Marii noștri lăutari

Muzica lăutărească este artă în sine, nu numai muzică de petrecere, căci lăutarii noștri au făcut din piesele cântate de ei adevărate bijuterii, pe care toți oamenii le iubesc și le ascultă cu atenție, regăsindu-se în ele fie cu bucuriile lor, fie cu tristețile lor, fie cu durerile lor. Am constituit o enumerare a lăutarilor pe care eu i-am ascultat la radio sau i-am văzut la televizor sau i-am văzut în spectacole.

Tita BĂRBULESCU

Cornelia CATANGA

Rela CIULEI

Cristian GEACU CĂTĂROIU

Viorica de la CLEJANI

Ștefan DOBRESCU

Panseluța FERARU

Victor GORE

Fărâmiță LAMBRU

Constantin LĂTĂREȚU

Mioara LINCAN

Gabi LUNCĂ

Ramona MANOLE

Măriuca MATACHE

Ionică MINUNE

Nick ONIȚĂ

Aurel PĂDUREANU

Nelu PLOIEȘTEANU

Romica PUCEANU

Viorica RUDĂREASA

Dona Dumitru SIMINICĂ

Ionel TUDORACHE

Mioara de la VIRBĂLĂU

ZAVAIDOC

Muzica lăutărească este un fenomen care trebuie studiat, pentru că ea reflectă cele mai profunde trăsături ale omului și dinamica muzicii lăutărești este în strânsă legătură cu dezvoltarea societății românești.




(10 februarie 2025)

5.000 cântăreți de folclor: Viorica MACOVEI

Pe Viorica MACOVEI am auzit-o mai mult vorbind, decât cântând, căci ea este invitată pe la tot felul de emisiuni, unde vorbește, dar nu cântă. Eu agreez ideea că un cântăreț trebuie să cânte și nu să-mi zică mie ce feluri de mâncare știe să gătească sau să-mi vorbească despre cum a plecat și s-a mutat la București sau să spună banalități care nu au nicio semnificație.
Viorica MACOVEI este o cântăreață din zona Bucovinei.
Viorica MACOVEI are o tehnică vocală excelentă. Își controlează respirația și în înregistrările sale acest lucru duce la o performanță remarcabilă a artistei.
Cetinioară din Humor
Cine-i sprintenel la joc
Frumos cântă trompeta
Hai acasă de Crăciun !
Hai cântați acum cu mine 
Te iubesc iubită mamă
Viorica MACOVEI are în cântecele ei versuri care au rime precum: mărunțel - el, mare - fiecare - picioare, avut - priceput, lumea - totdeauna, trompeta - muzica, joc - foc, trompeta - așa, sărbătoare - picioare, trompeta - inima, tare - supărare, asculta - bucura, mine - bine, înveselește - îndulcește, voios - fost, bine - mine, voios - fost, bucurie - știe, umblat - bucurat, colindat - supărat, Crăciun - bun, colindele - fetele, lacrima - ta, bun - Crăciun, Humor - dor, pune - lume, rime care provin din cântece făcute la comandă, căci în cântecele culese de la firul ierbii, rimele sunt cu mult mai rotunde.
Viorica MACOVEI are costume frumoase, din care bundița iese în evidență.
Viorica MACOVEI are în frepertoriul său cântece vesele, tonice și care se joacă în ritmuri alerte.
Viorica MACOVEI are clipuri realizate îngrijit, cu grupuri dansatori foarte buni în meseria lor, cu peisaje superbe, cu case tradiționale.
Viorica MACOVEI știe să gesticuleze și să sublinieze cu mâinile contextul cântecului pe care-l interpretează. Când cântă execută pași mărunți de joc.
Viorica MACOVEI este acompaniată de un taraf format din tobă, vioară, acordeon, trompetă. Mi-ar fi plăcut ca atunci când își alege parteneri de cântec, să acorde mult mai multă atenție dicției acestora, indiferent de vârsta lor.


(30 aprilie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Petre PETRUȘE

Petre PETRUȘE este un cântăreț longeviv din Ardeal, cu dicție, cu tehnică vocală desăvârșită și cu cultură solidă.

Cât îi ulița de largă
Câte le-am făcut în viață

 De ar veni odată vara
Doamne, bine mai era
Mândru-i omu şi să ţine
 Mintenaș se face seară
Ştii tu mândră

Tot așa zic
Petre PETRUȘE are în cântecele lui rime precum: era - mea, ficior - florilor, sat - sărutat, mâine - mine - rămâne, tinerească - copilărească, ar fi - folosi, minte - nainte, ești - folosești, cere - putere, socotesc - roșesc, greșeli - speli, când - rând, albit - cumințit - rărit, eu - Dumnezeu, bărbat - aflat - scăpat, bune - spune - pune, face - place, trecut - vrut - plăcut, eu - meu, trăiești - iubești, știi - copii, pajiște - dragoste, deasă - casă, ziceam - așteptam, frumoasă - mireasă, lume - despreune, aflat - despreunat, străini - vecini, o dată - gată, rime bune, alese și inegrate cu grijă, pentru a sluji contextului și ritmurilor.
Petre PETRUȘE este un bărbat trecut de prima tinerețe și temele cântecelor lui se referă la vremuri trecute, la regrete legate de ceea ce n-a făcut, dar privește cu detașare trecerea timpului. El dovedește că are încă resursele necesare pentru a realiza înregistrări în studiouri și pentru a cânta live.
Petre PETRUȘE este o prezență specială, iar gesturile sale sunt pe măsura contextului. El transmite emoție. Știe ce să facă cu mâinile. Are costume superbe și chimir care îl definesc pe artist, ca bărbat adevărat, trecut prin viață.

Aparițiile lui Petre PETRUȘE în spectacole este un eveniment adevărat!

regret că nu am găsit pe Internet clipuri de demult cu Petre PETRUȘE  pentru a vedea cum erau interpretările lui când era bărbat în putere sau chiar și tânăr.

(28 aprilie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Damian SPINEI

Damian SPINEI este reprezentant al folclorului din Republica Moldova.

Am o mândră floare dulce
Azi in sat e mare joc
Cântec de cătănie 
Dorul meu e numai dor 

Eu sunt Barbu Lăutaru 

 Frunzuliţă iasomie 
𝐌𝐚𝐢 𝐬𝐜𝐫𝐢𝐩𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐏𝐫𝐮𝐭
Rândunică, rândunea

 Sună goarnă și răsună
Damian SPINEI are în cântecele sale rime precum: lumină - grădină, rândunea - avânta, uscată - tată, rândunea - zbura, arsă - rămasă, acasă - masă, masă - casă, lumină - grădină, izvor - pridvor, moldoveanul - neamul, busuioc - joc, lăutare - mare, străbuni -buni, nouă - rouă, lat - dat, ureche - fete, pălărie - Mariei, rime care se regăsesc la cântecele făcute, care nu sunt culese de la rapsozii din sate, căci rapsozii le șlefuiesc și au alte semnificații.
Damian SPINEI a cântat cântece pentru care există etaloane și dovedește că aduce elemente interesante, căci dispune de tehnică vocală foarte bună și are o voce clară, unde sunetele din cuvinte se aud distinct, fără dificultate.
Damian SPINEI a apărut pe scenă cu un sacou cu niște desene colorate, asemeni materialelor pentru draperiile vesele din camerele burlacilor neinspirați. Are și pantofiori tot cu desene excentrice și vii. El poartă și costume naționale
Damian SPINEI a cântat cu Bianca CIONCA, Alexandra COJOCARIU, Diana LUNGU.

Îi prevăd un viitor muzical strălucitor lui Damian SPINEI, căci dispune de tot ceea ce-i trebuie pentru a avea un repertoriu vast și reprezentativ.

(28 aprilie 2024) 

5.000 cântăreți de folclor: Lavinia FURTUNĂ

 Lavinia FURTUNĂ este o cântăreață de muzică populară la care am remarcat claritatea vocii.

De-aș ști mândro

Hai la joc

Nașa 

Puiul meu cu buze dulci

Tu ești tot ce mi-am dorit

Ține-mă de mână

Vreau să ne împărțim viața

 Zice gura satului   
Artista are cântece făcute la comandă, unde rimele sunt abab precum:

Vreau să ne împărțim viața
Și să trăim sănătoși 
Să mă trezesc dimineața,
Lângă ochii tăi frumoși.

De la tine am învățat
Ce frumos e să iubești
Om cu sufletul curat,
Atunci când îl întâlnești.

Am ascultat cântece gen manea cu mult mai bune decât cele pe care le-am ascultat la Lavinia FURTUNĂ.
Pe vremea când eram elev de liceu, revista literară LUCEAFĂRUL, publica în ultima săptămână din an cele mai proaste versuri trimise de diferiți așa-ziși poeți, la redacție. Urmărind aceste versuri mi-am adus aminte de vremurile liceului meu și de revista LUCEAFĂRUL. Totuși se întâmpla prin 1964, ceea ce înseamnă cî în 60 de ani nu s-au produs schimbări semnificative, dacă am avut neșansa să întâlnesc astfel de subproducții artistice.

Rimele din cântecele sale precum: inima - ea, eu - meu, dorit - împlinit, ocoli - găsi, veni - pietrui, viorele - plăcere, grele - rele - ele, întâlnesc - iubesc, joc - loc, dulci - duci, potecuță - mândruță, rău - tău, puiule - urmele, găsești - căiești,  învârtim - fim, plecăm - distrăm, rime neinteresante, cam facile, lipsite de strălucire.

Lavinia FURTUNĂ apare la un eveniment cu o voce neconvingătoare. Există deci diferențe de la înregistrările din studioul muzical și cele live de la evenimente.

Nu spun că artista are costume populare în care nu au fost operate schimbări majore pentru a intra în tyrendul care duce spre kitsch. Clipurile în care apare Lavinia FURTUNĂ sunt cu structură clasică, comună, chiar un pic banală, optimiste, cu grupuri de tineri care se mișcă ritmic. Și artista are mișcări ale corpului și ale mâinilor, în trend cu ceea ce se face pe la posturile Tv de folclor, ca să fie umplut timpul

(27 aprilie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Ionuț BLENDEA

Ionuț BLENDEA este un cântăreț din Ardeal, cu voce bună, cu rostire clară a cuvintelor și cu tehnică vocală excelentă.
Ce-am în suflet, ce-am în gând
Într-o zi am aflat și eu 
Îs la noi vreo trei neveste
La mândra cu pânzătură
Lume o fost și lume a și 
Măi mândruță cu oi multe 
Măicuță viață mi-ai dat
Mor mândruță după tine
Pe vale mă duc cântând
Ulița mândri-i tinoasă
Vânătoare, vânătoare
Zboară cuce pe sub nor
Ionuț BLENDEA are în cântecele lui versuri precum: vânătoare - mare, boală - scoală, dimineață - gheață, pas - năcaz, ortaci - trăgaci, răsună - bună, iertat - vânat, el - fel, bună - lună, vânătorilor - dor, adevărați - bărbați, neveste - este, știe - datorie, Mihai - n-ai, lui - satului, bătrân - sân, treabă - barbă - babă, așe - me, câmp - strâmb, Ion - domn, primitoare - datoare, păcat - însurat - iertat, zice - voinice, eu - greu, rime interesante, dar care mai trebuiau un pic șlefuit, dar așa sunt cântecele făcute la comandă, unul după altul, căci inspirația nu este ceva industrial.
Ionuț BLENDEA are capacitatea de a ține un spectacol solo și de a crea atmosferă, căci la evenimente omul plătește pentru atmosferă, care se crează prin marea diversitate de cântece și de stiluri pe care o exersează artistul.
Ionuț BLENDEA are înregistrări de la evenimente cu muzică de petrecere, acompaniat de vioară, saxofon și clape. Faptul că publicul cântă cântecele lui Ionuț BLENDEA înseamnă că el are fanii lui, ceea ce pentru un artist este un lucru absolut remarcabil.
Ionuț BLENDEA poartă costume curate, cu cusături care-l reprezintă. Are un chimir cu broderie și o trăistuță pe care o petrece peste umăr și pe sub chimir. El are clop, ceea ce-l definește. Ținuta lui este distinsă. Știe să gesticuleze și are zâmbetul la el, căci zâmbind exprimă acea stare de bine pe care oaspeții evenimentului trebuie s-o simtă. El este un artist de mare viitor, dacă va ști cu exactitate să-și dezvolte repertoriul, căci voce are, talent are, tehnică vocală are și știe să zâmbească, fiind o mprezență adevărată.
Ionuț BLENDEA are multe înregistrări cu cântăreața Diana CÂRLIG, Simona COSTIN, Lena MICLĂUȘ, Ioana PRICOP, Nițuca IUȘCO.
(27 aprilie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Andrei ROMANICĂ

Andrei ROMANICĂ este cântăreț din Ardeal.
Cucule ți-ai făcut casă

 În frumosul meu Ardeal
Măritatele mă-ntreabă
Se socotește omu  
Andrei ROMANICĂ are în versurile pe care le cântă rime precum: turmă - urmă, ta - tinerețea, trecut - umblând, ploi - oi, micuț - desculț, bota - pita, însurat - sat, iarba - bruma, frunte - cinci sute, sprânceană - samă, trăi - fi, pleca - turma, întreabă - dragă, creștine - mine, iubesc - întâlnesc, uliță - mândruță, copii - cătrăni, pruncilor - ficiorilor, măritat - cap, război - voi, lume - rușine, sat - neînsurat, este - neveste, ficior - părinților, însura - chema, nuntă - multă, neveste - poveste, gătat - însurat, mâine - mine, rău - Dumnezeu, iarbă - întreabă, ani - dușmani, ochiul - sufletul, opri - copii, rime interesante, dar nu excepționale, căci cântecele trebuie șlefuite, ceea ce nu am aobservat în acest caz, căci perfecțiunea nu se obține nici la comandă, nici pe bandă rulantă, nici în regim iondustrial.
Andrei ROMANICĂ poară un costum cu cămașă albă, având cusături puține așa cum stă unui bărbat adevărat. Ițarii sunt și ei albi. El are cizme. La el apreciez ținuta, gesturile și mișcările mâinilor. Îmi place la el chimirul care are niște bănuți care sunt jucăuși.
Andrei ROMANICĂ mi-ar fi plăcut să cânte și cântece pentru care există etalon, să fac comparații. Trecerea timpului de la 20 la 70 de ani este clar un cântec făcut, nu este din folclorul de la sat, căci plac poveștile gen, mai întoarce Doamna roata.

la vocea sa și la performanța dată de tehnica pe care o are, artistul trebuie neapărat să treacă la completarea repertoriului cu piese de mare rezistență din folclorul ardealului, căci sunt sute de piese clasice care se potrivesc piesei sale și sunt sigur că el le va potența cu noi nuanțe.

(27 aprilie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Marinela BABA.

Marinela BABA este o cântăreață din Ardeal cu voce clară, puternică și cu tehnică vocală perfectă. Îmi aduce aminte de vocea Lucreției CIOBANU. Numai că Lucreția CIOBANU a impus etaloane pentru anumite cântece care sunt brandul ei.
 Badea-i cu turma la munte

 Ce sară i d'aiasta sară
Cine nu ști dragostea
Colo-n vale lângă moară
 Din pârău la fântânuţă 
În părău la fântanuță
Măi bădiță din alt sat

 S-o dus bădița, s-o dus
Marinela BABA cânt în cântecele ei versuri cu rime precum:  sat - curtat, scurtă - nuntă, mințit - crezut, fată - lăsată, rău - meu, senine - tine, lună - împreună, fântunuță - inimuță, multă - uită, rece - trece, mine - tine, muntele - mioarele, iubim - trăim, moară - joară, jelească - plătească, meu - tău, vie - copilărie, umbla - lumea, drăguță - inimuță, eu - Dumnezeu, munte - multe, dus - sus, destulă - bună, iute - munte, așa - badea, rară - seară, mine - tine, iubim - trăim, vie - mie, bogat - drag, ta - alta, mândruță - inimuță, rime interesante, dar nu de excepție, căci multe dintre cântece nu sunt culese din sat, unde rapsozii au răbdare să cizeleze versul, să-l șlefuiască pân la perfecțiune. caracterul industrial al cântecelor făcute la comabdă duce spre rime facile.
Marinela BABA a făcut și playback și voi da exemplu apariția sa la spectacolul din 2 octombrie 2022 la satul Benic. Ca să mai zic o chestie: acolo cele trei femei din spatele cântăreței vorbeau aiurea și se bălămbăneau în ritmul muzicii, dar tot aiurea, zic eu, dând o notă de neglijență clipului.
Marinela BABA are costume populare sobre în care negrul domină în cusătură.
Îmi place la Marinela BABA că folosește diminutive precum inimuță, fântânuță, mândruță.
Mă așteptam ca marinela BABA cu vocea ei de excepție să cânte și cântece pentru care sunt etaloane să fac și eu comparații. Ea are cântece ale ei, un repertoriu propriu, dar trebuie să știe că și adăugarea de cântece celebre potențează repertoriul, nu-i diminuează valoarea.

Marinela BABA a cântat alături de Diana CREȚU, Maria PĂUCEAN, Teodora CRAIU, Flaviu CRISTEA, Cristian FODOR, Adrian ȚIBOC.

(27 aprilie 2024) 

5.000 cântăreți de folclor: Lucia PĂLTINEANU.

Lucia PĂLTINEANU este cântăreață din zona Moldovei, cu tehnică vocală bună, cu rostirea cuvintelor clară. În repertoriul său se află cântece cu ritmuri săltărețe, cu teme optimiste. Ea transmite emoții când cântă.
Am venit și eu la joc 
Bată-l crucea de urât

Ce te faci tu măi Mihai?
Cine amu nu joacă
Ciobănesc

 Om sărac și om bogat
 Tare mi-e drag toboșarul

 Trenul șuieră în gară
Lucia PĂLTINEANU are în cântecele ei versuri care au rime precum: mărarul - toboșarul, sat - jucat, granate - bate, încoa - dumneata, brăduț - desculț, chiuit - auzit, aud - sud, foc - loc, jucăm - învățăm, jucăm - frământăm, obosit - strig, joc - loc, vlăguit - obosit, joc - deloc, frumos - jos, repejor - picior, săracu - dracu, învățat - cărat, foc - joc, aduci - dulci, cicoare - mioare, Mihai - cai, Mihai - n-ai, dat - bogat, bani - sărmani, leu - Dumnezeu, nevastă - traistă, cătănie - fie, greu - eu, poartă - coaptă, ciobănaș - imaș, rime destul de comune, chiar prea comune, care nu surprind.
Lucia PĂLTINEANU are costume cu cusături bogate și culori sobre.
Lucia PĂLTINEANU își mișcă corpul în timpul cântărilor în ritmul muzicii. Are gesturi cu mâinile ca să sublinieze ceva din contextul specificat în cântec.

Mi-ar fi plăcut dacă artista ar fi avut în online înregistrări cu cântece pentru care există etalon, pentru a face comparații.

Mi-ar fi plăcut să ascult și doine interpretate de Lucia PĂLTINEANU, dar și alte cântece culese de ea de la rapsozi adevărați, căci azi se obișnuiește cântece făcute de unii sau de alții, cântece fără spectaculozitate și fără vibrație remarcabilă, ci care curg toate asemeni boabelor de grâu de la trior.

(27 aprilie 2024) 

5.000 cântăreți de folclor: Lucia Ioana SUCALĂ

Lucia Ioana SUCALĂ este o cântăreață din Ardeal.
Am drăguți în sat vreo tri
Cântă ceteră, să sune
Maica cerului
Tăt mai greu doru' m-apasă 
Lucia Ioana SUCALĂ are în cântecele ei rime precum:  tinerei - ei, tri - ști, păduraru - amaru, joc - foc, toată - o dată, dreptate - toate, sune - strune, tale - alinare, veselești - ești, uită - urmă, fereastră - noastră, mea - făcea, rime comune, pe care aș fi dorit să nu prea le regăsesc în cântece dacă ar fi fost culese și nu scrise de cântat la cerere.
Aș fi dorit ca Lucia Ioana SUCALĂ să fie mult mai prezentă în mediul online cu cântece mult mai multe, căci în ziua de azi nu mai sunt problemele de acum 50 de ani în realizarea de înregistrări. Studiourile sunt ca ciupercile acum. Acum există negative și sintetizatoare. Cântăreții au înregistrări etalon și dacă vor să dovedească valoarea lor, o fac fără mari dificultăți.
Lucia Ioana SUCALĂ are costume frumoase. este o prezență scenică interesantă. Cred că dacă ar studia mai atent mișcările ei pe scenă, ar evita acel legănat și gesturile cu mâinile. Are modele de urmat și ar trebui să țină seama de ele.

În online sunt clipuri cu artista în spectacole, iar sonorizarea este deficitară. Nu am înțeles multe din cuvintele rostite de ea.


(26 aprilie 2024) 

5.000 cântăreți de folclor: Ioan Cristian ȚĂRAN

Ioan Cristian ȚĂRAN este cântăreț din Ardeal. Are dicție, rostește cuvintele clar, cu toate sunetele.

Bată-l sorile jinarsu

Beau da numa cu masură
Cine-l strigă, cine-l cheamă
De-aș fi pădurar, măi vere

De m-așteaptă lume multă

Frați români instrăinați

 Întoarnă-te vreme roată 
Lume multe mai grăiesc
Stă tăt omu să se uite

 Sus la muntele din Teasc

 Tatăl meu îi dascăl mare
Ioan Cristian ȚĂRAN are în cântecele lui rime precum: soi - oi, traisat - laița, cufăru - amu, rămâne- lume, rost - prost, sară - scară, spate - frate, mândruța - mumă-sa, brață - față, dor - ficior, vară - sară, pădure - mure, ține - bine, stejar - pădurar, fag - drag, bani - dușmani, ai - rai, învăța - săruta, vara -sara, tinerele - stele, spun - bun, măsură - gură, îmbăt - tăt, dreaptă - lăsată, îmbătat - sat, vecine - mine, rime interesante, mai ales că textele au multe întorsături și repetiții care slujesc liniei melodice.
Ioan Cristian ȚĂRAN are costume în care albul este dominant, iar cusăturile sunt cu negru, motivele geometrice sunt fine, lăsând să domine liniile clare, continue, dar simple.
Ioan Cristian ȚĂRAN are cântece ritmate, cu ritmuri alerte, temele fiind tonice.  Când cântă, artistul știe să-și folosească mâinile. El nu dansează sau bate pașii pentru a ține ritmul, pentru că el știe să-și coordoneze mișcările, pentru a exprima prin gesturi și prin cântec exact aceleași lucruri.

Clipurile în care apare Ioan Cristian ȚĂRAN  sunt construcții închegate, iar peisajele sunt calde, superbe,. Apar persoane foarte apropiate artistului, cu costume absolut superbe, de un alb imaculat, cu cusături în fir negru.

Mi-ar place și mai mult dacă aș asculta cântece culese de artist de la firul ierbii, cum se zice, căci cântecele făcute la comandă au un simplism supărător, iar ritmurile comune nu impun un repertoriu peren.

(25 aprilie 2024) 

5.000 cântăreți de folclor: Ovidiu HOMORODEAN

Ovidiu HOMORODEAN eswte cântăreț al Ardealului. El are în repertoriul cântece care se potrivesc vocii lui de bărbat, voce puternică, clară, cu tehnică vocală de excepție.
Ce-ar mai vrea mândrele mele
Cine o zis că-i rău pe lume

 Colo sus în vremea aceea
Cu prietenii la un loc
De pe munți mândră, cobor 
 Din Romos la Orăștie
Din ţara moţilor noi am venit 

Gată-te codrule bine

Lae Chioru

Om frumos ca ardeleanu...
Sunt român! 

Viață, viață
Ovidiu HOMORODEAN are în cântecele lui versuri cu rime precum: oprit - omenit, mâncare - unsoare, mâncat - așteptat, mele - ele, seară - afară, cobor - câinilor, urmele - dragostele, dor - munților, ocol - brazilor, înturna - dragostea, șes - mers, loc - noroc, bună - lună, drag - prag, adună - bună, petrece - trece, bea - da, rime care slujesc tema cântecului și țin ritmul. Aș prefera acele rime pe care le au cântecele de la firul ierbii, adică mă refer la folclorul care se culege de la sursă.
Ovidiu HOMORODEAN interpretează cu patos cântece patriotice, având capacitatea de a trezi sentimente nobile la ce ce-l ascultă și le transmite emoție puternică.
Ovidiu HOMORODEAN are costume tradiționale, cusute cu migală și cu respectarea tradiției, unde firul negru trasează linii și figuri geometrice frumoase, hotărâte.

Unele cântece îmi amintesc de vocea Lucreției CIOBANU, dar mai este mult până acolo. Acolo unde este vorba de cântece unde există elemente etalon, interpretările lui Ovidiu HOMORODEAN sunt de foarte bună calitate, căci el este un cântărețe cu reale resurse și cu capacități care-i dau o înaltă performanță.

El a cântat cu Tudor FURDUI IANCU, Ioan JOLDEA, Cătălin DOINAȘ, Sebastian STAN. 

(25 aprilie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: George COJOCĂRESCU

George COJOCĂRESCU este un cântăreț de folclor din zona Moldovei. El are în repertoriu cântece precum:
Cântă cucu-n Bucovina
Câte doruri sunt pe vale
Hai dorule
Huțulca
M-am însurat
Sunt fecior de-a lui Ștefan
George COJOCĂRESCU are în cântecele sale rime precum:  dor - mor, câmpie - mie, pământ - cânt, Bacău - eu, rime interesante, dar predictibile.
George COJOCĂRESCU are pe Internet clipuri de la evenimente, unde este acompaniat de formații unde apar sintetizatoare și altele asemenea.
Mi-ar fi plăcut ca George COJOCĂRESCU să aibă în online mult mai multe cântece, căci are:
- voce,
- tehnică vocală,
- prezență scenică,
- claritate în voce,
- capacitatea de a transmite emoție.
George COJOCĂRESCU este un bărbat înalt, cu mers apăsat, cu gesturi reținute, care știe să se miște pe scenă și care știe să antreneze publicul. El apare în spectacole omagiale cu rol de moderator, unde dovedește spontaneitate bine venită.

(25 aprilie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Ioan DORDOI

Ioan DORDOI este un cântăreț dei Ardeal cu voce plăcută, cu rostire corectă și clară a cuvintelor.
Ioan DORDOI are un repertoriu bine structurat.

Un moșneag cărunt pe cap

Ce-am pățit alaltă sară

Crâșmărița de nu mi-ar fi dragă 
Crâșmărița Mărioara
Dă Doamne în cine-i da
Îi închisă cârciumioara
 Într-un sat, lâng-o fântână
Lumea asta nu-mi dă pace

 Multe mândre am avut

 Soacră șir de mătrăgună
Se cunoaşte după faţă

 Stau în loc și mă socot

 Supărare, supărare
Ioan DORDOI are în cântecele sale rime precum: sat - plăcat, știe - Mărie, Mărioara - cârciumioara, vină- plină,  frumoasă - masă, sat - aflat, bea - ea, sara - Mărioara, tulburate - păcate, fie - Mărie, fântână - bătrână, întreabă - beteagă, nepoți - toți, sapă - apă, mâncat - gătat, dormit - învălit, frumoasă - masă, lumea - una, față - viață, tine - bine, pace - place, rea - mea, zi - despărți, socot -pot, vreu - mereu, pădurile - gurile, rime interesante, care arată că artistul a cules cântecele de la firul ierbii.
Ioan DORDOI este o apariție scenică distinctă și știe să-și poarte costumul alb, cu danteluță cu colțișori la mâneci, cu chimir lat și cu cizme. El are o ținută distinsă, cu gesturi reținute, căci știe să-și folosească mâinile. El a cântat alături de Adina HADA, Livia POP, Felix GĂLAN, Sabina LEONTE.




(24 aprilie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Gabriel TRETEAG

Gabriel TRETEAG este un foarte tânăr cântăreț de muzică populară din zona Moldovei. Chiar dacă este foarte tânăr, Gabriel TRETEAG este deja un nume al cântecului moldovenesc.
Am pus clopoței la boi
Astă fată joacă bine 
Bătrâneasca lui Vasile Mucea
Buna sara, bună gazdă!
Ciobănit-am, ciobănit
Dupa dealu' cela mari
Frunză verde foi de nuc
Ista-i joc de-nsurătoare!
Mândră-i lumea şi frumoasă
Păhărelul ori mândruţa
Gabriel TRETEAG are în cântecele lui rime frumoase, potrivite, care arată că textele pe care le-a inclus în repertoriu sunt culese și nu făcute la comandă, ceea ce este o notă excelentă pentru un interpret la început de drum.
Gabriel TRETEAG are dicție bună și rostire potrivită a versurilor. Îmi place la el că tot timpul a adoptat ideea de a cânta doar acompaniat de orchestre clasice de folclor, fără clape și fără sintetizatoare.
Gabriel TRETEAG are o voce profundă, cu multe elemente de dramatism real, ceea ce-l recomandă spre abordarea unei largi game de teme și de ritmuri cu același succes. Eu îi întrevăd un viitor mare acestui tânăr interpret și sunt sigur că așa va fi, pentru că el a pornit pe drumul muncii adevărate, în realizarea destinului său artistic.
(24 aprilie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Ana ILCA

Ana ILCA este o cântăreață a Ardealului cu voce clară, puternică, cu rostire de înțeles și cu tehnică vocală desăvârșită.
Arde-ai lume-n fundu`apii
Bate bade cizmele ! 
 Bărbatu cu gura dulce
Cuce draf de pe Feleac
Inimă știe a bate
 Ioane tu ai un chin
Mi-o venit binele ieri
Nu dau cetera p-o lume
Păste munte este o punte
Pe cărarea de la moară
S-o ţânut badea fălos
Tata și cu neamu' meu
Tinerețe pom oprit
Ana ILCA știe să-și folosească mâinile în timpul cântărilor, gesturile ei fiind reținute, pentru a sublinia profunzimea temelor din fiecare cântec.
Ana ILCA are în versurile ei rime precum: moară - amară, rândul - gândul, argint - gând, nucă - ducă,  hai - rai, vină - lumină, nopții - hoții, aștept - piept, bună - inimă, vreu - beu, lume - bune, picioarele - bolile, bine - mine, cui - nimănui, meu - greu, gândul - rândul, gând - când, greu - rău, picioare - tare, rime care sunt naturale,  curate și sunt în slujba temei cântecului.
Ana ILCA apare pe Internet cu texte lămuritoare ca autoare de texte și de muzică.
Ana ILCA are costume frumoase, care păstrează tradiția, fără a avea modificări așa cum se produce în ideea dezvoltării unor stridențe inutile, căci ea știe ce înseamnă marele adevăr al sobrietății, care împletește exigența cu frumusețea izvorâtă din simplitate.
Este pentru prima dată când nu se simte că atunci când Ana ILCA apare și cântă ai în față cântăreața, dar și autoarea versurilor și a muzicii. ea este un talent desprins din popor și nu are nimic artificial nici în vers, nici în ritmuri și în melodii. Mi-am creat impresia că tot ceea ce cântă ea este cules de la firul ierbii. Artista are cultura necesară pentru a derula un act artistic complet, iar creațiile sale sunt autentice.
Clipurile ei sunt pline de soare, de veselie, cu oameni frumoși, iar ritmurile sunt alerte.
Îmi place că la fiecare cântec, apar componența tarafului care o acompaniază pe Ana ILCA.
Ana ILCA este un mare talent.
Ana ILCA este o artistă completă.
Ana ILCA este o artistă de nota 10 cu plus.

(24 aprilie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Elisabeta TURCU

Elisabeta TURCU este o cântăreață a folclorului din Muscel și ea duce mai departe tradiția unor înaintași care au conturat o serie de caracteristici ale muzicii din această zonă. Artista are o dicție perfectă și dispune de o tehnică vocală de invidiat, căci în condițiile tehnice de azi, orice imperfecțiune s-ar vedea, dar în cazul său, nu.
Bine-ar face mamele

Casa mea și satul meu

Când eram în vremea mea   1979

 Câte am pătimit și am tras
Ce ești cucule hain
Cine trece pe la poartă
Face-m-aş pasăre-n zbor
Frați români în veci să fim 

 Hora de sub Carpați
 La Curtea de Argeș
La mulți ani omule bun
Mi-e dragă viața și lumea
Militar, milităraș
Neicuţă din Argeşel

 Nuneasca

 Nu te băga lună-n nori 
Saltă sârba-n Poieniţă
Semănam ca două flori

 Străina, mamii străină
Elisabeta TURCU are clipuri cu acompaniament de orchestre adevărate de muzică populară românească. Nu am văzut clipuri cu Elisabeta TURCU acompaniată de orchestre cu echipamente electronice cu clape și sintetizatoare, ceea ce este un lucru extraordinar și vizează exigența sa legată de calitatea actului artistic.
Elisabeta TURCU are în cântecele ei rime precum: Argeșel - frumușel, măr - dor, Argeșele - devreme, tei - tăi, grădină - plină, bujor - dor, calu - dealu, viorea - dragostea, trăiesc iubesc, flori - surori, leagă - întreagă, țară - surioară, neam - argeșean, boboc - foc, dor - oamenilor, peliniță - poieniță, muntenească - trăiască, hai - plai, hai - grai, bine - tine, mărunțel - Muscel, rai - ai, drag - prag, flori - zori, lumea - pădurea, ceresc - trăiesc, ața - viața, pelin - hain, fecioraș- milităraș - Călăraș, rime interesante, dar aș fi preferat niște rime care să ducă spre acel nivel de cizelare, care este specific doar adevăratelor cântece create de popor, pe care cântăreții de azi, ar cam trebui să le culeagă, cutreierând satele și ascultându-i pe adevărații rapsozi.

Cântecul Străina mamii străină are anumite elemente pe care le regăsim la cântecul Mamă, numai o fată ai și aici mă refer la versul  unde-i carnea de pe tine. Contextul e altul, dar asemănările sunt supărătoare.

Elisabeta TURCU a înregistrat pentru radio în 1977 și 1978 piese precum Cântă-n codru-o turturea,  La alunul înflorit, ceea ce era un lucru deosebit în acele vremuri, căci numai vocile de excepție treceau de furcile caudine ale specialiștilor, căci numărul posturilor de radio de folclor era extrem de redus, iar oferta era cernută sever. Elisabeta TURCU a reușit datorită calităților sale vocale absolut remarcabile.
Elisabeta TURCU are niște costume superbe, cu culori asortate perfect. Îmi plac iile ei, fotele ei și maramele. Este extraordinar că asortează la costumele ei acea panglică cu moneda aceea mare din aur ca semn al bogăției pe care femeile din Muscel știau s-o arate în zile de sărbătoare.
Elisabeta TURCU este o prezență. Ea știe să se miște pe scenă. Știe să-și folosească mâinile cu gesturi reținute, pe care numai marii artiști știu să le facă pentru a sublinia anumite semnificații ale cântecului.
Cântăreața Elisabeta TURCU are și cântece patriotice, dar ritmurile lor mă duc spre cântecele Ardealului, ceea ce n-ar cam trebui să se întâmple, căci chiar dacă în muzică sunt 7 note, MOZART, BEETHOVEN, ENESCU, CHOPIN, GERSHWIN  au dat totuși capodopere care nu aveau nimic comun între ele...
(21 aprilie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Maria MARCU

Maria MARCU este o prezență specială. Ea a fost remarcată pentru voce, pentru talent, pentru repertoriu, căci în anii 1965, 1967 și 1968 să ai  discuri de vinil, imprimate era ceva cu totul special. Merită să fie analizată discografia acestei artiste și sunt sigur că procesul de digitalizare va scoate la iveală și va permite accesul pe Youtube pentru cântece precum Am pornit pe-o cale bună, Pe câmpul cel înverzit, Rău îi stă codrului, rău, Mândru strugurel de vie, cântece înregistrate în anul 1968 sau Măi bădie, măi bădie, Drag mi-e jocul românesc, Vine badea de la munte, Cântec din. Oaș, cântece înregistrate în anul 1965.

Cântec din Oaș.   1965
De la Turda până la Cluj 
Din dealul Feleacului 
Drag mi-e jocul românesc   1988

Dragă mi-i crâșma-n pădure

Fie dracu' supărat
Măi Ioane, gura ta  1967
M-o făcut mama lunea
Pe câmpul cel înverzit.  1968
Țarina moțească.  1975
Maria MARCU are în textele ei rime precum românește - învârtește, voios - frumos, răspicat - drag, cetera - ta, spui - cui, lumea - lunea, jocul - norocul, treabă - dragă, mereu - meu, omenie - veselie, trabă - întreagă, orișicine - rușine, treabă - dragă, frumos - fălos, frumos - mănos,  ciocârliile - câmpiile, păsărelele - livezile, Feleacului - dorului, ușor - dor, învățat - plecat, vară - omoară, înapoi - trifoi, aștepta - alina, poartă - toată, rime interesante, care slujesc ritmului și temelor abordate.
Maria MARCU are o voce frumoasă, puternică, cu o dicție perfectă și rostește clar toate sunetele din cuvânt, ceea ce nu se întâmplă prea des.
La artista Maria MARCU mi-a plăcut atitudinea. Ea știe ce să facă cu mâinile. Știe să privească. Ea are costume superbe, nealterate de tendințele așa-zise moderne în care cusăturile devin extrem de încărcate. Ea păstrează nealterate tradițiile costumului. Îl poartă cu o distincție princiară, ca nimeni alta.

(21 aprilie 2024) 

5.000 cântăreți de folclor: Adriana IRIMIEȘ.

Despre  Adriana IRIMIEȘ am aflat când am căutat pe Internet un cântec de nuntă și am găsit un Cântec de nuntă interpretat de Adriana IRIMIEȘ. Este chiar ceva nou. Versurile sunt excelente. Muzica aduce ceva nou, iar clipul este o capodoperă. Am ascultat acest cântec de. cel puțin 100 de ori fără să mă satur. este cântecul care o definește 100% pe Adriana IRIMIEȘ.
Adriana IRIMIEȘ mai are cântece precum:
Bată-l Dumnezeu să-l bată

 De unde cântecul acesta
Duce-m-aș și m-aș tot duce
Hora Moților

În Ardeaulu nostru
Of maicuță, rău m-ai blastamat
Omu bun și de omenie

 Pe o margine de drum
Păsărică din Ardeal
Trece trenul prin Carpați
Adriana IRIMIEȘ are gesturi ample, teatrale, deși vocea ei este puternică și clară, fără să aibă nevoie de elemente de sprijin. Am impresia că are un rol administrativ în zona muzicii, dar nu fructifică adecvat această poziție, căci nu tot ce crede că i se potrivește, chiar i se potrivește.
La Adriana IRIMIEȘ nu-mi place costumele pe care le poartă, mai ales că acea cunună cu cioburi de oglindă știam că este purtată de fete tinere nemăritate sau din ziua nunții, ceea ce nu mai e cazul în situația artistei Adriana IRIMIEȘ.
Pentru cântecul  Bată-l Dumnezeu să-l bată interpretarea lui Sava NEGREAN BRUDAȘCU este etalon și a face ceva de plan al II-lea nu este potrivit pentru o cântăreață cu palmaresul lui Adriana IRIMIEȘ .

(20 aprilie 2024)

5.000 cântăreți de folclor: Ciprian ROMAN.

Ciprian ROMAN este un cântăreț al Ardealului. Rar se întâmplă ca un cântec să mă emoționeze, așa cum s-a întâmălat cu cântecului Plâng muntii Ardealului...
Ciprian ROMAN are o dicție perfectă.
Ciprian ROMAN are o tehnică vocală ireproșabilă.
Ciprian ROMAN prin cântecul despre care am scris, mi-a dovedit totul și nu mai trebuie nimic pentru a-l pune în galeria marilor interpreți ai folclorului românesc, pentru că el are capacitatea de a transmite, de a mă impresiona profund.


(20 aprilie 2024)