Efectele digitalizării

Fiecare dintre noi simte și resimte efectele digitalizării, dacă dorim să ieșim din abordarea clasică și ne debarasăm de gândurile negre că cineva ne fură identitatea.

Economia de timp este unul dintre cele mai importante efecte al digitalizării.

Pentru plățile utilităților, ale întreținerii, a impozitelor folosim e-Banking și în acest fel suntem scutiți de a mai merge la tot felul de ghișee, de a sta la cozi și de a avea convorbiri cu birocrații acri și lipsiți de empatie. Nu mai batem drumuri, nu mai mergem cu tramvaiul sau cu autobuzul, ci totul se face simplu din fața unui calculator sau și mai rapid, folosind telefonul mobil.

Calitatea serviciilor este un alt mare avantaj al digitalizării.

Dacă dorim să cumpărăm un bilet de tren sau un bilet la un spectacol sau să facem o rezervare la un hotel, folosind aplicațiile existente pe Internet, oferim niște parametri și ni se pun la dispoziție liste sau imagini cu resursele disponibile, dintre care alegem pe cele care ne convin. La rezervarea locului în avion apare schema avionului și locurile disponibile, iar noi nu avem altceva de făcut decât să bifăm locurile care ne interesează. Tot așa se întâmplă deacă dorim un bilet la teatru. Selectăm ziua luna și anul, selectăm ora, selectăm locul dorit și după aceea plătim și memorăm biletul pe care mai apoi îl tipărim pentru a-l avea la intrare în ziua spectacolului, dacă nu preferăm să-l avem stocat în telefon. Și în cazul rezervării camerei la hotel există aplicații extrem de bine puse la punct care ne permit să facem rezervarea și plata camerei care corespunde exact cerințelor noastre.

Planificarea activităților ne permite o excelentă gestionare a fondului de timp de care dispunem.

Dacă înainte trebuia să ne programăm cu telefonul să facem analize sau să mergem la o consultație la medic sau să depunem actele pentru a obține permisul de conducere sau pașaportul, acum această programare se face online. Chiar și pentru obținerea vizei de USA se depun documentele online și programarea se face automat după ce documentele sunt analizate și ele tot automat. În același fel se realizează și transmiterea de CV-uri pentru a obține un job, iar planificarea la interviu se face automat. Și planificarea la un service se realizează tot din fața calculatorului.

Susținerea de examene, care înainte de pandemie era de neconceput, în condițiile digitalizării a devenit o realitate, căci există aplicații care folosesc mai multe componente de tip webcam astfel încât să excludă posibilitatea influențelor externe în derularea examenelor orale, dar și a examenelor de tip grilă.

Generalizarea e-Learning în condițiile pandemiei a făcut ceea ce nu s-a produs în ultimii 25 de ani ca ritm, ca nivel de cuprindere și mai ales ca nivel de diversitate.

Efectele digitalizării sunt multiple și în niciun caz nu trebuie mers pe ideea pierderii de locuri de muncă, ci pe creșterea calității serviciilor către cetățean, pe îmbunătățirea procedurilor  și pe creșterea eficienței muncii în toate domeniile, căci reducerea duratelor de așteptate, înseamnă economie, cu efect direct asupra vieții fiecăruia dintre noi.


(16 octombrie 2023)

Uniformizarea ca prim pas în digitalizare

Când s-a produs informatizarea în diferite organizații, fiecare echipă a realizat aplicațiile:

- pe care le-au dorit conducătorii,

- care le-au fost mai la îndemână,

- cum și-au dorit utilizatorii.

Consecința imediată s-a regăsit în marea diversitate:

- a interfețelor de introducere a datelor,

- documentele care se tipăresc,

- condițiile de plată acceptate.

Numai dacă mergem la două primării vom vedea că modul de abordare este total diferit de la primărie la primărie. Dacă luăm toate facturile pe acre le primim vom vedea că deși în esență ele au cam aceleași câmpuri, poziționarea datelor diferă pe pagina A4 de la un furnizor de servicii la altul.

rezultă cu claritate, căci este nevoie ca prima dată să se treacă la omogenizarea:

- interfețelor de introducere a datelor,

- structurilor de poziționare a datelor finale.

Digitalizarea presupune ca informatica să fie orientată spre cetățean, spre a-i face viața mai ușoară și nu pentru a-l chinui, așa cum se întâmplă din ignoranță și din lipsă de coordonare acum.

(31 octombrie 2022)  

Un exemplu simplu de digitalizare

Toate au un început pentru fiecare dintre noi. Și digitalizarea are începutul ei și cu cât este mai rapid, cu atât este mai bine. Digitalizăm:
- fotografii,
- documente,
- mesaje de tot felul,
- filme celuloid,
- benzi cu muzică.
Să începem cu lucrurile ușoare. Primim pe poșta electronică facturi de la utilități. Facem poze cu telefonul.  Scanăm cu telefonul documente primite în plicuri cu diferite ocazii. Dispunem de un laptop sau de un calculator și definim folderul 2022, corespunzător anul în curs. Facem convenția de a construi numele fișierelor pe care le punem în acest folder cu:
- AAAA-LL-ZZ, adică an, lună zi,
- un cuvânt precum ENEL, RCA, VIGNETA, VODAFONE, ENGIE, PROFI, etc,
- 1 sau 2 sau 3 sau 4 dacă documentul are mai multe pagini.
Vom avea un folder cu toate documentele cu care am avut contact în anul 2022 dispuse în ordinea în care au fost primite sau emise sau înregistrate, depinde de decizia pe care o luăm, dar de care trebuie să ne ținem, fără a modifica decizia luată la început, căci dacă procedăm altfel, va fi dificil să regăsim ceea ce căutăm și treaba care o facem ne va enerva, căci căutăm ceva și nu găsim repede, deși știm că am stocat documentul căutat.

(01 aprilie 2022)

DIGITALIZARE, folderul facturi

 
În momentul de față primim informații legate de sumele pe care trebuie să le plătim cu:
- poșta clasică și va trebui să scanăm facturile,
- poșta electronică și va trebui să descărcăm acele fișiere,
- SMS și va trebui să obținem capturi de ecran.
În toate cazurile suntem obligați să facem codificări, fie AAA-LL-ZZ nume_emitent dacă dorim să avem facturile în ordine cronologică, fie codificarea va avea nume_emitent AAAA-LL-ZZ dacă dorim ca facturile să fie grupate pe emitenți.
Vom reuni toate fișierele, fie că este vorba de capturi, de scanări sau de descărcări, într-un singur folder. Să nu uităm că acest folder se actualizează lunar prin adăugare de componente. Dacă folderul se va numi FACTURI-AAAA, la finele fiecărui an, el va conține doar facturile emise în anul AAAA.
(20 februarie 2022)

Codificarea eficientă și digitalizarea

 Codificarea este un proces.
Codificarea ar trebui să fie un proces inteligent.
Codificarea nu trebuie să dea bătăi de cap.
Codificarea trebuie să simplifice, nu să complice.
Se consideră o mulțime formată din elementele E1, E2, E3, ....., Ei, ....., En.
Dacă n este un număr fix, care nu se modifică în timp, lucrurile sunt destul de simple.
Dacă n este un număr necunoscut, lucrurile devin ceva mai complicate.
Modificarea lui n rezultă din:
- adăugarea de elemente noi la colectivitate, după elementul En,
- inserarea unui element în colectivitate între două elemente consecutive,
- inserarea unui număr oarecare de elemente între două elemente consecutive, 
- adăugarea de elemente în fața elementului E1.
Dacă vom considera o serie de timbre emisă de Poșta Română cu tema Olimpiada München 1972, deja acolo lucrurile sunt simple pentru că seria include:
- 6 timbre dantelate medalii olimpice,
- 6 timbre dantelate serie simplă,
- o coliță dantelată,
- o coliță nedantelată.
Se știe că acestea sunt timbrele și dacă se dorește o codificare, stabilirea codurilor este strict legată de conținutul seriei și anume:
- 1972,  anul în care a avut loc olimpiada,
- Munchen, orașul care a găzduit olimpiada,
- valoarea fiecărui timbru,
- Poșta Română, care este emitentul.
Codul nu trebuie să fie lung.
Codul trebuie să aibă aceeași lungime.
Codul trebuie să fie sugestiv.
Codul trebuie să permită modificări viitoare de concepție. Dacă se dorește codificarea tuturor timbrelor emise în România, codurile date trebuie să fie compatibile cu ceea ce s-a făcut. Nu trebuie să ne găsim în situația care s-a produs la numerele de telefoane sau la numerele autovehiculelor, care pentru București a necesitat introducerea a trei cifre între localitate și cele trei litere, deci s-a schimbat lungimea codului, ceea ce este destul de nasol.
Cei care construiesc coduri trebuie să fie vizionari.
În cazul mărcii muncitorului sau a numărului de legitimație al membrului unui partid, codurile se dau astfel încât să fie asigurată unicitatea, adică un număr este acordat unei singure persoane, așa cum este cu codul numeric personal, deși cu toate măsurile de precauție, tot au fost câteva situații în care două persoane aveau același CNP.

În cazul procesului meu de digitalizare, pentru facturi, am considerat codificarea ca fiind un proces lejer, căci dacă scriu:

- anul,

- luna,

- emitentul ENEL,  VODA, ENGI, BLOC,

ținând cont că facturile apar o singură dată pe lună, asigur o codificare sugestivă și mai ales, regăsirea informației rapide dacă voi da căutare după oricare dintre cele trei componente.

În cazul meu este neinteresant să am codificarea după numărul facturii pentru că fiecare emitent are sistemul său de codificare.

(19 februarie 2022)

Digitalizarea hoților

Să nu creadă cineva că digitalizarea este marea găselniță pentru mine, pentru tine sau pentru prietenii și vecinii noștri. Nu. Digitalizarea este a hoților, a puturoșilor, a escrocilor și a tuturor gunoaielor care profită de orice, iar noi, poporul suntem doar niște victime inocente, care nu avem încotro și trebuie să ne supunem. Doar atât.
Să mă explic. Înainte primeam plicuri cu facturi de la electricitate, de la gaz, de la bănci, de la administrația locală. Fiecare plic însemna:
- costuri cu hârtiile,
- muncă de a le scrie,
- aducerea la destinatar.
Mi s-a zis cândva că un astfel de plic ar fi pe undeva la doi euro. De când cu digitalizarea, costul cu hârtia și cu transportul a dispărut, deci să zicem 1,5 euro nu mai sunt plătiți de companiile care trimiteau facturile. Economia nu s-a regăsit în buzunarul meu, căci hoții tot hoți sunt. Când a scăzut TVA de la pâine, diferența nu s-a regăsit la cumpărătorul de pâine, căci producătorii și vânzătorii de pâine sunt doar niște banali hoți care merg mână în mână cu statul, care este hoțul suprem. 

(26 octombrie 2021)

Plățile facturilor la utilități în secolul al XXI-lea

 Cineva zicea despre acest secol că va fi religios sau nu va fi deloc. Eu zic că a început rău cu pandemia și va fi bolnăvicios sau nu va fi deloc.

Dar să trecem la lucruri serioase, căci evoluțiile aplicațiilor mobile sunt cu mult mai lente decât cele ale tehnologiilor din domeniul informaticii.

Pentru plata facturilor trebuie văzut ce probleme îl interesează pe om și voi identifica:

- date despre factura curentă,

- stadiul plăților,

- arhiva din ultimul an.

La factura curentă trebuie să apară conținutul facturii și un buton cu plătește, iar cetățeanul să primească un șablon din care să rezulte că aplicația este conectată la o bază de date și în acel șablon sunt suficiente date încât cetățeanul să confirme plata, fără a mai introduce el alte date decât dacă vrea să plătească mai mult, schimbând suma, dar mai puțin în niciun caz.

Acum este folosită o metodă barbară prin care:

- cetățeanul merge la un automat, i se citește codul bară, introduce banii și primește chitanță,

- cetățeanul are factura în față, intră pe contul bancar și completează multe date apoi plătește,

- cetățeanul merge la ghiseul instituției prestatoare și plătește ca acum 100 de ani.

Cert este că bazele de date nu sunt interconectate. Eu aș vrea ca toți furnizorii de servicii să aibă:

- intervalul de emitere a facturilor același,

- conectate bazele de date la bănci,

- să genereze automat ordinele de plată.

Pe de altă parte, când se accesează portalul băncii, având în vedere că eu am parolele mele, dacă vreau să plătesc facturi, vreau să apară un meniu personalizat, doar cu prestatorii de srvicii cu care eu am contracte și nu tot pomelnicul de prestatori. În acest fel, dacă am și un rezumat în dreptul fiecărui prestator cu suma ce trebuie plătită, lucrurile devin foarte clare. dacă sunt în afara graficului lor de emitere a facturilor, acea sumă este zero sau are valoarea plăților restante.

Deci vreau soluții de secolul al XXI-lea, nu stupizenii de doi bani, care arată că fiecare gândește informatică doar pe tarlaua lui de c-c-t.

(04 februarie 2021)