făcută pentru elevi datorită faptului că se acceptă ca 30% din personalul de predare să fie format din suplinitori, ceea ce nu garantează calitatea procesului de instruire, căci mulți dintre suplinitori nu reușesc să obțină medii de peste cinci la examenele de titularizare.

În al cincilea rând, școala nu este făcută pentru elevi pentru că este sub-finanțată, niciodată nefiind alocați cei 6% din PIB pentru educație, așa cum scrie în lege.

În al șaselea rând, școala nu este făcută pentru elevi, căci cu o ministreasă care zice pepsiglas în loc de plexiglas, elevii nu au ce învăța, mai ales că ministreasa cu pricina, a intrat peste o învățătoare în timpul orei, lucru mai grav decât o crimă împotriva umanității.

În al șaptelea rând, școala nu e făcută pentru elevi, căci aceștia nu mai au timp de odihnă și nici timp de joacă, ei pendulând între școală și făcutul temelor, ca niște roboței desprinși din literatura științifico-fantastică, iar rezultatul este pe departe de cel visat de fiecare dintre părinți.

Se vorbește acum de un proiect de țară, numit România educată. Aștept să văd ce înseamnă proiectul acesta. Rezultatele se vor vedea peste 30 de ani. 76+30=106, adică eu nu voi mai apuca să văd ce și cum.



(22 aprilie 2023)