Cum își pregătește studentul un referat acum când există IA?

Inteligența Artificială a schimbat foarte multe în ultimul timp. În mediul academic este care pe care, adică studentul care știe să folosească instrumente ce au  Inteligența Artificială și profesorul care nu știe să folosească astfel de instrumente, iar studentul se află în avantaj, respectiv, studentul, dar și profesorul știu să folosească instrumente cu Inteligența Artificială și este vorba de un echilibru. Nu discut nici de situația în care niciunul dintre parteneri nu stăpânesc instrumente cu Inteligența Artificială sau situația în care doar profesorul știe să folosească instrumente cu Inteligența Artificială.

Nu discut situația penibilă în care studentul crede că dacă știe să folosească un instrument cu Inteligența Artificială și folosește cuvinte cheie bine alese, instrumentul construiește prin operații de prelucrare și rafinare de conținut digital deja existent, un referat, pe care studentul îl prezintă profesorului, despre care el are o părere proastă, crezând că-l păcălește. Dacă profesorul este păcălit, este problema lui, dar studentul vine la facultate să devină specialist, adică să fie mai bun, nu să-și fure căciula singur.Discut despre situația în care studentul folosește instrumentul cu Inteligența Artificială pentru a-și potența munca sa creativă. 

Dorește definiții ale unor concepte, instrumentul  cu Inteligența Artificială ile va pune la dispoziție. El trebuie să știe că să facă cu ele în așa fel încât referatul său să fie valoros.

Dorește serii de date pe care să le utilizeze, instrumentul  cu Inteligența Artificială ile va pune la dispoziție. El trebuie să știe că să facă cu ele în așa fel încât referatul său să fie valoros. Tot acel instrument îi va desena grafice, îi va calcula tot felul de indicatori. Ideea este ca studentul să aibă în minte un fir conducător ca tot ceea ce Inteligența Artificială îi furnizează să fie integrate de el creativ într-un întreg numit referat.

Profesorul care și el cunoaște virtuțile instrumentelor înzestrate cu componente de Inteligență Artificială va aprecia:

- ideea originală a studentului,

- modul în care studentul folosește Inteligența Artificială în scop creativ,

- calitatea studentului de a gestiona multitudinea de informații,

- cursivitatea conținutului digital.

Rezultă din cele ce am spus eu aici că Inteligența Artificială joacă un rol activ în creșterea calității muncii de documentare, de a realiza sinteze și de a accelera implementarea de noi idei de către student, dar și de verificare a unor ipoteze pe care studentul le face, pentru a vedea dacă munca lui este inovativă sau nu.

Se vede că eu nu discut aici de cei care se cred șmecheri, care folosind un instrument de inteligență artificială vor să-l fenteze pe profesor și să obțină pentru un referat făcut de un automat finit un calificativ cât mai bun. Nu am exclus ca să se producă și așa ceva, numai că viața se răzbună pe un astfel de student, căci în producție el nu va avea niciodată performanța pe care o are colegul lui care folosește Inteligența Artificială pentru a realiza un referat adevărat, cu multe idei noi și de mare profunzime.

(12 octombrie 2023)

Doctoratul de pe vremea mea: prezentarea referatelor

Pe vremea mea, stagiul doctoral includea elaborarea a trei referate, care se doreau a fi capitole ale tezei de doctorat. Elaborarea și prezentarea referatelor se realiza în următorii doi ani ai stagiului doctoral, căci primii doi ani erau dedicați susținerii de examene. Un referat era o lucrare cam de 30 -50 de pagini, care avea:
- o copertă,
- un cuprins,
- o introducere,
- câteva capitole,
- concluzii,
- bibliografie,
- eventual anexe.
Eu fiind un tip cu frica lui Dumnezeu, știind că referatele se susțineau în fața colegilor din subcolectivul de Informatică Economică al catedrei de Cibernetică Economică și că mulți dintre colegi nu aveau doctorat și aveau tendința de a fi extrem de critici și de exigenți cu ceilalți, am căutat:
- să elaborez referatele la termene,
- să le depun cu o lună înainte de susținere,
- să pregătesc foarte amănunțit susținerea,
- să am planșe, slide-uri pentru videoproiector,
- să fiu prezent ca o persoană îngrijită.

Era un proces îndelung muncit, cu o bibliografie bine închegată, cu text dactilografiat, cu scheme, cu grafice, adică era o lucrare de cercetare de sine-stătătoare. De fiecare dată când am susținut referatele am primit întrebări, am primit sugestii, dar am primit și critici acide, pe care le-am suportat cu stoicism, pentru că veneau din direcții absolut nepotrivite, dar am supraviețuit. Conducătorul meu științific fiind o persoană extrem de ocupată, s-a nimerit să nu fie prezent la niciuna dintre susținerile de referate. Nici nu era obligatoriu, căci în final, trebuia să se supună la vot și subcolectivul de Informatică Economică era acela care decidea dacă referatul trecea sau nu trecea de furcile sale caudine. Din fericire, de fiecare dată din cele trei dăți, referatele mele au trecut prin vot deschis de colegii din subcolectiv, dintre care mulți erau specialiști din producție și aveau deja experiență, căci venind în regim de plaa cu ora, ei veneau cu practica industrială. 

Referatele mele au fost:

Prezentarea generală a modelului de secție, prezentat în 25-11-1975, aprobat prin vot deschis.

Metode de soluționare a modelului de secție în vederea luării automate a deciziilor, prezentat în 24-02-1976, aprobat prin vot deschis.

Integrarea modelului de secție în sistemul informațional-decizional al întreprinderii, prezentat in 9-06 1976, aprobat prin vot deschis.

Nu mi-a fost deloc ușor să elaborez aceste referate, pentru că stagiul doctoral mi l-am desfășurat în paralel cu activitatea didactică și de pe poziția de asistent universitar aveam cele 6 seminarii, adică 12 ore din normă plus o serie de seminarii în plata cu ora. Trebuie să spun că nu erau seminarii la o singură disciplină, căci regula era să am mai multe discipline și nu era deloc ușor să pregătesc acele seminarii. În plus, trebuie să mai spun că mie îmi plăcea să fiu practic, adică studenții cu care lucram, să scrie programe și să le ruleze la calculator. De această treabă tot eu mă ocupam, căci trebuia să duc cutiile cu cartele la dispecerat și să iau programele cu imprimante după rularea pe calculator.

Nu trebuie să mă plâng deloc pentru că am avut șansa unică de a avea și un contract de cercetare pe baza căruia mi-am făcut teza de doctorat, căci acel contract se referea la o secție a unui combinat chimic de producere a policlorurii de vinil, proces discontinuu, care însemna autoclave și gestionarea agentului de răcire, Contractul era de un milion de lei, ceea ce în acea perioadă însemna o sumă colosală.

Eu sunt individul care are obsesia lucrurilor neterminate și de aceea referatele erau pentru mine chestii pe care le începeam și trebuia să le termin. 

(27 noiembrie 2022)

Despre lucrările științifice din pușcării

Este o naivitate să se creadă că subiectul cărților științifice scrise la pârnaie de către pârnăiașii savanți, bântuiți de chinurile genialității a apărut în toamnă din enant, face o mare eroare.
În primul rând este vorba de știință și ca orice lucru important, trebuie să treacă în derâdere și ridicol, pentru că fără rezultate științifice adevărate, o colectivitate este anulată rapid.
În al doilea rând din toamna lui 2015 și până în vara lui 2016 au loc alegerile de rectori, senatori, se numesc decanii și prorectorii din universități și listele cu profesorii care au dat aprecieri trebuiau folosite pentru a impune anumite poziționări acolo.
În al treilea rând trebuia revăzută activitatea de a elabora lucrări științifice pentru că fenomenul era deja de râsul curcilor. Se scriseseră mai multe cărți în detenție decât erau în biblioteca din Alexandria. Cred că dacă nu ardea acea bibliotecă, ar fi fost umilită de producțiile mioritice ale pușcăriașilor noștri.Cred că toată lumea a pierdut din atenție niște detalii esențiale și anume:
- pușcăriașul face o solicitare de a scrie o carte propunand un titlu și un cuprins;
- pușcăria solicită un aviz;
- un conferențiar sau un profesor scrie o pagină prin acre zice că e OK sau spune că nu;
- ăla se apucă să scrie în disperare;
- da manuscrisul la o editură;
- editura procesează, face corecții de gramatică;
- editura găsește 3 referenți științifici;
- ăia fac rapoarte privind calitatea scrierii pușcăriașului;
- referenții gau girul științific și de conținut, ei răspund de calitate;
- editura dacă primește 3 referate favorabile tipărește cartea;
- cartea se pune în vânzare;
- etc, etc, etc.
Despre etc și etc se impune să se facă analiza. Ca orice abordare neserioasă, toate tirurile au fost dirijate pe cei care au analizat o pagină și au scris un referat de oportunitate. Nu se suflă niciun cuvânt despre cei 3 referenți științifici. Probabil că aceștia nici nu există. Numele lor sunt trecute pe coperta interioara sau pe pagina de gardă.
Eu așa știu că am făcut la manuale. Eu știu, vai de capul meu, că la cărțile pe acre le-am puvlicat și în democrație și pe vremea dictaturii odioase, am avut 3 referenți la cursuri la culegeri de probleme dar și la toate celelalte lucrări științifice publicate în orice editură.
Deci?

(28 februarie 2016)