Nicușor DAN și un referendum inutil. uță

Nicușor DAN a anunțat încă din campania electorală că va lua unele decizii majore doar după ce-i consultă pe Bucureșteni prin referendum. Știind că nu ar avea deloc succes dacă ar organiza referendumurile în zile de duminică oarecare, Nicușor DAN s-a gândit să lipească primul referendum de primul tur de scrutin de la prezidențiale, că dacă omul tot se deplasează la vot, va catadicși să meargă și să bage buletinul de vot de la referendum în urnă.

Nicușor DAN are pentru referendum două întrebări care-i lasă pe primarii de sector fără putere să emită autorizații și fără bani pentru a face proiecte. Nicușor DAN dorește să concentreze putere, deși nu a convins în 4 ani pe nimeni că el este omul providențial, care construiește, care sistematizează, care nu minte, din moment ce i-a mințit pe bucureșteni că vor avea apă caldă de a doua zi dacă el va fi ales primar și bucureștenii au dârdâit zdravăn în casele lor că au fost mințiți de Nicușor DAN.

Sunt tare curios dacă Rareș HOPINCĂ, George TUȚĂ, Robert NEGOIȚĂ, Daniel BĂLUȚĂ, Vlad POPESCU-PIEDONE, Ciprian CIUCU,  vor îndemna votanții la referendum să le dispară două pârghii esențiale de a conduce sectoarele. Noi știm că este importasnt ca Nicușor DAN să explice, dar el este unul singur, în timp ce ceilalți sunt șase și dacă cei șase rostogolesc vorbe, la alegători acestea vor ajunge. Nu întâmplător Daniel BĂLUȚĂ și Robert NEGOIȚĂ amintesc atitudinea defensivă a lui Nicușor DAN, chiar dacă el are argumente. Numai că cei doi doresc să realizeze ceva, iar Nicușor DAN nu vine cu fapte, ci cu vorbe, deși dreptatea e la el. În plus, partidele vor fi ocupate cu campaniile pentru prezidențiabilii lor și vor aborda referendumul la etcetera, ceea ce nu aduce puncte de promovare a ideilor lui Nicușor DAN, căci și liberalii și USR au candidați la prezidențiale pe Nicolae CIUCĂ, respectiv, pe Elena LASCONI.

Premierul încurajează acest referendum pentru că știe deja rezultatul, adică acest referendum va avea soarta referendumului familiei tradiționale.

(17 octombrie 2024)

Forța diasporei este reală

Orice om cu doi neuroni îș dă seama că diaspora este o forță, lucru verificat cu ocazia alegerilor prezidențiale din 2009 și din 2014, când voturile din exteriorul țării și mai cu seamă de la Paris  au cântărit foarte mult, impunând președintele.

Diaspora este formată din 5 milioane de români, din care, cu siguranță 4 milioane sunt adulți de peste 18 ani, cu drept de vot, oameni în putere, care înțeleg exact cum stau lucrurile în democrațiile unde ei trăiesc,, dar mai cu seamă muncesc. Dacă din aceștia 3 milioane votează, cu siguranță, 3 milioane de voturi sunt determinante și votul de la europarlamentare a arătat exact că diaspora are putere și opțiuni foarte clare, ceea ce politicienii de pe Dâmbovița nu au înțeles, din moment ce Elena LASCONI a spus acele lucruri impardonabile la adresa oamenilor care formează diaspora, căci nu de trădători sau de trântori este vorba, ci de oameni care au înțeles că pe plaiurile mioritice se moare de foame și din muncă cinstită nu ai cum să-ți iei niciun cui, darămite să-ți faci o casă sau să-ți ții copiii în școală altfel decât cerșetori la mila publică.

În loc să se gândească la faptul că diaspora este singura forță care dezvoltă mediul privat în România, mediu neconectat la banul public, politicienii din spațiul mioritic tratează cu o superficialitate condamnabilă problemele diasporei, lansându-se în fraze bizare, ca să nu le spun tâmpite, de a-i aduce pe români înapoi, deși nu s-a făcut nimic pentru a se crea locuri de muncă sustenabile, cu salarii adevărate, care chiar să-i facă pe cei din diaspora să revină acasă, după 15 ani sau după 20 de ani de stat în pribegie, dar în condiții net superioare celor de acasă. Folclorul zice că prin străini pâinea este amară, dar aici pâinea nici nu există, căci salariile sunt foarte mici și nevoile gurilor de la masă sunt cu mult mai mari.

Cei care au decis să rămână pe meleaguri străine, în 15 ani au realizat ceea c e pe plaiurile mioritice nu ar fi realizat în 50 de ani sau chiar și în 100 de ani, iar gândul de revenire va deveni o realitate atunci când salariul minim pe economie va depăși 1.000 de euro și posibilitatea de a lucra a fiecăruia ar fi reală, nu vorbe goale, ceea ce va fi realizabil undeva prin în ipoteze optimiste în 2050 sau cu probabilitate mare în după anul 2070, căci așa cum se mișcă lucrurile, tot despre locuri unde nu se întâmplă nimic vorbim acum, dar și după 2030, căci lipsa de forță de muncă se resimte și se va adânci dramatic în viitorul apropiat.

Cei din diaspora sunt investitori la scară mică, pentru că ei investesc nu în businessuri la scară mare, ci în materiale de construcții și în forță de muncă locală, pentru a-și face case care să se învârte după soare. Ei sunt cei care trimit multe miliarde de euro în patria mumă, pentru a oferi familiilor acel nivel de trai decent, care fără sprijinul lor am avea și mai mulți muritori de foame și abonați la cantinele săracilor. Am fost în străinătate și am rămas uimit cât de mult se vorbește românește peste tot, căci peste tot sunt românii din diaspora, care muncesc din greu și care în lioc să fie respectați sunt făcuți în toate felurile de una ca LASCONI și de unul ca RUS, nu le-ar fi rușine, să le fie...

(22 septembrie 2024)

BRin?

S-a făcut mare zarvă cu BREXIT și într-adevăr Great Britain și-a văzut visul cu ochii, adică a ieșit din UE la 31 ianuarie 2020. Se pare că acum englezii simt că ieșirea din UE le-a adus și unele dezavantaje, ceea ce îi face să se gândească să reia referendumul de intrare în UE. Numai femeile de moravuri ușoare, când zic că sunt doamne, când zic că sunt târfe, căci nici ele nu știu ce hram poartă. Acum UE sunt sigur că nu se va purta cu mănuși față de cei care s-au dat în bărci cu ieșirea din UE, ci va veni cu condiții umilitoare, căci Germania și Franța nu se vor lăsa prea ușor înduplecată față de cei care au dat dovadă de aroganță și lipsă de respect când au cerut ieșirea din UE cu acel cuvânt cu greutate BREXIT.

La BRexit ar veni acum BRin, care s-ar citi brain, care eu știam că înseamnă creier cumva dacă e rostit un pic mai altfel, căci brin nu înseamnă nimic, decât acronimul ce exprimă dorința de a fi în interiorul UE, dacă va fi un slogan în acest fel. Eu mizez pe mândria englezilor, care vor mai zăbovi mulți ani până se vor dumiri că pasul de a părăsi UE a fost greșit. Chestia este că deciziile UE din ultimul timp nu prea sunt de bun gust și dezamăgirea multora va crește din moment ce UE nu a reușit extinderea zonei euro și nici extinderea spațiului SCHENGEN.


(07 ianuarie 2023)

1000 de oameni care m-au dezamăgit: Victor Paul DOBRE

Victor Paul DOBRE este acum un bărbat de 70 de ani.
Victor Paul DOBRE a absolvit Facultatea de Nave din Galați, promoția, 1977.
Victor Paul DOBRE a făcut și cursuri prin străinătate după Revoluție, când industria navală românească s-a prăbușit, omul căutând să se reorienteze.
Victor Paul DOBRE a devenit membru PNL în 1991.
Victor Paul DOBRE a fost parlamentar în 2000 -2020.
Victor Paul DOBRE a fost și ministru în intervalul 7 mai 2012 – 6 august 2012, la MAI.
Victor Paul DOBRE m-a dezamăgit că atunci când PN L era în opoziție, pe la televiziuni, avea un discurs de om umil, iar când PNL era la putere, Victor Paul DOBRE era de o aroganță de nedescris, chiar foarte enervantă.
Victor Paul DOBRE m-a dezamăgit de modul în care s-a comportat în chestiunea referendumului de demitere a lui Traian BĂSESCU, de parcă el era din altă tabără decât din USL.
Victor Paul DOBRE m-a dezamăgit că a pus carul înaintea boilor la referendum și a încercat să schimbe regulile în timpul jocului și aici mă refer la numărul electorilor de la referendum, care trebuia actualizat înainte de referendum și nu după.

Victor Paul DOBRE m-a dezamăgit pentru tonalitatea sa cea arogantă când era la putere, fiind chiar obraznic la televizor, cu destul de mult tupeu și suficiență în abordarea găunoasă a problemelor.
Victor Paul DOBRE m-a dezamăgit că a dat sfaturi guvernului în legătură cu combinatul siderurgic de la Galați, care era deja privatizat și cerea ca liberal vopsit c e era, intervenția statului. Ori e liberal, ori, nu e și e comunist de PSD, nu inițiativă privată  de PNL.
Victor Paul DOBRE m-a dezamăgit că a semnat alături de alți 66 de PNL-iști o scrisoare de susținere a lui Florin CÎȚU ca președinte de partid la alegerile din septembrie 2022, ca mai apoi același CÎȚU să fie debarcat ca necorepunzător 6 luni mai târziu.
Victor Paul DOBRE m-a dezamăgit că nu l-a citit la CÎȚU și a mers cu turma, vai steaua lui!

(10 septembrie 2022)

Duelul referendumurilor

Ziua de 26 mai 2019 se anunță foarte bogată în evenimente. Deși recomandarea de la UE ca în ziua alegerilor pentru Parlamentul European să nu existe alte manifestăti care să le perturbe, au apărut deja discuții legate de organizarea a cel puțin două referendumuri. Prezidentul se gândește să propună un referendum. A doua zi, PSD se gândește să facă și el o altă propunere de referendum.

Deși nu sunt deloc ieftine, referendumurile noastre nu au dus la nimic. Doar referndumul chinuit din anul 2001 pentru validarea Constituției a avut efect. Toate celelalte au fost doar jocuri de imagine, căci vorba românului, s-au născut moarte. Azi nu avem parlament unicameral cu 300 de deputați, prezidentul nu a fost demis, familia tradițională a rămas cum am stabilit. ca acțiune, merită referendumuri, căci la un moment dat poporul se va maturiza și chiar va vota, iar deciziile sale nu vor mai fi trecute la și altele.

(22 martie 2019)

Klaus IOHANNIS nu este tătuc

Națiunea noastră este obișnuită să aibă un tătuc, adică un ins care să o mâne de la spate pentru a face lucruri mai simple sau mai complicate. Dintotdeauna se știe că domnitorii, regii și președinții au avut această înclinație, adică de a fi tătuci, pe care poporul să-i asculte cu gura căscată și să-i asculte orbește sau cam așa ceva.

În zilele de 06 octombrie 2018 și 07 octombrie 2018, Klaus IOHANNIS mi-a arătat că nu este tătuc, adică este așa cum mi l-am dorit, un om care se pierde în mulțime și care face lucruri normale, fără a da tonul fără rost la lucruri neesențiale. Lumea l-a criticat că:

- nu a zis nimic despre referendum,

- nu a mers sâmbătă la ota 9,00 la vot cu doamna lui de mâniuță,

- a evitat să dea sfaturi și lecții și să influențeze.

Klaus IOHANNIS s-a purtat ca mine, ca tine, ca oricare altul dintre noi. A mers la vot când a considerat că-l aranjează. Nu a fosrțat-o pe Carmen IOHANNIS să joace într-un spectacol cum mulți s-ar fi așteptat. El reprezintă modelul de președinte al secolului al XXI-lea, de om obișnuit care face lucruri pe care le fac toți din jurul nostru și de la care nimeni nu trebuie să aștepte miracole. Este o mare schimbare după 2.500 de ani în atitudinea conducătorului unui popor. Succes.

(09 octombrie 2018)

365 împotriva României: Aurelian PAVELESCU, ăla mic cu capul mare

Traian BĂSESCU, mergând după ărincipiul râde ciob de oală spartă, i-a zis lui Aurelian PAVELESCU o caracterizare cum că acesta ar fi ăla mic cu capul mare, probabil de supărare și din răutate, desigur. Nu aș fi zis nimic despre acest Aurelian PAVELESCU dacă nu s-ar fi trezit și el vorbind, cum că ar trebui Preafericitul Patriarh DANIEL să demisioneze, datorită rezultatului catastrofic de la referendumul din zilele de 6 și 7 octombrie 2018, destinat redefinirii familiei, impunând ca o căsătorie să se facă numai între un bărbat și o femeie, ca garanție supremă a perpetuării speciei, de parcă nu ar apare copilași și în afara căsătoriei.

Bietul Aurelian PAVELESCU în lipsă de idei în printr-o ineficiență în a revitaliza PNȚCD, are apariții modeste la televizor și când mai deschide gurița sa proprietate personală, mai zice câte o prostioară, care arată că ceea ce gândește nu depășește un prag al mediocrității specifice clasei politice de la noi, aflată într-o permanentă bălăceală.

(08 octombrie 2018)

Patru evenimente

Azi am identificat patru evenimente:

• meciul România - Elveția;
• CCR se pronunță asupra articolului cu abuzul în serviciu;
• se împlinesc 26 de ani de la ultima zi a calvarului cu minerii;
• continuă pregătirea referendumului din 23 iunie îm Marea Britanie.

Toate evenimentele sunt importante.

(15 iunie 2016)