1.000 de oameni care m-au impresionat: Mircea BĂDESCU

Mircea BĂDESCU este absolvent al Secției de Statistică și Econometrie de la facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică - CSIE. Am ținut acolo ore de Prelucrarea informației statistice și Mircea BĂDESCU s-a remarcat ca un student deosebit, care înțelegea problemele și care era interesat să învețe cât mai multe despre utilizarea calculatoarelor electronice în prelucrarea datelor statistice. Și din punct de vedere statistic Mircea BĂDESCU era un student bine pregătit profesional.
După terminarea facultății, Mircea BĂDESCU a devenit asistent stagiar la catedra de Statistică Economică, reușind să se remarce foarte repede printre colegii lui. Eu îl știam de student foarte bun și am ținut legătura cu el după ce a terminat facultatea. După ce am aflat că s-a căsătorit cu Georgeta și am primit o invitație de a merge la nunta lor, am acceptat invitația, am fost acolo și a fost minunat. După nuntă, am făcut cu ei o excursie de o zi la Ruse în Bulgaria și am traversat pe jos Podul Prieteniei. Am fost acolo cu Mircea, cu Georgeta,  cu copiii mei Laur și Anda și a fost o zi extrem de interesantă.
A publicat  lucrarea Compendiu de statistica împreună cu Constantin ANGHELACHE, Tudor BARON, Emilia ȚIȚAN - 1995.
M-a impresionat la Mircea BĂDESCU dinamismul lui, dorința de implicare în proiecte de anvergură și profunzimea abordărilor. Situația nefericită a asistenților stagiari din acele vremuri i-a determinat pe mulți tineri valoroși să părăsească mediul academic, iar învățământul a pierdut exact ceea ce nu trebuia să piardă, adică oameni care în câțiva ani ar fi devenit profesori universitari, făuritori de școală modernă de economie.

(19 martie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Constantin ANGHELACHE

Pe profesorul universitar Constantin ANGHELACHE îl cunosc din vremurile studenției lui, pe când și eu eram un foarte tânăr asistent universitar. I-am reținut numele căci la seminariile unde eu mă ocupam de limbajul COBOL, el era unul dintre cei mai activi studenți și se vedea că are aptitudini în zona dezvoltării de programe pentru calculator. Anii au trecut și după Revoluție l-am reîntâlnit pe Constantin ANGHELACHE în ASE căci avea preocupări foarte bine definite. La examen a obținut chiar o notă foarte bună. În ASE, înainte de anul  1985, Constantin ANGHELACHE era venit pentru a susține un stagiu doctoral. El a susținut o teză de 210 pagini în anul 1985 intitulată Probleme metodologice privind compatibilitatea indicatorilor sintetici la nivel macroeconomic pe plan international, coordonată de profesorul universitar Mircea BIJI.

Am avut plăcerea să-l urmăresc pe profesorul Constantin ANGHELACHE la o prelegere la Universitatea de vară a Studenților Economiști, organizată de ASE în colaborare cu Fundația PROECONOMICA și m-a impresionat foarte mult profunzimea abordărilor luii legate de economia românească de dinainte de anul 2005.

Constantin ANGHELACHE a scris cărți în colaborare cu profesorii Ion CAPANU, Constantin MITRUȚ, Vergil VOINEAGU, Alexandru ISAIC-MANIU, Tudor BARON, Emilia ȚIȚAM, Mircea BĂDESCU, din ale căror titluri voi enumera doar câteva: Dinamo in fotbalul romanesc - 2015,  Romania 1999 : starea economica - 1999,  Statistica : teorie si aplicatii - 1999, Romania 2016 : starea economica - 2016, Statistica macroeconomica - 2004, Sistemul conturilor nationale - 2005,  Compendiu de statistica - 1995, Romania 2013 : starea economica sub povara efectelor crizei  - 2013, Romania 2014 : starea economica pe calea redresării - 2014, Indicatori macroeconomici : calcul si analiza economica - 2003, dar și multe altele.

Constantin ANGHELACHE m-a impresionat prin perseverența de a face analize complexe ale stării națiunii în volume scrise pentru fiecare an în parte. Îmi amintesc cu plăcere că autorul mi-a oferit și mie două dintre aceste volume cu autografe.

(23 februarie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Tudorel ANDREI

Tudorel ANDREI este profesor universitar la Departamentul de Statistică și Demografie.

Tudorel ANDREI este absolvent al facultății de Planificare și Cibernetică Economică promoția 1989.

Tudorel ANDREI a absolvit în 1999 un master la Universitatea din Toulouse.

În anul 1996 Tudorel ANDREI a susținut teza de doctorat de 175 pagini, intitulată Proiectarea unui sistem expert pentru analiza datelor statistice, sub conducerea profesorului universitar Ludovic TOVISSI.

Tudorel ANDREI este autor sau coautor al unor lucrări de specialitate din care enumer aici  Statistica si econometrie, publicată la Editura Economică în anul 2003,  Econometrie, publicată la Editura  Economică în anul 2008,  Aplicații in econometrie, Publicată la Editura Economică în anul 2009,  Econometrie, publicată în anul 2017 la Editura Economică, dar și multe alte articole publicate în reviste de specialitate cu mare impact, ISI clasificate. În online există pe Wikipedia un articol complet care dă lista cărților și  articolelor publicate de el.

Din anul 2013, la vârsta de 48 de ani,  Tudorel ANDREI este președinte al Institutului Național de Statistică - INS.

M-a impresionat la Tudorel ANDREI că este un om de acțiune. El nu vorbește mult. Are idei foarte clare și ce-și propune să facă, face așa cum scrie la carte. Cine are curiozitatea, va vedea că lucrările tipărite de el în diferite edituri, sunt lucrări care au 480 pagini sau 400 pagini sau 752 de pagini, adică sunt lucrări temeinice, unde autorul s-a aplecat asupra problemei și a aprofundat-o, mergând până la cele mai mici detalii, căci îi permite orientarea sa spre lucrurile riguroase pe care econometria le impune.

(21 februarie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Tudor BARON

Pe Tudor BARON l-am cunoscut din primul meu an de asistent stagiar. Era singurul care mi s-a adresat cu Ioane. Alții îmi spuneau IVANUȘCA, IVĂNEL sau tovarășul IVAN. Am apreciat că mă striga așa cum o făceau părinții mei. Mă simțeam și eu altcumva, nu al nimănui.

A absolvit ISEP în anul 1963. În intervalul 1963 -1966 a fost asistent universitar stagiar. În intervalul 1966 - 1969 a fost asistent universitar. În intervalul 1969 - 1973 a fost lector universitar. În intervalul 1973 -1990 a fost conferențiar universitar. Din anul 1990 Tudor BARON a devenit profesor universitar.

În anul 1970, Tudor BARON  la vârsta de 31 de ani, a susținut teza de doctorat de 203 pagini, intitulată Modelarea fenomenelor si proceselor tehnico-economice, coordonată de profesorul Manea MĂNESCU. Toată lumea știa că la Manea MĂNESCU nu veneau decât oameni absolut remarcabili ca să deruleze stagii doctorale, iar exigența acestuia privind calitatea tezelor elaborate de doctoranzii săi, era proverbială.

Sunt mândru de rezultatele colaborării mele cu profesorul Tudor BARON, iar aici voi enumera câteva dintre lucrările pe care le-am realizat și Tudor BARON a fost coautor. Am avut un stil de lucru din care am învățat că nimic nu este bătut în cuie, până nu este disecat și analizat cu mare atenție, căci o eroare, oricât de mică te compromite și nici o mie de ape nu te spală. Printre lucrările realizate, enumer aici:

Ion IVAN, Tudor BARON, Alexandru BALOG - ISO 9000 and Capability maturity model for software: approaches to quality management and process improvement,  The Proceedings of the 2th International Symposium of Economic Informatics Software Engineering and Applications, Bucharest, 10-13 May, 1995, INFOREC Printing House, pp. 126 – 130

Ion IVAN, Tudor BARON, Alexandru BALOG - Analiză comparată a modelelor  de fiabilitate software, Lucrările Simpozionului Internațional de Informatică Economică, 19-22, Mai 1993, Editura Centrul Editorial Tipografic ASE, Bucureşti, 1993, pg. 131-135

Ion IVAN, Tudor BARON, Alexandru BALOG - Mentenabilitatea produselor program, Teorie şi practică economică, nr. 4, 1982, pg. 23-30

Ion IVAN, Tudor BARON, Alexandru BALOG - Reutilizarea produselor-program, Teorie şi practică economică, nr. 2, 1984, pg. 40-45
Ion IVAN, Tudor BARON, Alexandru BALOG - Sistemul caracteristicilor de calitate a produselor program, Revista Română de Statistică, nr. 1, 1982, pg. 29-43.

Ion IVAN, Tudor BARON, Alexandru BALOG - Software Reliability Evaluation, Economic Computation and Economic Cybernetics Studies and Research, vol. 18, nr. 3, 1983, pp. 35-46.

Ion IVAN, Tudor BARON, Andrei GOGA, Alexandru BALOG - Constantin Baron, Costul calitatii produselor program, Teorie şi practică economică, nr. 4, 1986, pg. 31 - 36

Ion IVAN, Tudor BARON, Alexandru BALOG - Evaluarea calității produselor program, Revista Economică, nr. 17, 1982, pg. 6-8

Ion IVAN, Tudor BARON, Andrei GOGA- Modelarea costului calității sistemelor de programe, Studii şi Cercetări de Calcul Economic şi Cibernetică Economică, vol. 23, nr. 2, 1988, pg. 21-31.

Viața a fost nedreaptă cu profesorul Tudor BARON, dar în mintea mea el este acea figură luminoasă și caldă de la care am învățat foarte multe lucruri despre practica evaluării fiabilității în general, pentru ca eu și bunul meu prieten Alexandru BALOG să ducem acele elemente esențiale spre fiabilitatea software, care este cu totul altceva, căci produsele software nu au uzură fizică, aspect care schimbă totul.

(30 ianuarie 2023) 

1.000 de oameni care m-au impresionat: Constantin BARON

Constantin BARON mi-a fost coleg de catedră până în anul 1991. Când eu am venit în Catedra de Cibernetică Economică din ASE în anul 1971 el era lector universitar. Mie nu mi-a fost profesor, căci disciplina pe care o seminariza el, se făcea în anii mici de facultate și când eu eram boboc el nu era în catedră. 
În anul 1979 a susținut teza de doctorat de 205 pagini, intitulată Metode moderne de prelucrare a informației economice în domeniul fiabilității produselor : pe exemplul instalațiilor electro-energetice, sub conducerea prof. dr. doc. Constantin IONESCU, la 41 de ani.

Constantin BARON a fost asistent universitar stagiar în intervalul 1963 - 1965.

Constantin BARON a fost asistent universitar  în intervalul 1965 - 1970.

Constantin BARON a fost lector universitar  în intervalul 1970 - 1981.
Constantin BARON a fost conferențiar universitar  în intervalul 1981 - 1992.
Constantin BARON a devenit profesor universitar  în anul 1999 la 61 de ani la Universitatea Creștină Dimitrie CANTEMIR, Bucureşti.

În vremea când eram asistent stagiar m-am bucurat de prietenia colegului meu mai mare și cu mai multă experiență didactică, lectorul universitar pe atunci, Constantin BARON.

A scris mai multe cărți din care enumer aici:

Constantin BARON, Mihaela MUREȘAN, Elena IANOȘ - SCHILLER - Bazele informaticii, Editura Oscar Print, 2001, 412 pag

Tudor BARON, Alexandru BALOG, Ion IVAN, Constantin BARON - Informatica economica : fiabilitatea produselor program, Editura ASE, 1985, 60 pag.

Colegul meu Constantin BARON era de departe un tip distins, cu vorbă caldă, care știa cum se pun problemele și ori de câte ori era cazul discutam și-mi arăta niște lucruri. Consider că de la el am învățat foarte multe despre relațiile pe care trebuie să el am cu cei din jurul meu, căci lumea nu are numai culorile alb și negru și există și nenumărate nuanțe ale altor culori, nu neapărat nuanțele de cenușiu, iar eu trebuie să fiu extrem de atent ce culori aleg și cum mă poziționez. Eram tânăr și mi-au prins bine sfaturile sale.

(30 ianuarie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Emilia STANCIU

Emilia STANCIU a fost studentă la Facultatea de Planificare și Cibernetică Economică cu mult înainte de 1989 și o știam ca pe o studentă cu o medie astronomică. Am avut ocazia să o reîntâlnesc după Revoluție. Am discutat cu ea și m-a întrebat dacă ar avea posibilitatea să facem un doctorat împreună, așa cum făcea colega ei de serie Paula APREUTESEI. Știind că ea este o excelentă programatoare la un centru de calcul de la o mare bancă de la noi din țară, am zis că există această posibilitate. Ne-am pus pe treabă și a realizat o teză de 211 pagini, intitulată Evaluarea nivelului de reutilizare a componenetelor în sisteme de programe, pe care a susținut-o cu succes în anul 2003, mai precis în 5 mai 2003. Cu foarte mulți ani în urmă, am elaborat pe tema reutilizării software niște materiale și doream să văd care sunt implicațiile noilor tehnologii de programare în problematica reutilizării de componente și mai ales să vedem:
- când e eficient să reutilizezi,
- cum este influențată productivitatea programatorilor,
- care este legătura dintre calitate și reutilizare.
Materialul realizat de mine cândva este referit prin:
Ion IVAN, Tudor BARON, Alexandru BALOG, Reutilizarea produselor-program, Teorie şi practică economică, nr. 2, 1984, pg. 40-45

Am fost impresionat de modul în care Emilia STANCIU a reușit să deruleze cercetarea pe această problemă și modul în care a verificat toate ipotezele avansate, folosind seturi de secvențe de programe dintre cele pe care ea le scria acolo la centrul de calcul din bancă. Am fost foarte încântat de colaborarea cu această tânără valoroasă, ceea ce mi-a dovedit că un om de nota 10 merge pe stradă de nota 10, scrie o scrisoare de nota 10, face o ciorbă de fasole de nota 10, calcă o cămașă de nota 10, stropește florile din grădină de nota 10 și scrie și o teză de doctorat tot de nota 10. Ea m-a impresionat că mi-a verificat cu brio teoria despre care tocmai am amintit aici, dar și pentru seriozitatea cu care a lucrat în anii cât am colaborat. ori de câte ori am rugat-o să elaboreze un material pentru o revistă, a făcut acest lucru fără nicio dificultate și când a fost să susțină teza în catedră, colegii mei, au apreciat munca lui Emilia STANCIU.


(25 ianuarie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Andrei GOGA

Despre Andrei GOGA am mai scris. Mi-a fost student. Am fost colegi în Catedra de Cibernetică Economică până în 1989. După Revoluție Andrei GOGA a plecat la o bursă în Franța. După ce s-a întors de acolo, l-am văzut mai rar și apoi am auzit că s-a mutat la Cluj. După aceea nu am mai auzit nimic despre el. Noi am lucrat mult timp împreună la elaborarea și publicarea unor articole, dintre care voi prezenta aici câteva.
Ion IVAN, Andrei GOGA - Productivitatea muncii în activitatea de elaborare şi utilizarea sistemelor de programe, Revista de Statistică, nr. 4-5, 1987, pag.75-90
Tudor BARON, Ion IVAN, Andrei GOGA Alexandru BALOG, Constantin BARON - Costul calității produselor program, Teorie şi practică economică, nr. 4, 1986, pag. 31 - 36
Ion IVAN, Andrei GOGA - Utilizarea metodelor informaticii în analiza activității economice a întreprinderii I-II, Revista de Statistică, nr. 10 și nr. 11, 1987, pag. 104-110
Tudor BARON, Ion IVAN, Andrei GOGA - Modelarea costului calităţii sistemelor de programe, Studii şi Cercetări de Calcul Economic şi Cibernetică Economică, vol. 23, nr. 2, 1988, pag. 21-31.

Am apreciat la Andrei GOGA cultura lui economică. El avea un nivel de creativitate absolut remarcabil. Mi-a plăcut profunzimea documentării și analizei soluțiilor pe care le dezvoltam în articolele noastre. El punea multe întrebări. Despica firul în patru și nu treceam la pasul următor decât atunci când eram convinși că totul este rotund, strălucitor și fără fisură. Calmul său era special și genera acel entuziasm care făcea ca timpul să treacă repede și la finalul fiecărei sesiuni de lucru să se vadă rezultate de care ne bucuram ca niște copii, deși știam că eram la jumătatea drumului. Andrei GOGA avea acel har unic, al omului hărăzit să facă un anumit lucru cu mult talent, cu dăruire și cu încredere, căci munca lui va fi apreciată pentru noutatea abordărilor și pentru modul simplu de prezentare a ideilor noi.


(22 ianuarie 2023)

Articol în Revista Economică

În anul 1982, o echipă formată din Tudor BARON - conferențiar universitar, Alexandru BALOG - cercetător științific ICI și Ion IVAN - lector universitar, am publicat în Revista economică articolul Evaluarea calității produselor program. Iată-l!

Se va observa că în articol nu se fac referire la aspecte politice, ci doar la acele elemente care arată că cercetarea științifică avea la bază programe, strategii clare, care direcționau eforturile spre direcții de care societatea avea nevoie, exact așa cum se întâmplă acum în economiile așezate, unde nu face oricine ceea ce-i bubuie prin cap, pe banii statului.



(02 ianuarie 2023) 

Articol pentru IFIP '86

Am avut ocazia să primesc o documentație legată de Congresul Mondial IFIP din 1986 care se desfășura în Dublin, Republica Irlanda. Cum eu nu am fost niciodată un plângăcios, împreună cu colegii mei Tudor BARON și Alexandru BALOG, ne-am pus pe treabă și am elaborat un material pe care îl atașez aici. În acele vremuri condiția de a transmite un material la o revistă sau la un congres din Occident era ca părți din material să fi fost publicate în țară. Am îndeplinit această condiție și am trimis materialul. De mers la Dublin în 1986 nu era vorba, după experiențele pe care le avusesem cu alte ocazii. Articolul scris de noi era următorul:

Când unii se văicăreau că nu și nu, existau toate premisele să faci cercetare științifică și chiar în echipă. Totul era să ai idei, să dorești să muncești. este exact ca și acum, când ne văităm că nu sunt bani. este adevărat că nu sunt bani, în ideea că nu sunt sacii de bani puși în stradă, ca fiecare să ia de acolo cât dorește și să facă din ei ceea ce ar vrea. Ca să faci rost de bani, trebuie să ai o idee, să o pui pe câteva pagini, să mergi să convingi că ideea ta e bună. Dintr-o mie de încercări, cu perseverență, se va găsi cineva care să vină cu banii. Totul este să ai idee, iar dacă ai obținut banii, să nu-ți bați joc de ei, ci să-i folosești cu chibzuială pentru ca la finalul termenului convenit să arăți că ai obținut ceea ce era scris în cele câteva pagini pe care le-ai prezentat. Dacă lucrurile aduc și beneficii, cu atât mai bine.

(30 decembrie 2022)

Am fost contemporan cu profesorul Tudor BARON

Există oameni privilegiați pe lumea aceasta și eu am fost unul dintre ei, din moment ce am avut șansa să fac parte dintre cei care au colaborat cu profesorul universitar doctor Tudor BARON. După ce a susținut în anul 1970 teza de doctorat de 203 pagini intitulată Modelarea fenomenelor si proceselor tehnico-economice  sub conducerea științifică a academicianului Manea MĂNESCU, cel cu care aveam să realizez o colaborare rodnică avea deja o traiectorie clar definită în ceea ce privește cercetarea științifică. Lucrările de mai jos justifică această apreciere.

Alexandru GGHEORGHIU(coordonator), Tudor BARON, Ștefan MATEI, Constantin BARON - Măsurarea, analiza și optimizarea calității produselor industriale, Editura Științifică și Enciclopedică, București 1982, 303 pag

Tudor BARON(coordonator), Alexandru ISAIC-MANIU, Ludovic TOVISSI, Dumitru NICULESCU, s.a.; pref. Mihail BURACU - Calitate si fiabilitate : manual practic : [vol. 2], Editura Tehnică, 1988, pg 627-1056.

Tudor BARON (coordonator), Alexandru ISAIC-MANIU, Ludovic TÖVISSI, Dumitru NICULESCU, s.a.; prefața. Mihail BURACU - Calitate si fiabilitate : manual practic : [vol. 1], Editura Tehnică, București, 1988, 624 pag.

Profesorul Tudor BARON, în momentul în care l-am cunoscut avea un background solid, fiind o personalitate cu realizări importante în studiul calității din punct de vedere statistic. Printre lucrările din domeniu menționez aici:

Tudor Baron, Alexandru Balog, Ion Ivan, Constantin Baron - Informatica economica : fiabilitatea produselor program, Lito ASE, București 1985, 60 pag.  Tudor BARON, Ion IVAN, Alexandru BALOG  - Informatică Economică: Portabilitatea sistemelor de programe, lito ASE, Bucuresti, 1984, 31 pg.

Tudor BARON, Ion IVAN, Alexandru BALOG  - Informatică Economică: Calitatea programelor și stilul de programare, lito ASE, Bucuresti, 1984, 43 pg.

Tudor BARON, Ion IVAN, Alexandru BALOG - Informatica economica : tema : calitatea produselor program, Editura ASE, București, 1983, 25 pag

    Am publicat în cadrul unor echipe coordonate de profesorul Tudor BARON articole:

Ion IVAN, Tudor BARON, Alexandru BALOG - Sistemul caracteristicilor de calitate a produselor program, Revista Română de Statistică, nr. 1, 1982, pg. 29-43.

Ion IVAN, Tudor BARON, Alexandru BALOG - The Characteristic System of Software Products Quality, Economic Computation and Economic Cybernetics Studies and Research, ASE Bucharest, No.1, 1982, p.29-44

Tudor BARON, Ion IVAN, Alexandru BALOG - Sistemul caracteristicilor de calitate a produselor program, Studii si Cercetări de Calcul Economic și Cibernetică Economică, vol. 27, nr. 1, 1982, pg. 29 - 43

Tudor BARON, Ion IVAN, Alexandru BALOG - Evaluarea fiabilității programelor, Studii și Cercetări de Calcul Economic și Cibernetică Economică, vol. 28, nr. 1, 1983, pg. 19 - 30

Tudor BARON, Ion IVAN, Andrei GOGA - Modelarea costului calității sistemelor de programe, Studii și Cercetări de Calcul Economic și Cibernetică Economică, vol. 23, nr.2, 1988, pg. 37 - 46

Ion IVAN , Alexandru BALOG, Tudor BARON - Analiza comparată a modelelor de fiabilitate software, Lucrările Simpozionului International de Informatică Economică, București, mai 1993, Editura Centrul Editorial Tipografic ASE, pg. 131 - 134

Ion IVAN , Alexandru BALOG, Tudor BARON -  ISO 9000 and Capability maturity model for software: approaches to quality management and process improvement, The Proceedings of the 2-nd International Symposium of Economic Informatics - Software Engineering and Applications, 10-13 May, Bucharest, 1995, INFOREC Printing House, Bucharest, 1995, pp 126-130

În colaborarea noastră a contat foarte mult faptul că profesorul Tudor BARON a venit cu o experiență deosebită, cu mult tact în lucrul de formare a unei echipe și acel nivel de exigență care are rolul să dinamizeze și să aprofundeze cercetarea, orientând-o spre zone productive unde se află soluții a căror eficiență se măsoară fără dificultăți foarte mari.

(05 februarie 2021)

CSIE'50 - teze de doctorat coordonate de Manea MĂNESCU

Cine are curiozitatea să citească biografii ale lui Manea MĂNESCU, va avea surpriza să constate că el era profesor universitar fără să aibă titlul de doctor. Știu că în vremurile de început ale comuniștilor erau:

- doctori în științe fără liceu;

- ingineri făcuți pe puncte;

- absolvenți de facultăți fără a ști să scrie;

- profesori universitari cu facultate de doi ani;

- academicieni de o mediocritate crasă.

Printre aceste ciudățenii s-a numărat și calitatea de conducător de doctorate a lui  Manea MĂNESCU pe motiv că era cine era, dar fără să aibă el însuși titlul de doctor. Se zice că persoana care are titlul de academician are drept de conducere doctorate în mod automat. Știu că  Manea MĂNESCU a condus doctorate și înainte de a fi academician. 

Ceea ce-mi amintesc eu cu claritate este că atunci când inginerul Valeriu PESCARU, cel care-mi fusese profesor de Analiza și proiectarea sistemelor informatice a susținut teza de doctorat, în 1975 intitulată Contributii la modernizarea sistemului informational in activitatea de prelucrare a titeiului in R.S. Romania, conducătorul lui, Manea MĂNESCU a spus: 

- Așa trebuie, tovarăși! O teză de doctorat adevărată se face în șapte ani.

Eu știam că la șapte ani de dezgroapă morții. Acum mă întreb cât de neadevărate sunt tezele de doctorat care se scriu acum în stagii doctorale de trei ani.  De pe Internet am identificat unele dintre tezele de doctorat coordonate de Manea Mănescu, cel dorit cu ardoare în acele vremuri de nenumărați tineri, dar care prefera doar pe cei care dovediseră prin funcții anumite talente.

Profesorul de mai târziu Oprescu, I. Gheorghe, a susținut teza de doctorat Modelarea cibernetica a mecanismului economico-financiar la nivel de intreprindere / I. Gheorghe Oprescu, conducător științific Manescu, Manea, la  ASE, în anul 1988.

Profesorul de analiza eficienței a investițiilor, fost director la ICI, Ion Romanu, a susținut teza de doctorat Calculul economic al eficienței investițiilor, având conducător științific pe Manea Mănescu, în ASE, 1974. 

Profesorul Mitran, Traian, de la catedra de Cibernetică economică a susținut teza Calculul eficientei economice a introducerii progresului tehnic in industria electrotehnica, având conducător științific pe Manea Mănescu, în ASE, 1974.

Cel cu care am avut onoarea să colaborez ani buni, profesorul Tudor Baron, a elaborat și susținut teza de doctorat   Modelarea fenomenelor si proceselor tehnico-economice, având conducător științific pe Manea Mănescu, în ASE, 1970.

Șeful laboratorului din Centrul de calcul lunde eu mi-am desfășurat activitatea de analist stagiar, Vasile Ionescu, matematician la bază, a susținut teza Modele si tehnici de optimizare a amestecurilor de produse petroliere, sub coordonarea științifică a lui Manea Mănescu, în ASE, 1980, pe atunci academician. Vasile Ionescu mi-a fost și asistent de cercetări operaționale în vremea studenției mele cu 38 de ore de școală pe săptămână, cinci ani.

Directorul de la Direcția Centrală de Statistică Vasilescu, Marinache a susținut teza Cercetarea selectiva a bugetelor de familie, unde conducător științific era Manea Mănescu, în ASE, 1980. Dr. Vasilescu, Marinache a ținut ani în șir pe postura de cadru didactic asociat, cursuri de statistică pentru studenții din Facultatea de calciul Economic și Cibernetică Economică, CSIE de azi.
Zilele următoare cred că voi merge la Bibioteca ASE, la sala cu tezele de doctorat să văd exact cine au fost cei care i-au fost doctoranzii lui  Manea MĂNESCU și pe care nu i-am regăsit pe adresa de web http://tinread.biblioteca.ase.ro.

(25 martie 2017)

CSIE'50 - Manea MĂNESCU, conducător de doctorate

Fără să greșesc în vreun fel, Manea MĂNESCU era unul dintre conducătorii de doctorate la care șe aștepta la coadă, pentru că era foarte solicitat, mai ales pentru poziția sa politică. El a condus doctoratele unor persoane după cum urmează:

• Marinache Vasilescu: Cercetarea selectiva a bugetelor de familie (1970)
• Tiganescu, Ioan Eugen: Folosirea metodei balantei legaturilor dintre ramuri in analiza statistico-economică (1972)
• Ion Românu: Calculul economic al eficientei investitiilor (1974)
• Traian Mitran: Calculul eficientei economice a introducerii progresului tehnic in industria electrotehnica(1974)
• Valeriu Pescaru: Contributii la modernizarea sistemului informational in activitatea de prelucrare a titeiului in R.S. Romania (1975)
• Vasile Ionescu: Modele si tehnici de optimizare a amestecurilor de produse petroliere (1980)
• Gheorghe Oprescu: Modelarea cibernetica a mecanismului economico-financiar la nivel de intreprindere  (1988)
• Tudor Baron: Modelarea fenomenelor si proceselor tehnico-economice (1970).

Cu siguranță au mai fost și alți doctoranzi coordonați de profesorul și academicianul Manea MĂNESCU. După Revoșuție au zis unii că după retragerea titului de academician problemele titlurilor de doctor acordate se pune un pic altfel, căci coordonatorul științific, el însuși,  nu ar fi avut titlul de doctor. Cum aici se petrec tot felul de chestii paranormale nu mai trebuie să mire nimic pe nimeni. Ideia de bază este că Manea MĂNESCU a făcut ceea ce unii în 10 vieți n-ar fi în stare să facă. Sunt tare curios dacă în 2017 se va face ceea ce în 2015 nu s-a făcut în legătură cu acest titan al ciberneticii și informaticii economice,

(21 noiembrie 2016)