Te învăț să-ți faci un CV

Indiferent cine ești și pentru ce faci un CV, CV-ul tău trebuiesă fie:
- scurt,
- corect,
- complet,
- exact,
- definitoriu,
- structurat,
- verificabil,
- semnat,
- pozitiv.

Sunt mulți care se pierd în detalii nesemnificative. Sunt CV-uri care conțin denumiri incorecte. Sunt CV-uri realizate neglijent, din momentul în care șefii lasă subalternii să le completeze CV-urile. Un nene a făcut un CV și la data nașterii a pus data curentă, dar altul la data curentă a pus data nașterii. Sunt amănunte care arată că cel ce a semnat acel CV este neglijent, un nene acre ne jignește doar din faptul că nu a citit cu atenție și a semnat că a făcut lucruri când nici nu se născuse. Unii ca să impresioneze trec în CV tot felul de denumiri de cursuri și universități pe care nu le ortografiază corect, uitând că digitalizarea în USA are un nivel foarte ridicat și totul se verifică prin consultarea de portaluri și falsurile ies ca untdelemnul la suprafață în butoiul cu apă chioară.

Înainte de a preda un CV, citește-l de 100 de ori și elimină tot ceea ce este balast sau greșit.

(07 martie 2025)

Ce lasă o slugă din politică în urma ei?

Dacă privim cu atenție peisajul politic din spațiul mioritic, vedem că este populat de foarte multe slugi, de oameni fără calificare reală, cu diplome academice obținute într-un peisaj clar-obscur mai mult spre obscur, slugi care sunt lipsite de moralitate, care dansează pe pojghița subțire de gheață a politicii de doi bani pe care o exersează după cum se vede cu ochiul liber, din moment ce de pe poziția lor de slugi, nu au capacitatea de a înțelege ceea ce este marea politică.

Slugile din politică lasă în urma lor:

- justificări prin care argumentează de ce nu au făcut nimic,

- lungi discursuri în care nu spun nimic semnificativ,

- scene de balet în care-și arată mediocritatea și lipsa de originalitate,

- mirosul sulfuros al corupției în care s-au bălăcit cu timiditate,

- nenumărate verbe conjugate la viitor, crezând că-și vor prelungi statutul,

- fracturi de logică generate din dorința de a părea că sunt cu totul altceva,

- imaginea zâmbitoare, cu privirea ușor tâmpă, inexpresivă,

- gesturile copiate ale șefilor, realizate simultan cu aceștia,

- nerecunoștința față ce cel care i-a dat o bucată de pâine,

- praful și fumul unor existențe nesemnificative de lătrăi și zâmbăreți,

- golul lucrurilor nefăcute din cauza promisiunilor aprobate prea ușor de șefii lor,

- soluții de a tărăgăna realizarea unor construcții, doar pentru că ideile nu le aparțin.

Eu am zis de mult timp că o slugă nu va fi niciodată boier și niciodată nu va reuși să depășească statutul de slugă, de ins care imediat ce a plecat stăpânul, trece la noul stăpân, aruncând cu zoaie în cel ce a plecat. Dacă privim cu mare atenție, vom vedea mai ales acum în ultimele trei luni de mandat ale lui Klaus IOHANNIS care i-au fost slugi credincioase și care i-au fost doar slugi, care imediat ce-și vor afla noul stăpân, vor merge să-i pupe condurul. Va fi un spectacol demn de EUROVISION.




(11 octombrie 2024)

De ce se fac excepții?

Mulți latră pe la colțuri că nu ne trebuie excepții, nu ne trebuie nici exceptări, nu ne trebuie nimic special, că toți suntem o apă și un pământ. Numai că a apărut o listă de exceptări de la avizele ISU privind deci avizele legate de siguranță, de situațiile de urgență și aici mă refer la incendii. Clădirea parlamentului, clădirea guvernului, clădirea președintelui, sunt clădiri exceptate de la avizele ISU. Se motivează că avizele ISU dacă lipsesc, cel ce nu le are, dacă dispune de echipă de pompieri e OK.

În loc să scoată banul pentru:

- a face planul ca inspectorii să dea avizul ISU,

- să modifice clădirea pentru a i se da avizul ISU,

se găsește paleativul cu pompierii, care nu garantează nimic și care duce problema avizelor ISU în derizoriu, știut fiind faptul că un procent covârșitor din clădiri funcționează fără avize ISU. Sunt școli care nu dispun de avize ISU. Sunt spitale care nu dispun de avize ISU. Sunt săli de teatru care nu dispun de avize ISU. Sunt ministere care nu dispun de avize ISU. Sunt întreprinderi care nu dispun de avize ISU. Sunt blocuri de locuit care nu dispun de avize ISU. Sunt muzee care nu dispun de avize ISU. Sunt hoteluri care nu dispun de avize ISU. Și câte și mai câte din construcții funcționează fără să aibă aviz ISU. Ori toți îl au și e OK. Ori cine nu-l are își închide activitatea și țara nu mai funcționează. Punct.

(29 decembrie 2023)

Ierarhizarea universităților, ca necesitate

Noi românii avem formulări extrem de interesante cu care nu fudulim teribil de tare și ne facem mai frumoși decât suntem. Și în cazul universităților, tot așa stau lucrurile. Există la nivel mondial o ierarhizare a universităților, astfel încât se vorbește despre:
- primele 5 universități ale lumii, 
- primele 10 universități ale lumii, 
- primele 100 universități ale lumii, 
- primele 500 universități ale lumii, 
- primele 1.000 universități ale lumii.
Cine are curiozitate de a intra pe un portal unde se află o astfel de ierarhizare dând căutare după țară, va vedea că universitățile românești se află după poziția 501 și cele mai multe se află după poziția 1.201 dintr-u total de 2.112 entități. Cum nouă ne plac formulările în care suntem cei mai cei dintre cei mai cei, evident, o astfel de clasificare:

- ne enervează,

- ne nemulțumește,

- ne scandalizează,

- ne determină să luăm măsuri.

De aceea, s-a trecut la crearea unei clasificări proprii, mioritice a universităților românești, pentru că noi suntem cei mai buni dintre cei mai buni, suntem ultimii, dar nu cei din urmă și toat așa cu dulcegării bizare, nefirești și liniștitoare, care nu fac să batem pasul pe loc și să râdă toți de noi că un popor de 20 de milioane de suflete nu are un laureat al premiului NOBEL, născut, crescut și trăitor pe meleagurile cele mioritice, dar și lucrând în spațiul carpato-danubiano-pontic. E bună și o astfel de clasificare, căci face lumină cât de cât între universități și ne arată cam ce universitate am terminat fiecare, căci una este să fii absolvent al universității de pe locul 10 și cu totul altfel ești privit dacă ai absolvit o universitate de pe locul 65 din 66 de universități clasificate. Normal ar trebui ca în CV-uri să fie scrisă facultatea absolvită și universitatea, dar și poziția universității în clasament, pentru a vedea că Universitatea Maritimă din Constanța este pe poziția 43, de exemplu.


(18 august 2023)

#RESPECT: digitalizarea = standardizare

Lumea se sperie de standardizare, dar un standard reprezintă un set de reguli care asigură ca un produs sau un proces să  aibă asigurat acel nivel de calitate care să-l facă să satisfacă exigențele în utilizare, de cei care au plătit un preț pentru a intra în posesia produsului sau pentru a beneficia de serviciul pentru care au plătit niște bani și de la acre au așteptări care se adeveresc a fi realizate.

dacă intrăm acum pe portalurile ministerelor, ale liceelor, ale universităților, ale băncilor din spațiul mioritic vedem că fiecare portal are:

- o structură originală,

- un vocabular particular,

- arborescența lui unică,

- mod original de traversare,

- căutare proprie,

- lipsă arhiva,

- nivel de completitudine limitat,

- fluxuri irepetabile.

Era normal și firesc pentru portalurile care se referă la entități de același fel, ca oamenii să se așeze la o aceeași masă, să discute și să cadă de acord la o structură unică, la un vocabular unic, la dispunere unică a butoanelor, la modalități comune de a accesa articolele, așa fel încât o persoană care merge prin portalurile entităților omogene, să se orienteze rapid, căci de la o entitate la alta nu apar diferențe semnificative, standardizarea fiind prezentă și operrațională. Există mii de posibilități de a personaliza un portal, dar esențială este structura și eficiența cu care cetățenii se orientează în a găsi ceea ce caută printr-un număr cât mai mic de clickuri.



(13 iulie 2023)

Ce fel de guvern avem?

Dacă toți miniștri din Guvernul CIOLACU ar fi absolvenți ai primelor 10 universități din lume, am fi persoane lipsite de caracter dacă nu am spune că avem un guvern genial.

Cele  10 universități ale lumii sunt:

01. University of Oxford

02. Harvard University

03. University of Cambridge

04. Stanford University

05. Massachusetts Institute of Technology

06. California Institute of Technology

07. Princeton University

08. University of California Berkeley

09. Yale Yniversity

10. Imperial College London.

Dacă toți miniștri din guvernul CIOLACU ar fi absolvenți ai primelor 10 universități după clasificarea românească a universităților românești, vom spune cu certitudine că avem un guvern format din specialiști foarte buni. Cele 10 universități românești sunt:

01. Universitatea BABEȘ-BOLYAI

02. Universitatea București

03. Universitatea Politehnica București

04.Universitatea Transilvania Brașov

05. Universitatea de Vest Timișoara

06. Universitatea Al. I. CUZA Iași

07. Universitatea Tehnică Cluj Napoca

08. Universitatea Tehnică Gheorghe ASACHI Iași

09. Universitatea de Medicină și Farmacie Carol DAVILA

10. Universitatea Politehnică Timișoara.

Dacă definim un indicator și demonstrăm că este reprezentativ, vom considera că 

Dacă acel indicator agregat IA are valori cuprinse în intervalul [9,20: 10] guvernul va fi considerat foarte bun. 

Dacă acel indicator agregat IA are valori cuprinse în intervalul (7,80: 9,20) guvernul va fi considerat bun.

Dacă acel indicator agregat IA are valori cuprinse în intervalul (6,00; 7,80] guvernul va fi considerat mediocru.

Pentru valori mai mici de 6,00 ale indicatorului IA, nici nu vreau să mâ gândesc cum s-ar numi un guvern, dar să nu uităm că au fost și astfel de guverne, mai ales după Al Doilea Război Mondial, când comuniștii au lichidat elitele autentice ale neamului românesc.

Eu propun un indicator care folosește clasificarea universităților din România și obțin o valoare medie cuprinsă între 1 și 65 căci clasificarea cuprinde doar 65 de universități. Această medie o voi norma pentru a o aduce într-un interval cu care să lucrez, interval cuprins între 1 și 10, așa cum am zis că este indicatorul IA cu care să concluzionez dacă guvernul este foarte bun sau bun sau altfel.

Indicatorul IA = 6,97

Lipsesc din seria de date poziția de clasificare a miniștrilor BUDĂI, VEȘTEA și BURDUJA. O conversie pentru rangul universității absolvite de ministrul BURDUJA schimbă radical poziționarea întregului guvern, dar seria de date devine neomogenă.

(15 iunie 2023)

Restructurarea universităților în UE

Acum câțiva ani, birocrații de la Bruxelles vânturau ideea că o universitate trebuie să revină la un milion de locuitori. Ceva aveau ei în cap, dar totul era legat de:
- banii alocați universității,
- calitatea procesului de instruire,
- satisfacerea pieței muncii,
- utilizarea metodelor moderne,
- ierarhizarea calificărilor,
- creșterea eficienței.

În lista universităților românești de pe Wikipedia există 102 universități, iar noi avem 19 milioane de locuitori, ceea ce înseamnă că 19 universități ar fi numărul visat la Bruxelles pentru spațiul nostru cel mioritic.
Prin 1997 am văzut o restructurare din temelii la o universitate din Europa de Vest. Exista o schemă a facultăților și departamentelor din universitate. La fiecare departament exista o listă cu posturilor libere cu discipline și cu gradul didactic. Lucrătorii din vechile departamente erau invitați într-o anumită ordine, după criterii extrem de precise. Ei priveau schema nouă a facultăților și departamentelor. Consultau lista posturilor didactice libere și alegeau de acolo poziția care li se potriveau cel mai bine. Ei aveau la dispoziție cam 9 luni pentru a-și pregăti cursurile și seminariile. Am văzut cam într-o oră vreo patru profesori care au trecut prin fața listelor. Unii căutau să câștige timp. Li se spunea că a doua zi, lista posturilor va arăta altfel, căci vin profesori și ocupă posturi care azi sunt libere. Erau foarte triști profesorii care veneau în fața unui tânăr de sub 30 de ani care gestiona întregul proces de restructurare a universității.

Am văzut  și restructurarea unei universități din fosta RDG, proces extrem de dur, căci exista un decalaj imens între cei care lucraseră în RFG cu posibilități de a publica, de a merge la conferințe, de a avea acces la reviste importante, la edituri, la laboratoare  cu dotări de excepție, în timp ce profesorii din RDG au stat și lucrat în cu totul alte condiții, zidul Berlinului fiind definitoriu pentru izolarea celor de acolo. Deși erau cu condiții total diferite, toți s-au așezat la startul unic, cu criterii unice de ierarhizare și rezultatul a fost unul foarte diferit față de ceea ce estimau toți.

Să fie foarte clar, restructurarea universităților românești, după regulile UE nu sunt opționale. Există termene. Există sarcini clare. Există canale de oprire a finanțării. Așa cum a fost procesul Bologna, tot așa se vor restructura și universitățile, oricât de mare ar fi rezistența sistemului existent. 

Ceea ce am văzut eu cu ochii mei în legătură cu procesele de restructurare generate de niște birocrați nu va duce în niciun caz la ceva benefic, exact așa cum s-a întâmplat cu sistemul 3+2+3  licență-master-doctorat, unde în loc să se obțină calitate, s-a obținut cu totul altceva, iar piața pe muncii se resimte lipsa adevăraților specialiști care să execute activități de mare complexitate.


(18 noiembrie 2022) 

Din nou despre clasificarea universităților din RO

 La adresa: https://www.4icu.org/ro/ există o clasificare a universităților din România. Eu nu spun că este o clasificare perfectă. Nu spun că este o clasificare unică. Nu spun că este o clasificare bătută în cuie. Spun că este un punct de pornire în a ierarhiza universitățile. Spun că este un reper. Spun că în orice CV trebuie ca proprietarul CV-ului să spună ce universitate a absolvit și care este poziția ei în clasificare. Dacă un nene sau o tanti au absolvit Universitatea din Oradea, obligatoriu să spună că aceasta este pe poziția 17 în clasificarea de la adresa https://www.4icu.org/ro/

1	Universitatea Babes-Bolyai	Cluj-Napoca
2	Universitatea Politehnica din Bucuresti	Bucharest
3	Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iasi	Iasi
4	Universitatea din Bucuresti	Bucharest
5	Academia de Studii Economice din Bucuresti	Bucharest
6	Universitatea Transilvania din Brasov	Brasov
7	Universitatea Technica din Cluj-Napoca	Cluj-Napoca ...
8	Universitatea de Vest din Timisoara	Timisoara
9	Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi din Iasi	Iasi
10	Universitatea Politehnica din Timisoara	Timisoara ...
11	Universitatea Stefan cel Mare Suceava	Suceava ...
12	Universitatea Lucian Blaga din Sibiu	Sibiu
13	Universitatea din Craiova	Craiova ...
14	Universitatea Dunarea de Jos din Galati	Galati ...
15	Universitatea de Medicina, Farmacie, Stiinte si Tehnologie "George Emil Palade" din Targu Mures	Târgu Mures ...
16	Universitatea Ovidius Constanta	Constanta
17	Universitatea din Oradea	Oradea
18	Universitatea de Medicina si Farmacie Iuliu Hatieganu	Cluj-Napoca
19	Universitatea 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia	Alba Iulia
20	Universitatea de Medicina si Farmacie Gr. T. Popa	Iasi
21	Universitatea Sapientia	Cluj-Napoca
22	Universitatea din Pitesti	Pitesti ...
23	Universitatea de stiinte Agricole si Medicina Veterinara din Cluj-Napoca	Cluj-Napoca
24	Universitatea de Medicina si Farmacie Victor Babes din Timisoara	Timisoara
25	Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative	Bucharest
26	Universitatea Petrol-Gaze din Ploiesti	Ploiesti
27	Universitatea de Medicina si Farmacie din Craiova	Craiova
28	Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti	Bucharest
29	Universitatea de Medicina si Farmacie Carol Davila din Bucuresti	Bucharest
30	Universitatea de Arhitectura si Urbanism Ion Mincu din Bucuresti	Bucharest ...
31	Universitatea de stiinte Agronomice si Medicina Veterinara din Bucuresti	Bucharest ...
32	Universitatea Româno-Americana	Bucharest
33	Universitatea Spiru Haret	Bucharest ...
34	Universitatea Constantin Brâncusi	Târgu Jiu
35	Universitatea Vasile Alecsandri din Bacau	Bacau
36	Universitatea Valahia din Târgoviste	Târgoviste
37	Universitatea Aurel Vlaicu din Arad	Arad
38	Universitatea de stiinte Agricole si Medicina Veterinara a Banatului Timisoara	Timisoara
39	Universitatea Danubius Galati	Galati
40	Universitatea Maritima din Constanta	Constanta
41	Universitatea Nationala de Arta Teatrala si Cinematografica Ion Luca Caragiale	Bucharest
42	Universitatea Titu Maiorescu	Bucharest ...
43	Universitatea de Vest Vasile Goldis din Arad	Arad ...
44	Universitatea din Petrosani	Petrosani
45	Universitatea Agora din Oradea	Oradea
46	Universitatea de stiinte Agricole si Medicina Veterinara din Iasi	Iasi
47	Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir	Bucharest
48	Universitatea Crestina Partium	Oradea
49	Universitatea Nicolae Titulescu din Bucuresti	Bucharest
50	Universitatea Nationala de Arte din Bucuresti	Bucharest
51	Universitatea de Arte George Enescu Iasi	Iasi
52	Universitatea de Arte din Târgu Mures	Târgu Mures
53	Universitatea Tibiscus din Timisoara	Timisoara
54	Universitatea de Arta si Design din Cluj-Napoca	Cluj-Napoca
55	Universitatea Nationala de Muzica din Bucuresti	Bucharest
56	Universitatea George Bacovia Bacau	Bacau
57	Universitatea Ecologica din Bucuresti	Bucharest
58	Universitatea Emanuel din Oradea	Oradea
59	Universitatea HYPERION	Bucharest
60	Academia de Muzica Gheorghe Dima	Cluj-Napoca ...
61	Universitatea Nationala de Educatie Fizica si Sport	Bucharest
62	Universitatea Bogdan Voda din Cluj-Napoca	Cluj-Napoca
63	Universitatea Petre Andrei din Iasi	Iasi ...
64	Universitatea Bioterra din Bucuresti	Bucharest
65	Universitatea Mihail Kogalniceanu	Iasi
66	Universitatea Dimitrie Cantemir	Târgu Mures
67	Universitatea Andrei Saguna	Constanta
68	Universitatea Constantin Brâncoveanu	Pitesti
69	Universitatea Artifex din Bucuresti	Bucharest
70	Universitatea Româno-Germana din Sibiu	Sibiu
71	Institutul de Administrare a Afacerilor din Bucuresti	Bucharest
72	Universitatea Apollonia din Iasi	Iasi
73	Universitatea Athenaeum din Bucuresti	Bucharest
74	Universitatea Româna de stiinte si Arte Gheorghe Cristea	Bucharest
75	Universitatea Europeana "Dragan" din Lugoj	Lugoj
Un	Universitatea Avram Iancu din Cluj-Napoca	Cluj-Napoca

Dacă un nene sau o tanti a terminat o universitate de pe poziția 70 este una sau dacă a terminat o universitate din primele 10 este altceva. Noi trebuie să știm cine este acel nene sau acea tanti din punct de vedere al seriozității pregătirii sale profesionale, căci facultate de Drept erste și la Universitatea BABEȘ-BOLYAI de pe poziția 1 și la Universitatea BRÂNCOVEANU de pe poziția 68.

(06 octombrie 2022)

O ierarhizare a universităților din România

La mine sunt foarte clare lucrurile. Trebuie să dispun de o ierarhizare, justificată ca să știu despre ce vorbesc. Ideea că toți suntem buni, că ultimul dar nu cel din urmă, mă lasă rece. pentru mine, trebuie să existe Ț universități și ele trebuie înșirate de la 1 la Ț după niște criterii agregate și de aici vedem cum stau lucrurile, căci așa cum la sport avem un campion și un sportiv pe ultimul loc, tot așa și la universități, trebuie să vedem cum stau lucrurile.
La adresa https://www.universityguru.com/universities--romania am găsit o clasificare a universităților din spațiul mioritic și mă grăbesc s-o pun și eu aici. este bine să știm cine, ce facultate de la ce universitate a terminat, pentru a ne da seama cum stau lucrurile, căci una este să ai o facultate unde satisfacția studenților este 4,6 din 5 puncte și cu totul altfel stau lucrurile dacă universitatea are o rată de satisfacție a studenților de 4,0 din 5.
Iată lista:

01. Universitatea BABEȘ-BOLYAI din Cluj

02. Universitatea București

03. Academia de Studii Economice din București

04. Universitatea Politehnica din București

05. Universitatea de Medicină și Farmacie din Cluj

06. Universitatea de Vest din Timișoara

07. Universitatea Transilvania din Brașov

08. Universitatea Alexandru Ioan CUZA din Iași

09. Universitatea Lucian BLAGA din Sibiu

10. Universitatea Tehnică din Cluj

11. Universitatea Tehnică Gheorghe ASACHI din Iași

12. Universitatea Politehnică din Timișoara

13. Universitatea din Oradea

14. Universitatea Dunărea de Jos din galați

15. Universitatea de Medicină și farmacie Grigore T. POPA din Iași

16. Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș

17. Universitatea de Medicină și Farmacie Carol DAVILA din București

18. Universitatea Ștefan cel MARE din Suceava

19. Universitatea de Medicină și farmacie din Timișoara

20. Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară București

21. Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj

22. Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova

23. Universitatea Titu MAIORESCU din București

24. Universitatea din Pitești

25. Universitatea Tehnică de Construcții București

26. Universitatea Valahia din Târgoviște

27. Universitatea Aurel VLAICU din Arad

28. Universitatea Craiova

29. Universitatea Ovidius din Constanța

30. Universitatea 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia

31. Universitatea de vest Vasile GOLDIȘ din Arad

32. Universitatea de Petrol și Gaze Ploiești

33. Universitatea Vasile ALECSANDRI din Bacău

34. Universitatea Creștină Dimitrie CANTEMIR

35. Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Timișoara

36. Universitatea din Petroșani

37. Universitatea de Arhitectură și Urbanism din București

38. Universitatea Româno-Americană

39. Universitatea Constantin BRÂNCUȘI din Târgu Jiu

40. Universitatea Agora din Oradea

41. Școala Națională de Studii Politice și Administrative din București

42. Universitatea Danubius

43. Universitatea Maritimă din Constanța

44. Universitatea de Apărare Carol I

45. Universitatea de Artă George ENESCU din Iași

46. Universitatea Nicola TITULESCU din București

47. Universitatea Națională de Muzică din București

48. Universitatea de Teatru din Târgu Mureș

49. Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Iași

50. Universitatea  de Artă Teatrală și Cinematografică I.L. CARAGIALE din București

51. Universitatea  Atheneum din București

52. Universitatea  ARTIFEX din București

53. Universitatea Națională de Educație Fizică și Sport București

54. Academia de Muzică Gheorghe DIMA din Brașov

55. Universitatea  Constantin BRÂNCOVEANU

56. Universitatea  Emanuel din Oradea

57. Universitatea  Ecologică București

58. Universitatea  Eftimie MURGU din Reșița

59. Universitatea  națională de Artă din București

60. Universitatea  Petru MAIOR din Târgu Mureș

61. Universitatea  George BARIȚIU din Brașov

62. Universitatea  HYPERION

63. Universitatea  de Artă și Design din Cluj

64. Universitatea  DRĂGAN din Lugoj

65. Universitatea  Tibiscus din Timișoara

66. Universitatea Petre ANDREI din Iași

Nu spun acum că o altă ierarhizare nu este posibilă sau bine venită. Trebuie însă făcută transparent, cu specificarea criteriilor și cu date de intrare oferite de universități, dar nu oricum, ci verificate. Formula de calcul trebuie să fie unică. Datele inițiale trebuie să fie publice, iar procesul de ierarhizare trebuie să fie:

- acceptat,

- reproductibil,

- general.

Unii vor fi nemulțumiți, dar dacă marea majoritate acceptă ierarhizarea, este un pas important. Aici nu e vorba nici de a cântări ca la Alimentara, nici de a evalua după ochi, ci de a da ponderi, de a aplica un algoritm, iar societatea de azi operează în acest fel, căci valoarea nu are o formulă infailibilă, ci se stabilește în moduri foarte diferite, iar de la o perioadă la alta lucrurile se mai schimbă. Ființa umană are limitele ei și trebuie să trăiască cu ele și mai ales trebuie să și le accepte. Trebuie să-mi exprim tristețea că sunt universități care nu apar aici, motivele îmi sunt necunoscute. Acum, este normal ca orice persoană care-și completează un CV și spune ce universitate a terminat, să indice poziția din clasament, ca să ne dăm seama cât de valoroasă este respectiva instituție, căci una este să fii absolventul unei universități din primele 10 și cu totul altfel se pune problema să fii absolvent al unei universități din ultimele zece. Rangul universității are multe elemente, dar unul dintre ele este corpul profesoral, prin disciplinele predate, prin lucrările publicate și prin gradele didactice. Una este să ai o universitate unde au fost publicate 1.000 de articole în reviste ISI și altfel stau lucrurile cu o universitate în care cele 300 de articole evaluate se află în reviste indexate în baze de date.

(19 august 2022)

Recuperarea timpului pierdut se amână sine die...

Comunismul a adus sărăcie, lipsuri, șantiere inutile, risipă și ineficiență. După 1989 toate speranțele au fost îndreptate spre noua clasă politică repezită spre a pune mâinile pe frâiele puterii. Inexistența unor filtre calitative verificate în practica socială a făcut ca noua clasă politică să fie formată din tot felul de persoane, care nu au dovedit a fi calificate, care au arătat lipsă de profesionalism.
Cine a crezut că românii fugiți în vremurile comuniste, care s-au realizat în Occident, se vor întoarce pe meleagurile mioritice, a făcut calcule total eronate. Românii fugiți nu s-au întors pentru că știau care:
- este rezistența la nou,
- sunt întrebările cu mâncatul salamului cu soia în ultimii cinci ani,
- erau frânele pe care le-ar fi întâmpinat, că noi nu avem nevoie să ne învețe careva, 
- trebuie să fie furcile caudine prin care să treacă din partea foștilor colegi.

Eu am avut foști studenți de la Informatică Economică plecați în USA, Germania, Franța sau Anglia în timpul lui CEAUȘESCU, dar niciunul nu s-a întors în țară și argumentele lor erau decente, căci se acomodaseră cu ceea ce era acolo și știau atmosfera de aici, iar prin comparație era mai bine acolo. Unii chiar făcuseră doctorate și lucrau în universități foarte bune.

Am stat de vorbă cu o profesoară din Chile care venise în perioada în care în țara ei erau represiuni asupra socialiștilor. Doamna vorbea perfect românește și spunea că în Chile la formarea guvernului sunt invitați profesori de origine chiliană care lucrează la mari universități din USA și devin miniștri, președinți de agenții guvernamentale. Acolo se pune accent pe filtrele valorice și valorile autentice sunt respectate.

Îmi aduc aminte că aveaqm un coleg al cărui fiu era profesor la o universitate din primele 10 ale lumii. Colegul meu i-a cerut fiului să vină pentru câteva luni să pună și el umărul la construirea noii societăți democrativ=ce. În naivitatea lui, tânărul a acceptat. A venit. A fost angajat la un barosan din Ro și a primit un salariu astronomic în USD. Tânărul plin de elan, s-a pus pe treabă. Și a lucrat și a venit cu soluții. Toate materialele le colectau niște moșulici din instituție. Au trecut luni bune și nimeni nu l-a chemat să discute cu el. Salariul îi mergea. Omul a văzut că muncește degeaba și și-a luat tălpășița și a plecat acolo unde soluțiile lor aduceau milioane, zeci de milioane de dolari celor care aveau nevoie de ele.

Am luat la puricat CV-uri ale multor politicieni. Nu am găsit decât un singur caz de politician care a studiat la una din primele 10 universități ale lumii. Restul politicienilor au absolvit universități obscure sau cei care au absolvit facultăți mai de Doamne-Ajută, lucrează în cu totul alte domenii.

Cu o clasă politică subcalificată, nu se recuperează cei 50 de ani ai comunismului, ci decalajele față de țările avansate se adâncește, recuperarea lor se amână sine die, căci implementarea conceptului de Românie educată va produce efecte abia peste 25 de ani.


(14 august 2022)