1000 de oameni care m-au impresionat: Narcis LUCA

Narcis LUCA este absolvent al Secției de Matematică de la Facultatea de Matematică-Informatică  a Universității Transilvania din Brașov, promoția 2007. De la terminarea facultății el a lucrat numai și numai în mediul privat și nu oricum, ci cu rezultate foarte bune, căci este un excelent programator.
Cu narcis LUCA am elaborat o serie de materiale dintre care enumer aici:
Ion IVAN, Alin ZAMFIROIU, Narcis LUCA, Gheorghe MATEI - Avuţia naţională digitală, Editura ASE, Bucureşti, 2020, 196pg, ISBN: 978-606-34-0339-2

Am colaborat foarte bine, căci Narcis LUCA este un programator de cuvânt, așa cum sunt toți programatorii de succes. Este un tip meticulos, căci știe că numai un text corect gramatical și bine tehnoredactat este textul agreat de cititor. El dacă a promis că face ceva, face acel lucru și îl face temeinic, cu seriozitate, oferind la nivelul cel mai de sus calitate. 

Sunt sigur că la prima cafea la care ne vom întâlni, vom discuta despre o carte sau despre un articol și Narcis LUCA sunt sigur că va fi entuziasmat să se apuce de treabă, căci îi plac provocările, mai ales în zone necunoscute ale informaticii, unde trebuie să se documenteze și să experimenteze.

(05 februarie 2023)

Proprietățile claselor de componente D-AN

Componentele avuției naționale digitale trebuie privite fa cormând clase, exact ca în programarea orientată obiect, pentru că și aici se identifică:

- operanzi ca matrii prime de bază sub forma unor adevăruri imuabile;

- operatori ce lucrează cu mulțimi de operanzi;

- output-uri care sunt de fapt componentele ca atare.

Extinderea lucrului cu obiecte ne duce spre proprietățile acestora și deci se va vorbi despre:

- încapsulare care presupune a construi entități distincte din operanzi și operatori, ceea ce este un mod normal de a aborda realizarea oricărei componente de avuție națională digitală; oricine va accesa o astfel de componentă va vedea că acolo sunt câteva adevăruri cunoscute, iar autorul componentei introduce operatori ce privesc analiza, sinteza, compararea, interpretarea sau alt operator, ceea ce conduce la rezultate extrem de interesante, chiar noi;

- moștenirea fiind ceea ce înseamnă preluare unor proprietăți în noile componente, proprietăți și chiar operanzi și operatori din alte componente, căci este extrem de dificil ca totul să fie 100% nou, original și nemaipomenit; fără să greșesc, spun că în realizarea articolelor pe care le-am publicat am folosit un șablon în care aveam o prezentare a problemei, o descriere a soluțiilor date de alții, solușia mea, o generalizare a soluției mele, o parte experimentală, o analiză comparată a ceea ce am făcut cu ceea ce există și ceva despre cum vedeam viitorul; acestă structură se moștenea de la un articol la altul;

- derivarea se potrivește de minune la elaborarea de componente pentru avuția națională digitală întrucât atunci când cineva își propune să construiască ceva, nu pleacă de la zero, ci merge de la componente deja existente la care adaugă ceea ce s-a mai obținut ca elemente de noutate între timp; noile componente obținute din derivare fie au nișye detalieri în plus la ceea ce există, fie conțin niște ipoteze, fie chiar aduc noutăți esențiale și demonstrații care evidențiază noi puncte de vedere în condițiile descoperirilor de ultimă oră care schimbă abordările de dinainte.

Tratând în acest fel problematica, evident, are loc o direcționare a producției de componente de avuție națională digitală spre o direcție corectă, iar latura virtuală devine cu atât mai interesantă și mai productivă, căci se cunosc și calitățile și contradicțiile ei.
Lumea aplică aceste proprietăți instinctiv, dar conștientizarea  lor va aduce reale beneficii, pentru că crește productivitatea dezvoltatorilor de avuție națională digitală din moment ce lucrează sistematic.

(06 octombrie 2017)

Conversia, operație pe avuția națională digitală

Foarte multe componente de avuție națională digitală se află în diferite stadii, după cum creatorul lor are capacitatea de a le realiza. Pe Internet se găsesc multe cursuri universitare sun forma de fișiere pdf, autorii lor crezând că în acest fel fac e-Learning, ceea ce este cu totil fals. A face conversie de componente de avuție națională înseamnă a transforma ă componentă de un tip sau de un format într-o altă componentă cu un format diferit de cel inițial, dar conținutul digital să rămână neschimbat atât din punct de vedere semantic cât și din punct de vedere sintactic.

Conversia este un proces pe care cel care îl realizează să caute modalități să-i asigure reversibilitatea, lucru foarte greu de realizat. Dacă avem o poză color și facem conversie către alb-negru, evident se pierde informație și a trece de la poza alb-negru către poza color fără informații suplimentare este deja un vis irealizabil. De aceea, pentru a evita dezastrele inerente oricărei conversii cu pierdere de informație, este rezonabil să se facă o copie a fișierului original sau conversia să se facă într-un alt fișier.

Foarte frecvent, autorii scriu texte în word după care le convertesc în HTML, dar există riscuri ca orice actualizare să nu se facă direct pe fișierul htm, ci în fișierul doc și iar se face conversie și tot așa. Cele mai frecvente sunt conversiile de poze pentru că se preferă acele formate care necesită spațiu de memorie cât mai mic.
Se știe că există produse software pentru convesii de fișiere imagine de la oricare tip, către oricare, deci nu mai are nimieni nicio scuză în a folosi reprezentări neadecvate în aplicații web cu pretenții. Pentru fotografia dată aici am făcut diferite conversii pornind de la formatul JPG de 1447Kb și am obținut:
Tiff................9.974Kb
Bmp256........7.805Kb
Bmp............23.410Kb
Png................9.374Kb
Monocrom.......976Kb
Când se fac conversii este deosebit de important să se pornească nu de la obținerea unui minim de spațiu de stocare, costurile diind penibil de mici acum, ci la ceea ce se dorește ca durată de așteptare în a obține informația căutată în forma dorită de utilizator.

(22 septembri
e 2017)

Concatenarea, operație pe avuția națională digitală

Se consideră două componente C' și C" de avuție națională digitală, definite prin:
C' = <C1, C2, C3, .....Ci>
C" = <Ci+1, ........, Cn-1, Cn>.
Prin operația de concatenare sau de alipire, se înțelege constituirea unei noi componente d-AN C formată din componenteșe celor două componente C  = <C1, C2, C3, .....Ci, Ci+1, ........, Cn-1, Cn> sau a componentei CC = <Ci+1, ........, Cn-1, Cn,  C1, C2, C3, .....Ci >.
De regulă concatenarea se realizează pentru:
- a facilita accesul direct la informații;
- a crește complexitatea unei componente d-AN;
- a da senzația de productivitate în dezvoltarea de componente d-AN.
Este o operație fie la nivel fizic, atunci când din două componente aflate sub forma a două fișiere C' și C", prin operația copy, atât de dragă plagiatorilor ordinari,  se construiește un fișier folosind operația paste este un fișier C definit prin C  = <C1, C2, C3, .....Ci, Ci+1, ........, Cn-1, Cn>.

Este, se asemenea, o operație virtuală, atunci când din două fișiere  C' și C"cu referințe, rezultă un fișier C prin copierea conținutulurilor celor două fișiere.

(22 septembrie 2017)

Deconcatenarea, operație pe avuția națională digitală

Se consideră o nouă componentă  C din avuția națională digitală construită din alipirea componentelor

C  = <C1, C2, C3, .....Ci, Ci+1, ........, Cn-1, Cn>.

Prin operația de deconcatenare se înțelege ruperea aplicației C în două aplicații, C' și C" definite prin:

C' = <C1, C2, C3, .....Ci> , respectiv, C" = <Ci+1, ........, Cn-1, Cn>.

De regulă, deconcatenarea apare pentru:

- a crește omogenitatea în componenta construită inițial;

- a răspunde unor cerințe exprese introduse prin conjuncția sau;

- a înmulți artificial numărul componentelor d-AN.

Este o operație fie la nivel fizic, atunci când noua componentă este un fișier rezultată din copierea fișierelor C1, C2, C3, .....Ci, Ci+1, ........, Cn-1, Cn și apoi se crează două noi fișiere C' și C" prin operații de copiere, conținutul lor fiind disjunct.

Este, se asemenea, o operație virtuală, atunci când noua componentă este un fișier rezultată din copierea referințelorfișierelor C1, C2, C3, .....Ci, Ci+1, ........, Cn-1, Cn și apoi se crează două noi fișiere C' și C" prin operații de copiere a referințelor pentru componentele C1, C2, C3, .....Ci, respectiv pentru componentele Ci+1, ........, Cn-1, Cn,  conținutul celor două fișiere având conținutul format numai din referințe de componente este disjunct.

(22 septembrie 2017)

Reutilizabilitatea componentelor d-AN

Ideia de reutilizabilitate a fost demult dezbătută în informatică și apariția macrodefinițiilor, subprogramelor și a procedurilor vine să exemplifice acest lucru. Dacă trebuie scris un program în care sunt necesare 10 înmulțiri a câte două matrice, se va scrie o singură dată un subprogram de înmiulțire a două matrice, într-o formă suficient de generală, care va fi apelat de 10 ori, schimbând doar parametri. Înseamnă deci că a fost reutilizată o secvență de program pentru a rezolva 10 chestiuni. Când se scriu macrodefiniții, cele 10 apeluri de macrodefiniții pentru a înmulți două matrice se concretizează la apeluri prin inserarea de 10 secvențe înlocuind parametri și se crează senzația că au fost scrise cele secvențe adaptate de zece ori, deși în realitate ele au fost generate automat. Reutilizarea a mers mai departe cu variabilele de tip articol și acum cu tipul de dată obiect, care este de fapt un conglomerat de variabile și de proceduri, reunite sub o singură umbrelă numită obiect, care de fapt a generat OOP, adică Object Oriented Programming, acea revoluție din generația a cincea de tehnici de programare.
Reutilizabilitatea componentelor d-AN nu este plagiatul de teze de doctorat. Este o activitate creatoare care face ca știința dar și arta să meargă înainte, prin economie de muncă vie. Prin reutilizare crește productivitatea în toate domeniile, cu atât mai mult în IT&C.

În cazul d-AN lucrurile sunt și mai complexe, reutilizarea căpătând noi valențe. Chiar dacă prin reutilizar vulgară copy-paste gândul ne duce spre plagiat, în mod etic, reutilizare de componente d-AN înseamnă cu totul altceva, exact ca în pictură. Tuburi de culori, șevalet, pensule și pânză cumpără oricine. Numai că nu este important să le cumpere cineva, ci ce face cu ele. Așa și cu d-AN și componentele sale. Acces la oricare dintre componente are fiecare. A le reutiliza înseamnă a face ceva în mod creator cu ele, exact cum amestecă un pictor culorile din tuburi pe paletă și apoi le așează cum numai el știe pe pânză, obținând o pânză, care uneori este doar un tablou, dar rareori se obține o capodoperă. Și în reutilizarea de componente d-AN sunt foții, adică plagiatorii vulgari, dar sunt și marii creatori, căci și îm mediul virtual există creații și încă de excepție, atât în știință, cât și în artă. Lipsa barierelor în documentare face ca știința să progreseze înfiorător, iar arta să explodeze. Și toate sunt numai și numai ca rezultat al reutilizării de context digital, adică de d-AN la o adică.

(31 august 2017)

Ortogonalitatea componentelor d-AN

Așa cum se știe, ortogonalitatea este o caracteristică de calitate pentru produsele software, ceea ce înseamnă că acestea trebuie să difere unele de celelalte sau ar trebui să difere, căci în realitae lucrul acesta este greu de realizat, deși multe dintre produsele informatice se realizează independent unele de celelalte și dezvoltatorii lo nu știu unii de ceilalți.

Doctorandul meu Daniel MILODIN a realizat o teză de doctorat intitulată Ortogonalitatea entitatilor structurate, susținută în noiembrie 2009, care tratează exact această problematică. El a avut un produs software propriu care a analizat nenumărate componente foarte diversificate și pe modele de măsurare a ortogonalității a făcut cercetări unde a obținut rezultate deosebit de interesante. Consider că aceste cercetări pe care el le-a continuat, iată, merită să fie orientate și spre componentele avuției naționale digitale pentru că acestea:

- se găsesc într-o mare varietate;

- tratează subiecte extrem de diferite;

- au niveluri de abordare neimogene;

- folosesc tehnologii din tot felul de generații;

- coexistă în structuri virtuale de d-AN;

- accesarea lor trebuie ierarhizată corect.

Cercetările trebuie să pornească de la obiectivele d-AN și trebuie să ia în considerare o realitate dură care are există independent de cei ce dezvoltă componente d-AN dar și de cei care le accesează, neexistând nicio legătură dintre multitudinea de profile ale acestora, toți fiind pe baricade proprii.

(31 august 2017)

Corectitudinea avuției naționale digitale

Pentru ca avuția națională digitală, denumită prescurdat fie d-avuție națională, fie d-AN să-și atingă menirea pentru care este construită, trebuie să aibă un conținut digital corect. Carcateristica de calitate denumită corectitudine vizează:

- concordanța perfectă între texte incluse în d-AN și realitatea înconjurătoare descrisă;

- preluarea fără a include modificări a unor date calendaristice și a unor nume;

- punerea în corespondență fără eroare a textelor cu fotografii și filme, fișiere de sunet;

- marcarea în clar a elementelor de incertitudine, acolo unde acestea există;

- prezentarea distinctă a punctelor de vedere diferite și a surselor lor;

- evitarea tranșării lucrurilor, mai ales când este vorba de ipoteze neverificate; 

- indicarea surselor respectând cerinte de identificare a textelor originale;

- asigurarea respectării regulilor de scriere gramaticală în vigoare;

- verificarea de calcule și preluarea de formule care să permită reproductibilitatea;

- includerea de cuvinte cheie semnificative în concordanță cu conținutul;

- abordarea gradată cu prezentarea de concepte înainte de utilizarea acestora;

- păstrarea unor reguli general acceptate de redare în grafice, diagrame și tabele;

- respectarea regulilor din statistică de construire a seriilor de date;

- evitarea trimiterilor înainte sau înapoi spre destinații nesemnificative.

Experiența arată că asigurarea corectitudinii conținutului digital nu este un lucru simplu, ci trebuie o pregătire prealabilă a materialelor pe baza cărora acest nou conținut digital se va construi. Se știe că efortul de a pregăti elaborarea corectă a conținutului digital printr-o documentare solidă este cu mult mai mic decât efortul de a îndrepta erorile dintr-un conținut digital elaborat în grabă, cu o abordare superficială și a cărui structură îl face greu de înțeles și mai ales de urmărit, chiar de autorul său.

Oricare dintre noi, când a consultat câte ceva pe Internet a avut surprize neplăcute de a găsi conținut digital în care:

- erau greșiți anii;

- pozele nu corespundeau textelor;

- lipseau tabele și grafice anunțate;

- definițiile apăreau după utilizarea lor;

- lipsea bibliografia de bază;

- numele erau ortografiate greșit;

- concluziile erau vagi;

- lipsea concordanța între titlu și conținut;

- se reluau aceleași variabile cu semnificație diferită;

- lipseau explicații legate de formule;

- graficele erau irelevante;

- textul avea greseli de construcție logică.

Trebuie un pic de experiență și o anume determinare pentru a realiza componente de avuție națională digitală cât mai corecte. Este adevărat că realizarea fără costuri și mai ales fără a aștepta o răsplată, adică abordarea dezvoltării de componente de d-AN ca acțiune de voluntariat nu impune obligatoriu exigență maximă. Impunerea de către fiecare autor de conținut digital a unui nivel ridicat de profesionalism, va conduce la crearea de componente de d-AN cu corectitudine acceptabilă, dacă nu maximă așa cum ne dorim cu toții, chiar dacă munca este neplătită pe loc.

(30 august 2017)

Managementul operațiilor copy-paste în d-AN

Avuția națională digitală, d-AN este și ea bântuită de derularea de operații de tip copy-paste întrucât este vorba de o mare diversitate de:

- autori;

- teme;

- tehnici;

- obiective;

- orgolii;

- strategii;

- abordări;

- evaluări.

Acum când există software de analiză a originalității lucrărilor elaborate, nu este imposibil să se facă și analiza conținutului digital pentru a vedea originalitatea fiecărei componente realizate și mai ales postate în mediul virtual.

Managementul operațiilor copy-paste în d-AN se realizează îm primul rând de cel care crează conținutul digital. În mod normal ar terbui un minim de deontologie profesională pentru oricare contributor cu conținut digital și n-ar fi rău ca să existe obligativitatea ca la finalul oricărui text să existe o frază prin care autorul să-și asume calitatea a ceea ce a postat, iar în caz contrar materialul să fie tartat ca atare, adică fără valoare, exact cum ar fi un  produs software pus în circulație fără a fi testat, dar unde se specifică la lansarea în execuție acest aspect.

Managementul operațiilor copy-paste în d-AN vizează limitarea preluării, chiar dacă se fac citări corecte de surse, a textelor prea lungi, fără interpretări proprii,. Uneori există dorința de a evita trimiterile către surse, fapt pentru care se inserează textele ale altor autori în propriile noastre texte, deși acest lucru nu prea este în regulă. Nici inserarea de sintagme folosite în alte texte, chiar dacă se fac referiri, cu utilizarea de ghilimele, nu este o soluție pentru că textul nostru este fragmentat și devine greoi în a fi parcurs. Uneori excesul de citări și de inserări de fragmente de texte din alte lucrări este un fel de boală a celor care vor a se da erudiți, devenind și obositori și penibili.

Managementul operațiilor copy-paste în d-AN mi se pare corect numai și numai atunci când pentru a evita erorile de ortografiere a unor denumiri de localități, a unor date istorice, a unor expresii în limba latină sau a unor nume de persoane precum Arnold Schwarzenegger se intră pe articolul Wikipedia dedicat lui și este preluat de acolo corect și complet. Nu este nimic greșit în a proceda astfel mai ales că dorința oricărui contributor la a dezvolta avuție națională digitală este asigurarea corectitudinii celor înscrise în articole, dacă nu neapărat ca interpretare, cel puțin ca sintaxă și ortografie.

Managementul operațiilor copy-paste în d-AN nu trebuie dusă la extrem, adică de a nu folosi în niciun caz informații din alte surse, ci mergând pe originalitatea pură, care de fapt nu prea există și chiar dacă ar exista nu este deosebit de valoroasă. Am cunoscut persoane care doreau să fie 100% originale, dar de fapt erau 100% ignorante pentru că ele doreau să fie creatoare de soluții fără a avaea la bază o cultură corespunzătoare. Eu știu că în orice lucrare științifică trebuie să fie prezentate mai întâi rezultatele obținute de alții de-a lungul timpului și abia după aceea rezultatele proprii. Bibliografia care însoțește o lucrare științifică este ea însăși rezultat al operațiilor de copy-paste, căci titlul unei lucriări se preia de undeva, numele autorilor se preiau și ele de undeva, ca și anul apariției, orașul și chiar ISBN-ul la o adică. Cine are cartea în mână, evident va verifica numărul de pagini și va stabili corectitudinea ediției la care se face referire.
Managementul operațiilor copy-paste în d-AN este o necesitate obiectivă, fără a duce plagiat dacă este realizat cu creier și nu cu fundul. Sunt lucruri care se fac cu copy-paste și lucruri care nu se fac cu copy-paste. Un individ a luat o carte de management a prietenului meu I.U. a schimbat numai numele autorului, a republicat-o și s-a făcut conferențiar, iar procesul de furt intelectual s-a terminat în coadă de pește. Și eu am avut un caz în care unul V.N. a preluat cu copy-paste o lucrare a mea și a rezentat-o ca lucrarea sa de licență.

Înseamnă că în crearea de conținut digital de calitate, operațiunile copy-paste folosite cu grijă sunt nu numai bine venite, ci și necesare, căci fără ele orice material devine searbăd, banal, anost, simplist, bizar, incorect, nedocumentat, artificial, primitiv, doct, ulgar și fără valoare.

(21 august 2017) 

Accesibilitatea și accesul la d-AN

Prin definiție, d-AN este avuția națională digitală, adică totalitatea fișierellor care sunt create de către o națiune pentru a reflecta realizările ei în format electronic. În d-AN se regăsesc:

- scanările de manuscrise din bibliotecile de specialitate;

- cărțile digitizate din bilbioteci și din edituri;

- revistele de specialitate în format electronic;

- fotografiile în format digital de la evenimente memorabile;

- filmele în format digital de la Arhiva Națională;

- transpunerea în format digital a Arhivei Radio;

- transpunerea în format digital a Arhivei TVR;

- aplicațiile multimedia de prezentare a marilor scriitori;

- înregistrările în format digital a concertelor și pieselor de teatru;

- recondiționările și transpunerea în format digital a tururor înregistrărilor fonografice.

Rezultă că în timp, tot ce exustă sub formă de documente, obiecte de valoare din tezaurul cultural, piese de muzeu, monumente de arhitectură sau manifestări de artă în dinamică, vor avea reflectare în format digital, care au orice s-ar zice forma de materială de fișier stocat pe un suport de memorie, cu durată de păstrare de cel puțin 5 ani, după care, pentru conservare se va trece la recopiere de fișiere, operație cu costuri aproape zero.

Crearea avuției naționale în format digital, denumită prescurtat d-AN, nu este un scop în sine, ci este destinată utilizării de către un public foarte larg, în vederea creșterii:

- nivelului de instruire;

- vitezei de documentare;

- gradului de cultură;

- realizării unor lucrări de specialitate.

Avuția națională digitală, d-AN, este de fapt conținut digital definit prin:

- volum, de regulă câțiva exabaiți;

- structură cu nivel de omogenitate variabil;

- cuvinte cheie specificate, deduse sau extrase;

- caracter dinamic de construire și actualizare prin adăugare;

- management evoluat, bazat pe calitate;

- modalități de realizare a protecției permanente.

Accesibilitatea avuției naționale digitale este o caracteristică esențială a existenței acesteia pentru că niciodată nu se crează d-AN doar pentru a fi conservată, ci pentru a servi unuia dintre scopurile general0valabile pentru care este creat orice fișier. Când se gândește o componentă de d-AN se realizează astfel încât accesibilitatea să fie realizată implicit, așa cum se procedează în orice aplicație informatică atunci când se dorește să se cunoască:

- întregul conținut digital;

- numai un element din conținutul digital;

- o submulțime selectată după criterii date;

- un rezumat al conținutului digital;

- numai caracteristici de ordin cantitativ ale conținutului digital.

Accesibilitatea se obține prin construirea unei interfețe în mod inteligent, folosind experiența acumulată și mai ales respectând grupul țintă care ar fi interesat de conținutul digital creat și inclus ca parte de d-AN.

Accesul la componentele d-AN se realizează gratis sau cu plată. Cine crede că acum este dispus cineva să dea banul aiurea, se înșeală amarnic. La crearea d-AN trebuie definite strategii coerente care să facă din componentele d-AN ceva util și nu ceva creat de dragul de a avea acolo oarece chestii neluate în serios de nimeni. Am cunoscut destul de mulți ciudați care cred că dacă au creat și ei niște elemente insignifiante de d-AN deja cred că se vor umple de bani. Realitatea este destul de crudă și cu siguranță că astfel de abordări sun sortite eșecului. Mă uit cu dispreț la unii care au digitizat niște muzică, neluând în considerare că dispuneau ei de ceva, dar acel cela este în alte locuri, precum you tube și de calitate mai bună și gratis. Drept care ei nu vor recupera nimic din ceea ce au investit. Alții sunt atât de nepricepuți încât nu au interfețe bune și sunt greoi în a le accesa conținutul digital. Cine face mai mult de două-trei click-uri este deja plictisit și iese din aplicație enervat. Sunt alții și mai nefericiți care impun tot felul de logări extrem de plictisitoare și clar că lumea întoarce capul scârbită și merge mai departe. Cu fraierii nu este nici timp și nici loc de dezbatere, căci nimeni nu-i va lumina. Înrte accesivilitate și acces trebuie să fie o legătură directă. Cine vrea componente d-AN de succes, trebuie să le gândească să fie direct accesibile din cel mult două click-uri și interfața să fie prietenoasă, felxibilă și inteligentă, cu mesaje frumoase și să se lucreze prin corecții și propuneri, fără rigidități ale anilor de început ai lucrului cu computerul. De asemenea, componenta d-AN trebuie să fie 70% gratis li restul de 30% să fie cu costuri adevărate pentru cei convinși că dau lovitura dacă consultă ce este acolo, pentru că au fost convinși de cei 70% de valoarea ce merită plata.

(20 august 2017)