Interpreții de folclor

Interpreții de folclor sunt acei cântăreți sau acele cântărețe care culeg folclor, care îl decantează și-l aduc la nivelul vocilor lor, pentru a-l prezenta publicului într-o formă care să-i definească și toată lumea să recunoască interpretul sau interpreta după primele cuvinte și note ale melodiei, ca fiind ale respectivilor.

În ziua de azi sunt prea mulți inși care redau făcături de folclor și prea puțini interpreți de folclor. Oamenii nu au răbdare să meargă să culeagă folclor și apelează la tot felul persoane care în goana calului scriu texte, compun melodii banale și le vând, iar ei le cumpără și apar în public cu chestii oribile, pe care ei le consideră cântece de muzică populară. Au texte banale. Au rime predictibile. Seamănă unele cu celelalte.

Acum avem câțiva interpreți de folclor, simboluri definite prin cântece memorabile precum:

Angela BUCIU - Mociriță cu trifoi

Domnica TROP - S'ara, când răsare luna

Mirela PETREAN - Cu ce m-am ales în viață

Angela RUSU - Tăte șogorițele

Olguța BERBEC - Iubește inimă și iartă

Cristian POMOHSACI - A fi om e lucru mare

Viorica FLINTAȘU - Dă, doamne, la lume bine

Este foarte greu ca în ziua de azi să vii cu ceva senzațional, dar cu un pic de efort, apar și hituri, dar condiția este de a fi exigent, de a umbla să culegi bijuterii de la rapsozi, căci mai avem încă adevărate comori șleguite în satele care mai există încă.

Interpreții de folclor nu sunt mulți și nu se pierd în cohorta făcătorilor de folclor, căci ei au ceva special, care face diferența.


(11 august 2026) 

Trăncănitorii de folclor

Trăncănitorii de folclor sunt cei care ies pe scenă sau apar pe micul ecran și vorbesc și vorbesc și vorbesc despre artistul care va cânta, spunând tot felul de chestii care nu interesează pe nimeni, din moment ce oamenii plătesc bilet să asculte muzică și să-și vadă interpretul preferat cântând.

Sunt în televiziuni mai ales, dar și în spectacole, nu moderatori, nu prezentatori, ci trăncănitori, care nu au niciun talent, ci au doar dorința de a se auzi vorbind. Nici nu vreau să le dau numele, căci nu vreau să-mi produc disconfort. Când îi văd pe afișe, nu cumpăr bilet la spectacolul unde apar și ei, când îi văd în emisiuni, iau telecomanda și trec pe alt canal.

Ei fac descrieri puerile despre evoluția în timp a interpretului ceurmează să cânte, despre vârsta lui, despre studii, despre familie, despre locul din care vine și mai spun câte ceva despre calitățile vocale, desigur, lăudându-le în exces, căci de aceea sunt plătiți să apară pe scenă, dacă de cântat trăncănitorii nu sunt în stare să cânte, săraci cu duhul fiind.


(11 august 2026) 

Prezentatorii de folclor

Prezentatorii de folclor sunt oameni care vorbesc cu măsură. Când prezintă un spactacol spun cine este interpretul care urmează să evolueze pe scenă și ce cântece va interpreta. Ei fac economie de vorbe pentru că oamenii au venit să asculte muzică, nu să-i asculte pe ei când vorbesc vrute și nevrute, mâncând din tipul cântăreților.

Pe vremea copilăriei mele când venea orchestra Barbu LĂUTARU a Filarmonicii George ENESCU la Căminul Cultural 23 August din Găvana, așa erau prezentatorii. După Revoluție, am văzut un singur spectacol prezentat de Andreea MARIN, dedicat lui Ion PALADI. Doar ea venea și prezenta cine cântă și ce cântă fără înflorituri de doi bani. Alți prezentatori se fac de c-c-t cu ceea ce spun, pentru că arată cât de proști, de incluți și de penibil sunt prin ceea ce spun, că nu spun nimic. Mai rău este în momentul în care și cântărețul începe să vorbească despre ceea ce va cânta.

(11 august 2026)

Făcătorii de folclor

 Sunt oameni care au diferite meserii. 
Strungăria este meserie. 
Olăritul este meserie.
Reparatul unui frigider este o meserie.

Vopsirea unei mașini este o meserie:.

Meseria înseamnă acțini repetitive, executate după proceduri. Se știe unde se începe și rezultatul final este cunoscut dinainte.

Când este vorba de un act de creație, lucrurile stau cu totul altfel. Nimeni nu-și va putea imagina să se așează la birou la ora 08:00 și îi vine inspirația ca la ora 08:35 să conchidă că a scris un sonet, iar peste 12 minute, va scrie un alt sonet, tot așa în 35 de minute și ziua lui de muncă va decurge ca la ceasornic, exact cum decurge munca unui strungar care face șururburi.

Făcătorii de folclor sunt cei care:

- compun versuri la comandă,

- scriu muzică după cum le vine,

- își interpretează producțiile.

Făcătorii de folclor au o părere excepțională despre ei, despre talentul lor, despre menirea lor. Au siguranța că ei scriu versuri bune, că melodiile lor sunt hituri, iar vocile lor sunt angelice.

În realitate lucrurile nu stau deloc așa. Ei nu au cultură, cu talentul nu stau prea bine, cât despre voce, să nu mai vorbim, căci ceea ce am auzit eu nu reprezintă din 20 de situații nicio voce mai acătări.

Făcătorii de folclor muncesc și ei să scoată un ban, dar se adresează unui segment care-i acceptă așa cum sunt ei, oarecare, mediocri, banali, cu producții facile, de doi bani.

(11 august 2026)

Cântărețul Deți IUGA

Urmărind canalele de muzică populară românească, destul mde multe la număr, FAVORIT, TV AS, ORIZONT, HORA, TVR FOLCLOR, EMI Tv, TRADIȚIONAL,  ETNO Tv, INEDIT, într-o seară, am ascultat o voce specială și aici mă refer la Deți IUGA.

Stai lume nu’mi socoti 

Pă drumu’ țării în sus

 Mândra me’ floare aleasă

Beu horincă stâng cu bere

Tăt vrea tata să mă-nsor

Câte căsi-s pă Iza

 Nu-s om rău, dar mă pot face

În versurile lui există rime cu grijă alese, care slujesc contextului, precum: grija - noaptea - dimineața, trăi - veni,  duc - ajung, plăcut - făcut, cântat - judecat, viața - dimineața, subțirele - mele, dimineață - viață, sus - dus, Mara - Iza, veni - lunii, sus - dus, răsări - veni, doru - caru, doru - rafu, gătat - uscat - alflat, pot - scot, nouă - două, dor - vrăjitor, inima - uita - viața, curată - despartă, avere - bere - mele, fac - trag, face - pace, greu - rău,  el fiind exigent în asigura acele sonorizări care slujesc ritmului în care cântă.

Deți IUGA are un costum tradițional cu alb și negru, ceea ce ajută pe artist foarte mult în a-și defini postura și gesturile. Dacă mai apar și alte culori, acestea rămân în contextul sobrietății cunoscute a locului.

Deți IUGA are un repertoriu bine clădit, cu ritmuri diferite, care ține seama de vocea sa.

Deți IUGA are o dicție perfectă, voce puternică. Face economie de gesturi.

Cine ascultă două cântece în interpretarea lui Deți IUGA, capătă acele elemente care să-i permită să-l recunoască dintr-o mie de interpreți, după voce, fără să-l vadă.

Deți IUGA simbolizează bărbatul ferm, hotărât al Ardealului.

Îmi place foarte mult că Deți IUGA cântă acompaniat de un taraf tradițional format din vioară, contrabas, chitară. El se acompaniază la chitară.

Clipurile în care apare Deți IUGA sunt bine construite. Ele au o temă în concordanță cu textul cântecului interpretat. Are personaje bine alese, care execută acțiuni specifice locurilor, iar decorurile sunt superbe.

Deți IUGA a cântat alături de Ioan MARCU, Oana BOGZA PINTEA, ANDRA, dar și de alți cântăreți din Ardeal.


(7 august 2026)

Burțile și fălcile cântăreților și dansatorilor de folclor

În vremea copilăriei mele, bărbații erau foarte atenți cu ei înșiși. Mâncau cu grijă pentru a nu se îngrășa. Se bărbiereau mereu să nu arate neîngrijiți. Aveau cămășile cu rate la guler. Nu mergeau cu pantofii prăfuiți sau noroiți. Erau în stare să se aplece să-și lege șireturile. La mine în mahala nu știu să fi fost vreun grăsan cu fălci, cu fundul imens și cu curea legată sub burtă. Mulți bărbați erau înalți, dar și cei mai scunduți, erau zvelți, iuți la pas și cu cureaua de la pantaloni la vedere. Țoalele le stăteau bine pe ei. Cu această imagine a bărbatului din copilăria mea, am rămas și ori de câte ori văd un bărbat, îl evaluez prin șablonul bărbatului de atunci.
În mintea mea, bărbatul gras este bărbatul care nu are grijă de el. 
Bărbatul gras mănâncă în neștire. 
Bărbatul gras le trage la măsea fără oprire.
Bărbatul gras nu doarme nopțile.
Bărbatul gras, înainte de a deveni gras, sare din așternut în așternut de nesătul ce e la femei.
Bărbatul gras, se crede mai mult decât om, dar este simbolul delăsării și neglijenței.

Acum, de când există nenumărate canale Tv de folclor, ETNO, FAVORIT, AS, HORA, EMI, ORIZONT, am posibilitatea să văd cântăreți și dansatori de toate categoriile, dar unii dintre ei sunt cu burți, cu fălcuțe, care se mișcă greoi și care-și pierd prea repede suflul. 

Cântăreții merg la evenimente, adică nunți, botezuri, zile onomastică și acolo trebuie să închine câte un păhărel, două, nouă, să mânânce zdravăn pentru a duce cântările pentru orele la care sunt plătiți. Nopțile pierdute, mesele neregulate și viața de desfrâu, îi fac pe mulți să piardă controlul și ajung la performanța de a arăta rău de tot, ceea ce pentru un dansator sau pentru un cântăreț e o catastrofă. Hainele nu mai stau bine. Înfățișarea lasă de dorit. Performanța artistică scade. Pe vremea când eram eu tânăr și mai mergeam pe la nunți, lăutarii mâncau înaintea mesenilor și atât. Cât despre băutură, în paharele lor era ceai sau apă și nu se opreau din cântat decât dimineața, după ce dădeau marșul de plecare. Pe vremea aceea, nu vedeam lăutari burtoși, neîngrijiți, fără pantofi de lac și fără curea sau chimir la vedere, drepți și filiformi.

Nu dau nume de rușinea nerușinării bărbaților care zic că se simt bine în pielea nesimțirii lor.


(25 iulie 2026)

5.000 cântăreți de folclor: Constantin MĂGUREANU.

Constantin MĂGUREANU este un cântăreț al flclorului din Oltenia. El are o voce clară, cu rostirea completă a sunetelor din cuvinte.

Aici pe pământ e raiul

Degeaba mă vorbesc unii

Într-o casă lângă drum

Mâna sus românii mei

Oltenii-s oameni jurați

Constantin MĂGUREANU are în cântece sale rime precum: ales - distreze, frunte - înainte, cântați - Romanați, mine - bine, față - dimineață, zece - întrece, oltenească - trăiască, drum - bătrân, privește - gândește, nimenea - durerea, deodată - poartă, luminează - visează, baston - om, lui - lui, Ghiță - uliță, tău - rău, mâine - tine, speranță - viață, porții - morții, scrie - hârtie, așteptat - iertat, scriu - târziu, traiul - raiul, viața - speranța, banii - anii, fericire - iubire, anii - banii, hoață - brață, iubire - tine, pragul -  dragul, ție - bucurie, pleci - mergi, rime interesante, dar predictibile. El are și cântece cu rime de tip abab nespecifice folclorului, așa cum este Mâna sus românii mei:

Noi ne apărăm pe loc,

Neamul, copiii și casa,

Pentru nevastă, nepot,

........ treaba asta.

Constantin MĂGUREANU are în repertoriul său cântece diverse, dintre care foarte multe sunt făcute la comandă, nu sunt culese de la sursă, deși Oltenia este un izvor peren de cântece absolut remarcabile. El are un repertoriu bogat, dar aș fi preferat să fie incluse șim piese pentru care există etalon, pentru a vedea performanța acestuia. la televizor am ascultat pe Constantin MĂGUREANU cântând o piesă pe scena imensă a unui festival, dar nu m-a convins. Era ceva legat de profunzime, expresivitate, forță. 

(12 aprilie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Marius MĂGUREANU

Marius MĂGUREANU este un cântăreț cu voce frumoasă, clară, cu tehnică vocală excelentă și cu rostirea cuvintelor corectă. El are un repertoriu interesant. 
Marius MĂGUREANU mi-ar fi plăcut să cânte și cântece pentru care există etalon pentru a avea posibilitatea de a face comparație.
Aseară fusei la moară
Ca să mi cunoști inima
Ia ieși lele pân la poartă
Mi s-au pus anii de-odată
Te-am iubit, nu-mi pare rău
La Marius MĂGUREANU apar rime de tipul abab ca în cântecul  Te-am iubit, nu-mi pare rău, aspect nespecific folclorului de la firul ierbii.
Nu pot spune nimănui,
Ce este-n inima mea,
Și cu-așa mare iubire
N-o să mă pot lăuda,
Nimeni n-o să înțeleagă
Ce s-a întâmplat cu noi,
Cât mi-ai fost mie de dragă,
Nu te-ai uitat înapoi.
Cred că există și alte teme în folclor decât cele legate de muieri singure, mă refer la teme ceva mai profunde, care de regulă nu apar în cântecele făcute la comandă, cântece care nu prea au metafore. Rimele în versurile abab sunt interesante până la un punct, dar se vede că talentul e una și geniul altceva la creatorul de folclor care în cazul lui Marius MĂGUREANU nu mai este anonim. Refrenul unui cântec:

Bunătatea nu se-nvață

Cu bunătatea te naști,

Fără ea vei fi în viață

Singur și-n ziua de Paști.

este interesant și moralizator.

(12 aprilie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Izabela TOMIȚĂ

Izabela TOMIȚĂ  este o cântăreață cu voce foarte bună, cu tehnică vocală excelentă. Când cântă se bâțâie pentru că nu are arta mișcării scenice. Ea face ceea ce fac soliștii tineri, adică își mișcă corpul un-doi, în pas lin, mecanic și repetitiv.
Când cocoșii dorm
Când veneai neică la mine

Lăutar, lăută veche 
Neică-ți mai aduci aminte
Omul care poartă dor
Ține-mi Doamne părinții
Are cântece cu strofe cu rime abcb, care sunt făcute la comandă, căci folclorul adevărat are rime de forma aabbcc... Aș prefera ca artista să cânte cântece cules, nu făcute la comandă, pe bandă rulantă de diferiți așa-ziși făcători de folclor, la normă.

Rime precum: pribeag - drag, stejari - lăutar, lui - dorului, seara - inima, veche - pereche, fermecată - toată, lăutar - amar, ta - rea, vioară - tămâioară, guriță - oltencuță, pâmânt -iubit, apese - verse, lăsat - păcat, ajunge - curge, arată clar că ne aflăm în fața unor producții oarecare puțin cizelate, făcute la grămadă.

(18 martie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Georgeta ANGHEL

Georgeta ANGHEL face parte din categoria artistelor care au realizat înregistrări pe discuri de vinil, în vremurile în care pentru a ajunge să înregistrăzi la Electrecord trebuia să treci prin nenumărrate filtre care evidențiau:
- repertoriul,
- originalitatea,
- potențialul, 
- calitatea vocii,
- eficiența.
Comparativ cu ceea ce se întâmplă în ziua de azi când sunt multe canale de folclor, când tehnologia permite efectuarea de înregistrări de caitate în studiouri muzicale realizate cu costuri suportabile de oricine, în acele vremuri, numai vocile foarte bune, aveau șansa să se afirme, iar Georgeta ANGHEL era o astfel de voce, cu dicție, cu tehnică vocală, cu repertoriu din zona Argeșului, adică exact ceea ce trebuia unei artiste pentru a face față exigențelor deosebit de ridicate ale acelor vremuri. Din puținele clipuri exustente cu Georgeta ANGHEL cântând se vede atitudinea artistei, se văd costumele acesteia și mai ales gesturile reținute, pe care numai marii interpreți le au.
Bordeias cu ușa-n vale
Ce făcui, mă însurai
Cine are noroc are
Codrule, cu frunza rară

De-ar fi dorul de vânzare 

  De la Cărbuneşti la vale
Geba mai mă duc acasă
Haida, haida, şi m-aş duce
 În grădina ocolită
Mă sculai de dimineață...

 Măicuţă când m-ai făcut 
Spune Argeșule, spune
Trece neica, nu mă-ntreabă
Vineri la amiaza mare 
Vino neică-n bătătură

La o analiză atentă a versurilor cântate de Georgeta ANGHEL, rimele sunt de calitate, iar temele sunt concentrate, iar exemplificările făcut - bătut, busuioc - noroc, floare - mare, naltă - înstrăinată, măritat - înstrăinat, bine - tine, tată- laolaltă, nouă - vouă, împreună - urmă, evidențiază grija artistei pentru calitate.

(15 martie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Maria DIDRAGA

Maria DIDRAGA este reprezentantă a cântecului bănățean. Ea are o voce clară, o tehnică vocală foarte bună. Clipurile evidențiază preocupare pentru atitudine, pentru costum și mai ales pentru gesturi, căci Maria DIDRAGA face diferența în comparație cu cântărețele din banat care poartă opincuțe și care țopăie în ritmul muzicii. Ea este altfel.
Bagea meu cu ochii blânzi 

Când traiești înstrăinat
Cununăm si botezăm

Cred în dragoste și-n tine
De-ar fi bage cum vrei tu

Eu mi-s fată de la sat
Juri ca mă iubești
Nu mi-s cu cine iubesc
Te-am ales cu inima
Toate le petrec cântând
Tot cu grijă stă băgița 
Un minut să te mai pot avea

Cântăreața Maria DIDRAGA s-a adaptat condițiilor, căci ea cântă atât cu orchestre mari, cât și cu formațiuni mai restrânse, specifice evenimentelor private, căci în ziua de azi, apartenența la ansambluri profesioniste, sofisticate de stat, nu este suficientă pentru a duce un trai decent.

(14 martie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Maria CÂRNECI

Cântăreața Maria CÂRNECI este singura femeie pe care am văzut-o la televizor și care a vorbit frumos despre bărbatul ei, prezentându-i calitățile, pe când acesta trăia, ceea ce eu am apreciat enorm, având în vedere că pe toate artistele pe care le-am auzit vorbind despre bărbații lor, acestea i-au vorbit de rău, fără ca televiziunile să le ceară drept la replică sau și mai rău, în cazul celor plecați dintre noi, care nu aveau cum să se apere cumva, căci fum fără foc nu există.

Am iubit și-am să iubesc

Am un foc la inimioară

Bărbate să-ți pui basma

Când m-ajunge dor de sat

Cui ai făcut azi un bine

Dacă n-ai noroc și soartă

De-ar fi trandafiru-n floare

De-aș trăi ca bradu-n munte 

Frică-mi e ca mor ca mâine 

Frunza-n codru-ngălbenește 

În taverna din port

La fântână, la izvor.  1992

Lasă-mă să pătimesc

Mi-aș da averea și banii

Mult mă supără un dor

Omul cu sufletul bun

Păcat,neicuță, păcat

Parcă n-ai ști omule

Sâc, sâc, sâc neică mă duc

Străina mamei, străină 
Maria CÂRNECI are foarte multe înregistrări în online, care acoperă o mare varietate de domenii, romanțe, cântece de dragoste, muzică lăutărească, muzică de petrecere, în toate artista își pune în evidență calitățile vocale, căci vocea ei este clară, rostirea cuvintelor este cu accentele necesare ritmurilor. Chiar dacă unele cântece au texte comandate, interpretarea reușește să atenueze asperitățile din rime. Merită făcută o analiză a costumelor și a atitudinii Mariei CÂRNECI din clipuri, pentru a concluziona că avem în față o mare artistă. Chiar experimentul cântecelor pe două voci este interesant, dar în folclor mi se pare o mică exagerare, mai ales atunci când vocea deosebită a Mariei CÂRNECI nu necesită așa ceva.


(14 martie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Irina LOGHIN

Despre cântăreața Irina LOGHIN se știu foarte multe lucruri. Mie mi-a plăcut că la aparițiile sale la televizor, Irina LOGHIN spune bancuri cu un talent cu totul remarcabil, bancuri pe care le-am inclus în portofoliul meu, fără a uita vreodată ca atunci când le spun să a mintesc de sursa de unde le știu, iar oamenii rămân mirați când află că este vorba de Irina LOGHIN.

Banii 

Bădişor cu ochii verzi

Ce mai faci dragă vecină

De ce mamă, de ce tată?      1976

Ghiocel din deal adus 1969

M-a pus maica la țesut

Măi badiță de pe grui!

Măi neicuță-mi plâng amarul

Măi surată, măi cumnată

Mărăcinul umbră n-are.  1973

Mi-ai dat,mamā,cântecul.  1972

Mi-am pus busuioc în păr

Nicio boală nu-i mai grea

Nu mai plânge , Românie!

Of, mi-e dragă lumea!

Plânge Ardealul și Banatul

Roata vietii 

Treziți-vă români!

 Vezi măi bade cum ești tu

Vultur, vultur, dragul meu.  1966

Irina LOGHIN este o mare voce a cântecului popular românesc. Pe Internet se află foarte multe înregistrări ale artistei. Am preluat aici câteva din cântecele Irinei LOGHIN aflate pe discuri de la Electrecord sau filmate cu peliculă sau pe bandă magnetică, așa cum era tehnologia anilor 1970, 1980, ceea ce înseamnă că Irina LOGHIN era încă de foarte tânără o voce de primă mărime. Nu orice cântăreț avea în vremurile de demult acces la resursele planificate de producție în televiziune, în cinematografie sau la Electrecord. Nenumăratele filtre de atunci au fost trecute de vocea lui Irina LOGHIN. Artista a cântat împreună cu FUEGO, cu Adrian DAMINESCU, cu Irinuca, cu Maria CIOBANU, dar și cu alți soliștii. Deși unele cântece au versuri făcute, neculese din popor, rimele sunt îngrijite și valoarea textelor este ridicată de vocea Irinei LOGHIN la un nivel foarte înalt, trecându-se peste unele asperități de la rime.

Trebuie să se remarce că Irina LOGHIN imprimă particularități ale vocii sale oricărui cântec din repertoriul unor mari artiste, dând o interpretare de înaltă clasă, cum rar se întâlnește.

Trebuie să fac o mențiune specială la costumele populare de foarte bun gust cu care apare Irina LOGHIN în spectacole sau la televizor. Sunt adevărat opere de artă!





(13 martie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Viorica FLINTAȘU

Viorica FLINTAȘU este o reprezentantă de frunte a cântecului bihorean. De la debutul ei discografic din 1966, Viorica FLINTAȘU a desfășurat o intensă muncă de culegere de cântece de la sursă, ceea ce se vede din versurile cântecelor ei, care au rime perfecte și care aduc teme deosebit de interesante în atenția noastră. Se vede că Viorica FLINTAȘU este o voce puternică și clară. Ea are un timbru care o deosebește de alte cântărețe, iar repertoriul său este vast.
Așe-mi zic nevestele 
Bădiță, bade Mihai

 Când aud că-i joc în sat
Ce-i în lume mai cu dor
Ce te ții nană măreață
Cine mi-o făcut ochii
Dă, Doamne, pe lume bine
De cându-s cu dor și drag

 Făcută mi-o fost gura
Hai bădiță-n deal la coasă

 Io-mi petrec cu horile.    1981
Lumea asta dragă mi-i

 Mă cunosc că-s bihoreană  1977
Mă mir cum viața trece     1981
Mândru-i badea și gătat.  1984

 M-oi duce și eu la moară
Nu da, Doamne, nimănui
Zâ-i Ioane, zâ-mi să joc   1971

Viorica FLINTAȘU  a înregistrat la Electrecord discurile Aud pașii badiului, Mult mă-ntrebă maica mea,  Mă cunosc că-s bihoreană, Inima mea cea cu dor, Mândre-s horile-n Bihor, Eu cu dor badea cu dor, Cine mi-o făcut ochii, Dă, Doamne, pe lume bine, Cine mi-o făcut ochii și pe Internet se găsesc multe dintre cântecele de pe aceste discuri de vinil. În clipurile în care apare Viorica FLINTAȘU am remarcat grija artistei pentru costumul său tradițional și pentru sobrietatea gesturilor cu care se prezintă pe platourile de filmare. Mi-ar fi plăcut să găsesc în online înregistrări ale Vioricăi FLINTAȘU din 1966, dar sper ca la finalizarea procesului de digitalizare acest deziderat să devină realitate. Cine face aprofundarea rimelor din versurile cântecelor Vioricăi FLINTAȘU va avea surpriza să găsească multe elemente noi, surprinzătoare, ceea ce arată că sunt folosite cântece cizelate de creatorii anonimi de-a lungul multor generații de rapsozi.

(13 martie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Margareta CLIPA

În 07 august 2017 am scris pe blogul meu un articol despre Margareta CLIPA, cântăreață pe care o urmăresc cu mare atenție, căci ea reprezintă acel sol al cântecului moldovenesc care vine de fiecare dată cu ceva nou și care de fiecare dată reușește să mă impresioneze prin calitatea actului artistic, prin voce, prin costum, prin text, prin melodie, prin mesaj și mai ales prin atitudine.

Am barbatu-ascultător

Am chemat lume aleasă

Astăzi eu v-am trecut pragul 

Bărbate când îi muri

Chiuiți, măi moldoveni!

Eu mi-am pus la punct bărbatul

Hora Câmpulungului

Hora Soacrelor

Mărie, dragă Mărie

Mi-am luat frumos bărbat

M-am ținut lume ș-am fost 

Toată lumea mă grăie 

Am admirat în clipurile Margaretei CLIPA:

- peisajele,

- orchestrele care au și trompete,

- dansatorii și atmosfera,

- costumele artistei,

- diversitatea mărgelelor de la gâtul artistei,

- atmosfera pe care o crează artista,

- atitudinea și gesturile,

- rolurile pe care le joacă.

Margareta CLIPA este o artistă completă, care domină în clipurile realizate și face din fiecare înregistrare un eveniment. Se vede preocuparea sa de a ieși totul perfect, căci cele câteva minute cât durează un clip reprezintă totul pentru artistă.

(13 martie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Angela BUCIU

Angela BUCIU  este o mare artistă a folclorului românesc. Ea a lansat multe hituri, dintre care de departe Mocirița cu trifoi este cel mai cunoscut, dar mai sunt și altele. Angela BUCIU  este o prezență distinctă prin vocea ei specială, prin rostirea cuvintelor, prin rotunjimea vocalelor din cântul său. Ar fi interesant de analizat costumele Angelei BUCIU, care păstrează specificul zonei din care vine.

Asară si-alaltăsară.   1979
Așa-i danțul din bătrîni

Bata-vă focu, bărbați

 Bădișor păr gălbănuț

Cine nu știe ce-i dorul

Cîntă-mi cuce, cînd te-i duce

Cât îi lumea și lumea

Codrule cu frunza lungă

Cucule cu pene sure
De trei zile tăt vinim

 Drag mi-i danțu codrenesc
Frunzuliță, frunză verde de trifoi 

Holdița
Înflorit-o ruguțu
În tot Maramureșu`.     1982
Leagănă-se, leagănă-se
 Maramureşul răsună

Mă sfădește măicuța

Măi badiță de sub codru 

 Măi mândruț de pe izvor
Mociriță cu trifoi

M-o cuprins un mare dor

Nu vine mândru, nu vine

Pasăre mândră, galbenă
Pe râtuțu' cel cu rouă
Pe ulița satului

 Pe unde trece doru
Sus în vârful nucului

La Angela BUCIU îmi plac versurile din cântece pentru că sunt bine construite, pentru că au rime corecte, naturale. Îmi place la Angela BUCIU că este acompaniată de orchestre care includ în structura lor instrumente specifice zonei din care provine artista. Când cântă Angela BUCIU parcă spune o poveste, aproape șoptită, pentru a păstra și transmite înțelesurile cele mai profunde, căci în comparație cu alți artiști care urlă și se zbuciumă, Angela BUCIU este reținută în gesturi și domoală în glas.

(12 martie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Nelu BĂLĂȘOIU

Nelu BĂLĂȘOIU a fost un mare cântăreț de muzică populară românească în vremurile de demult. El are numeroase înregistrări, căci a cântat atât de unul singur, cât și în duet cu Maria CORNESCU.
Am să mor de foc și dor
Aseară fusei la moară

 Au, au, au ce trece vremea

 Bate ceasul miezul nopții

 Când văzui că nu mai ninge

De la Jii pân-la Gilort 

Deschide bade fereastra.

De trei ori potcovi calu'

 Eu sunt bun dar lumea-i rea 1977

Fir de rază, spic de grîu..

 Ioane de la Crevedia

 Leliță cu flori pe conci
Lenuță, când treci alene

Mă duc mândro joi la târg
Mândruțo din Severin
Nu mai bate, Doamne, omul 1971

Plecai să mă plimb pe luncă

Vino, Leana mea. 1971

Vorbesc unii-n sat de mine

La acest solist am apreciat costumele pe care le-a purtat când a filmat, am apreciat gesturile pe durata cântecelor, modul în care își ținea mâinile, lucru pe care mulți cântăreți nu știu a le folosi. El era o prezență în spectacole, făcând diferența prin profesionalismul său.

(12 martie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Polina MANOILĂ

 Pe cântăreața Polina MANOILĂ am văzut-o în câteva spectacole și de fiecare dată m-a impresionat prin ceea ce nterpreta și prin felul în care ea se prezenta. Când apărea pe scenă, își flutura marama cu grație și dădea dovadă de sobrietate pe toată durata actului artistic. Nu erau vremuri cu dat de buchete de flori, cu pupături, cu discursuri stupide și cu miorlăieli inutile. Pe vremea aceea, cântăreții cântau folclor adevărat. veneau cu costume populare adevărate, parcă desprinse de pe manechinele din muzeele de artă populară/
Ce-i iubirea pe pământ
Ciobănaș de la Novaci
Decât cu bărbat bătrân
Doamne, să nu mă omori
Drag mi-e câmpul plin cu flori
Frunză ruginie

 Hăulita de la Topești

 Ia-ţi mireasă ziua bună
Iertare

 Ioane, de ai căruță cu cai
Joaca hora-n poieniță
Măi copii din depărtare
Moșule bătut de soartă
Neicuță de unde vii
Of, dor, dor
Primăvara când sosește
Seara asta hai sa bem

Când am văzut-o la televizor pe Polina MANOILĂ și am observat că are strungăreață, mi-am amintit că la mine în mahala se zicea că femeile cu strungăreață sunt aprige la iubire și eu copil fiind nu înțelegeam cum stă treaba, dar în vremurile de demult nu s-au auzit povești despre Polina MANOILĂ așa cum se auzea despre cupluri celebre din muzica populară Maria și Ion sau Maria și Nelu, dar și despre alții. Nu le-am dat numele complete căci acele povești nu m-au interesat, căci nu făceau parte din arta cântului. Polina MANOILĂ este un reper în muzica populară, căci Polina MANOILĂ are o voce cristal, are repertoriu adevărat și are putere în glasul ei de olteancă adevărată. Îmi plăcea la Polina MANOILĂ că atunci când cânta o făcea live și avea întotdeauna orchestră cu structură clasică și vocea ei puternică nu era acoperită de instrumente, iar Polina MANOILĂ nu-și băga microfonul în gură, așa cum fac mulți cântăreți fără suflu. Îmi plăceau la Polina MANOILĂ gesturile și economia gesturilor pe scenă, toate dându-i mreție.

(05 martie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Petre SĂBĂDEANU

Petre SĂBĂDEANU a fost un mare cântăreț de muzică populară din Ardeal. la Petre SĂBĂDEANU  mi-au plăcut ritmurile cântecelor, c alitatea versurilor și diversitatea temelor. Se vedea de departe că Petre SĂBĂDEANU  acorda mare atenție cântecelor pe care le interpreta, fiind foarte exigent.  Petre SĂBĂDEANU  rostea cuvintele foarte clar. Vocea sa era diferită de a celor cu care era contemporan, încât atunci când îl ascultam la radio știam că la acel moment cântă Petre SĂBĂDEANU  și nu altcineva.
Auzi, mândră, colo-n deal
Când mă prind cu mândra-n joc
Câte fete ardelene 
Câtu-i Mureșul de mare

 Ceteraș cu patru strune
De la deal răsare luna
Fetele de la Căpâlna
Hai mândruță la poiană
Haideţi să jucăm feciori
Măi Ileană, măi Ileană
Mândruliță, mândră din Ardeal

 Mureș, Mureș, apă mare

 O venit vremea să mă duc
Omule cu calul sur
Pe malul Mureșului
Tinerețe de demult
Trage bobii și ghicește
L-am văzut pe Petre SĂBĂDEANU  într-un spectacol la Sala Palatului în tinerețea mea și rememorez și acum peste zeci și zeci de ani acel spectacol, pentru că prezentatorul venea pe scenă, rostea numele interpretului sau interpretei și spuneaq titlurile cântecelor, după care se retrăgea. Apărea cântărețul, cânta, era aplaudat și tot așa. Nu erau pupături, nu erau lălăieli și nici comentarii tâmpite ca azi, căci azi prezentatorii se dau în stambră, cântăreții în loc să cânte trăncănesc și se bâțâie aiurea. La Petre SĂBĂDEANU  am admirat costumele lui populare sobre, elegante, pe care le purta într-un mod aparte. Se zicea în epocă despre Petre SĂBĂDEANU că avea studii universitare în agronomie. Nu exista Internet și ceea ce se vorbea era luat ca adevăr. 

Mi-a plăcut la cântărețul Petre SĂBĂDEANU  că era acompaniat numai de orchestre cu format standard, cu instrumente specifice zonei lui și înregistrările avea acea atmosferă dorită de noi iubitorii de folclor autentic.

(05 martie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Valeria PETER PREDESCU

Valeria PETER PREDESCU a fost o mare artistă a Ardealului, cu mult mai mare decât unele artiste închipuite ale Ardealului, căci Valeria PETER PREDESCU avea voce, avea repertoriu și mai ales, avea destoinicia și exigența de a-și așcătui repertoriul, astfel încât să existe concordanță între calitățile ei vocale și mesajul pe care îl transmitea. 

Valeria PETER PREDESCU avea voce puternică.

Valeria PETER PREDESCU avea dicție perfectă.

Valeria PETER PREDESCU un ambitus pe măsura cerută de cântecul interpretat.

Valeria PETER PREDESCU folosea texte culese de la firul ierbii.

Valeria PETER PREDESCU cânta doar cu orchestre cu instrumente clasice, ale folclorului.

Valeria PETER PREDESCU avea capacitatea de a transmite emoție, lucru rar în ziua de azi.

Valeria PETER PREDESCU știe să cânte cu talent și fără acompaniament de orchestră.

Aseară pe-nserate
Bade, de drăguța ta

 Bade, frumoși ochișori 

 Balada eroului necunoscut

Balada lui Tănase Todoran

 Dorule din dor făcut
Dragu-mi-i să cânt, să joc
Găina
Greu e dorul de purtat

 Hurduzăul știu juca
Ie-mă-n brațe, dorule

 Într-o seară pe la cină
 La căsuța d-ângă vale
Ia-mă-n brațe, dorule
Mamă, de ți-i dor de mine

M -o întrebat cucuțu

Nu veni bade la noi
Omul în lume cât trăiește
Pace la hotarul țării

 Pă câmpul cu florile
Supărat îi neamul meu 

 Unde te duci, măi Ionică
Vecină de peste drum
Zis-a, badea, c-o veni

Am admirat la Valeria PETER PREDESCU prezența ei scenică, timbrul și modul îngrijit cu care se prezenta pe scenă. Am prins vremurile în care mergeam la spectacole cu bilete de la sindicat și vedeam mulți interpreți renumiți care cântau câteva cântece. Valeria PETER PREDESCU avea apariții speciale. Apreciam costumul ei popular clasic și modul în care gesticula pe scenă, fără acele mișcări enervante pe care le au azi mulți soliști care se deplasează fie spre dreapta, fie spre stânga, pierzând din vedere mesajul.

(04 martie 2024)