Profesorul universitar Cristian CIUREA

Cristian CIUREA este fostul meu student cu care am derulat un stagiu doctoral început în anul 2008 și finalizat prin susținerea cu succes, în anul 2011, a tezei de doctorat de 154 pagini, intitulată Metricile sistemelor colaborative.

Am realizat împreună materiale referite prin:

Ion IVAN, Cătălin BOJA, Cristian CIUREA – Metrici ale sistemelor colaborative, teorie și practică, Editura ASE, 2007, ISBN 978-973-594-963-1, 186 pg.

Florin Gheorghe FILIP, Cristian CIUREA, Horaţiu DRAGOMIRESCU, Ion IVAN – Cultural Heritage and Modern Information and Communication Technologies, Technological and Economic Development of Economy, Vol. 21, No. 3, May 2015, ISSN 2029-4913, eISSN 2029-4921.

Ion IVAN, Cristian CIUREA, Alin ZAMFIROIU – Metrics of Collaborative Business Systems in the Knowledge - Based Economy, Proceedings of 2nd International Conference on Information Technology and Quantitative Management, ITQM 2014, June 3-5, 2014, Moscow, Russia, Procedia Computer Science, Vol. 31, 2014, Elsevier, ISSN 1877-0509.

Ion IVAN, Cristian CIUREA, Bogdan VINTILĂ, Cătălin TĂNASIE – Optimal Processes in the Development of D-National Wealth, Proceedings of the 13th International Conference on Informatics in Economy, IE 2014, May 15-18, 2014, Bucharest, Romania, ASE Printing House, ISSN 2284-7472, ISSN-L 2247-1480.

Ion IVAN, Alin ZAMFIROIU, Cristian CIUREA, Mihai DOINEA – Control of Metrics Design on Mobile Quality Application, The 6th International Conference on Management and Control of Production and Logistics (MCPL 2013), Fortaleza, Ceará, Brazil, September 11-13, 2013.

Cristian TOMA, Cristian CIUREA, Ion IVAN – Authentication Issues for Sensors in IoT Solutions, Proceedings of the 6th International Conference on Security for Information Technology and Communications (SECITC'13), June 25-26, 2013, Bucharest, Romania, ASE Printing House, ISSN 2285-1798, ISSN-L 2285-1798.

Ion IVAN, Cristian CIUREA, Gheorghe NOSCA – Considerations About d-National Wealth, Proceedings of the 12th International Conference on Informatics in Economy, IE 2013, April 25-28, 2013, Bucharest, Romania, ASE Printing House, ISSN 2284-7472, ISSN-L 2247-1480.

Ion IVAN, Cristian CIUREA, Bogdan VINTILĂ, Gheorghe NOSCA – Particularities of Verification Processes for Distributed Informatics Applications, Informatica Economică Journal, Vol. 17, No. 1/2013, INFOREC Publishing House, ISSN 1453-1305.

Ion IVAN, Mihai DOINEA, Cristian CIUREA, Cătălin SBORA – Collaborative Informatics Security in Distributed Systems, WSEAS Transactions on Systems, Issue 11, Volume 11, November 2012, E-ISSN 2224-2678.

Ion IVAN, Cristian CIUREA – Security Aspects of Collaborative Banking Systems Applied in Economy, Journal of Mobile, Embedded and Distributed Systems, Vol. 3, No. 4, 2011, ISSN 2067–4074.

Ion IVAN, Cristian CIUREA – Security of Collaborative Banking Systems, Proceedings of the 4th International Conference on Security for Information Technology and Communications, SECITC'11, November 17-18, 2011, Bucharest, Romania, ISBN 978-606-505-493-6.

Ion IVAN, Cristian CIUREA – Collaborative Systems Aggregation, Journal of Applied Collaborative Systems, Vol. 2, No. 3, 2010, ISSN 2066-7450.

Ion IVAN, Cristian CIUREA, Sorin PAVEL – Collaborative Systems – Finite State Machines, Proceedings of The International Workshop on Collaborative Systems for the Management of Economic Projects (SICOMAP 2010), Cluj-Napoca, Romania, 10-11 September 2010, Informatica Economică Journal, Vol. 15, No. 2/2011, INFOREC Publishing House, ISSN 1453-1305.

Ion IVAN, Cristian CIUREA, Sorin PAVEL – Very Large Data Volumes Analysis of Collaborative Systems with Finite Number of States, Journal of Applied Quantitative Methods, Vol. 5, No. 1, 2010, ISSN 1842–4562.

Ion IVAN, Leonard SACUIU, Daniel MILODIN, Cristian CIUREA – Metode de integrare a aplicațiilor informatice distribuite, Revista Română de Informatică şi Automatică, Vol. 20, Nr. 1, 2010, ISSN 1220-1758.

Ion IVAN, Bogdan VINTILĂ, Cristian CIUREA, Mihai DOINEA – Citizen oriented informatics applications development cycle, Ekonomika, statistika i informatika. Vestnik UMO, MESI, Russia, No. 4, 2009, ISSN 1994-7844.

Ion IVAN, Bogdan VINTILĂ, Cristian CIUREA, Dragoș PALAGHIȚA, Sorin PAVEL – Autotesting of the citizen oriented informatics applications, Ekonomika, statistika i informatika. Vestnik UMO, MESI, Russia, No. 4, 2009, ISSN 1994-7844.

Ion IVAN, Cristian CIUREA, Daniel MILODIN – Autotestarea aplicațiilor informatice distribuite cu conținut oferit, Revista Română de Informatică şi Automatică, Vol. 19, Nr. 3, 2009, ISSN 1220-1758.

Cristian CIUREA – The Virtual Campus – A Collaborative System, Economy Informatics Journal, Vol. 9, No. 1, 2009, ISSN 1582-7941.

Ion IVAN, Bogdan VINTILĂ, Cristian CIUREA, Mihai DOINEA – The Modern Development Cycle of Citizen Oriented Applications, Studies in Informatics and Control, Vol. 18, No. 3, 2009, ISSN 1220-1766.

Ion IVAN, Adrian VIȘOIU, Cristian CIUREA, Dragoș PALAGHIȚA – Baze de modele şi rafinarea calităţii metricilor software, Timisoara Journal of Economics, Vol. 2, Nr. 1(5)/2009, ISSN 1842-7340.

Ion IVAN, Cristian CIUREA – Empirical Analysis in Body Building – Always Necessary for All, Body Building Science Journal, Vol. 1, No. 1, 2009, ISSN 2066-8007.

În intervalul 1999 - 2003, Cristian CIUREA a fost elev la Colegiul „Dinicu Golescu” din Câmpulung Muscel, pe care l-a absolvit cu media 9,07.

În intervalul 2003 - 2007, Cristian CIUREA a fost student la Secția de Informatică Economică din cadrul Facultății CSIE, pe care a absolvit-o cu media 9,88, fiind șef de promoție.

În intervalul 2008 - 2010, Cristian CIUREA a făcut masteratul de informatică economică.

În intervalul 2008 - 2011, Cristian CIUREA a derulat stagiul doctoral în specializarea Informatică Economică.

În intervalul 2008 - 2012, Cristian CIUREA a fost preparator universitar.

În intervalul 2012 - 2013, Cristian CIUREA a fost asistent universitar.

În intervalul 2013 - 2016, Cristian CIUREA a fost lector universitar.

În intervalul 2016 - 2021, Cristian CIUREA a fost conferențiar universitar.

Din anul 2021, Cristian CIUREA este profesor universitar.

În anul 2011 Cristian CIUREA a susținut teza de doctorat referită prin:<br>

Cristian CIUREA - Metricile sistemelor colaborative, ASE, București, 2011, 154 pag.

În anul 2020, Cristian CIUREA a susținut teza de abilitare.

Am avut o colaborare excelentă cu Cristian CIUREA pentru că el este o persoană foarte eficientă, știe să parcurgă toate etapele unui ciclu de cercetare științifică cu profesionalism, este exigent și, când face un lucru, se asigură că este un lucru de foarte înaltă calitate. Eu îl apreciez pe Cristian pentru modul în care lucrează, pentru faptul că are puterea de a înfrunta greutățile vieții și nu se lasă doborât de nimeni și de nimic și merge înainte, pentru că el își cunoaște valoarea și mai ales obiectivele pe care dorește să le realizeze, pentru a fi ceea ce își dorește.

Am în mână cartea referită prin:

Cristian CIUREA - Metrici de calitate ale sistemelor colaborative, Editura ASE, București, 2015, 244 pag, ISBN: 978-606-34-0021-6

Cartea are 244 pagini,  11 capitole, 4 anexe și un rezumat în limba engleză.

Bibliografia de la paginile 189 - 208 include 188 titluri, în care numele autorului apare în 34 de poziții ale bibliografiei. Sunt incluse lucrări tipărite între anii 1970 - 2014. Peste 70% dintre lucrări sunt publicate după anul 2005.

Capitolul 01 de la paginile  7 - 10, intitulat Introducere, prezintă obiectivul lucrării, necesitatea, rezumate ale capitolelor și o descriere a anexelor.

Capitolul 02 de la paginile 11 - 38, intitulat  Probleme actuale în domeniul sistemelor colaborative, prezintă conceptul de sistem colaborativ și realizează o clasificare a acestor sisteme. Sunt identificate funcții și particularități ale sistemelor colaborative.

Capitolul 03 de la paginile 39 - 66, intitulat Aplicații în economie ale sistemelor colaborative, prezintă abordări prin prisma definiției date a sistemelor colaborative pentru sisteme deja cunoscute, identificând modul în care se realizează cooperarea, comunicarea și coordonarea pe nivelurile structurale în organisme bancare, în organizații cu funcții de producție și în locuri unde se derulează procese de alocare și nivelare a resurselor.

Capitolul 04 de la paginile 67 - 82, intitulat  Caracteristici de calitate ale sistemelor colaborative, identifică o serie de caracteristici de calitate precum complexitate, fiabilitate, mentenabilitate, portabilitate, integrabilitate, stabilitate, asociază indicatori pentru măsurarea lor și construiește un indicator agregat, iar graficele de la paginile 75 - 76 stabilesc niveluri calitative de comportament ale sistemelor colaborative după agregarea a șase caracteristici. Se vorbește în acest capitol despre costul calității pentru sisteme colaborative, iar autorul definește un model în acest sens la paginile 78 și 79.

Capitolul 05 de la paginile 83 - 100, intitulat Tehnici de construire a metricilor, pornește de la tipurile de indicatori și ținând seama de proprietățile acestora (senzitivitate, necatastroficitate, caracter compensatoriu), arată cum se construiesc indicatori liniari, cum se construiesc indicatori neliniari și cum sunt puse în evidență două dintre cele trei proprietăți, căci este demonstrat că nu există indicator perfect. Este dezvoltat conceptul de generator de indicatori și se insistă asupra rolului pe care îl are rafinarea în obținerea unei metrici stabile, operaționale, în raport cu obiectivele urmărite în gestionarea unui sistem colaborativ.

Capitolul 06 de la paginile 101 - 124, intitulat Utilizarea rețelelor neuronale și a algoritmilor genetici în construirea metricilor, pornește de la identificarea obiectivelor urmărite în maximizarea performanței sistemelor colaborative. Este arătat modul în care se folosesc rețelele neuronale și algoritmii genetici în construirea structurilor de indicatori de performanță pentru sistemele colaborative. Pentru indicatorul QCMS definit la pagina  104, sunt abordate mai multe ipoteze de lucru și, folosind un produs software adecvat  - CMS, sunt efectuate câteva operații care auto-configurează structura metricii din aproape în aproape. În subcapitolul 6.4 se analizează complexitatea  sistemelor colaborative, cu un indicator dat sub formă de raport al sumelor de complexități exprimate omogen, agregate diferit. Figura 6.14 este lămuritoare în acest sens.

Capitolul 07 de la paginile 125 - 138, intitulat Validarea metricilor, pornește de la necesitatea ca o metrică să fie acceptată datorită proprietăților pe care le are în utilizarea curentă. Se stabilește ce se înțelege prin metrică adecvată în raport cu o serie de criterii definite de utilizatori și se arată cum o metrică oarecare, prin rafinare, ajunge să devină metrică adecvată. La caracteristicile de calitate ale indicatorilor este adăugată reprezentativitatea, pagina 130. Se prezintă un indicator de rafinare IRAF a metricilor și modul în care se utilizează. Autorul arată că toate aceste abordări sunt posibile prin existența de produse software care asistă întregul proces de validare.

Capitolul 08 de la paginile 139 - 154, intitulat Sistemul bancar - sistem colaborativ, pleacă de  la faptul că autorul, Cristian CIUREA, a lucrat într-o bancă și a dezvoltat o aplicație care a implementat o serie de indicatori specifici pentru evaluarea performanței GPEB, GPBB, orice componentă a sistemului bancar fiind privită ca o structură arborescentă.

Capitolul 09 de la paginile 155 - 170, intitulat Utilizarea metricilor în ingineria și reingineria sistemelor colaborative, prezintă o serie de considerații legate de criteriile de performanță ale sistemelor colaborative și sunt asociați indicatori acestor criterii. Se stabilesc factori de influență. Se identifică o serie de căi de creștere a performanței. Pentru un sistem colaborativ de tip bancar, dobânda totală încasată - IRACP, ca indicator agregat, este un astfel de indicator. Construirea unui sistem colaborativ și efectuarea de modificări în structura acestuia se reflectă la nivelul metricii considerate adecvate pentru fiecare operațiune de inginerie și, respectiv, de reinginerie.

Capitolul 10 de la paginile 171 - 184, intitulat Metrici pentru ierarhizarea în interiorul sistemelor colaborative, prezintă acele elemente ce definesc performanța unui sistem colaborativ în care apar fire de așteptare (Tabelul 10.1). Este descris un algoritm bazat pe normalizare și agregare, unde ierarhizarea utilizează un sistem de acordare de punctaje pentru utilizarea, rapiditatea și atitudinea față de o soluție. Este prezentată formula de normalizare în intervalul închis zero și unu (pagina 179). Este arătat modul în care se calculează rangul sistemului colaborativ, RSC. Ierarhizarea se realizează pentru patru caracteristici de calitate agregate: complexitate, fiabilitate, portabilitate, mentenabilitate, cu indicatorul IAB.

Capitolul 11 de la paginile 185 - 188, intitulat Concluzii, arată importanța rezultatelor în perfecționarea proceselor manageriale din organizații, dacă sunt privite ca sisteme colaborative, și arată că întreaga cercetare întreprinsă de autor este doar un început, ce trebuie continuat și aprofundat, pentru că soluțiile viitoare vor avea rezultate extrem de interesante.

Anexa 1 conține lista de acronime.

Anexa 2 conține listă de variabile în ordine alfabetică.

Anexa 3 conține lista de tabele incluse în carte.

Anexa 4 conține lista de figuri cu elemente de identificare și explicații.

Demersul lui Cristian CIUREA arată că el este un cercetător științific matur, care stăpânește toate instrumentele necesare pentru abordarea oricărei probleme de complexitate foarte mare, cu garanția obținerii de soluții originale valoroase.

(24 septembrie 2026) 

Cei cu care am scris și publicat cărți de informatică

De-a lungul a 45 de ani am scris și publicat cărți împreună cu Romică ADAM, Felician ALECU, Cristian AMANCEI, Constantin APOSTOL, Romulus ARHIRE, Alexandru BALOG, Cătălin BOJA, Sergiu CAPISIZU, Doru CAZAN, Cristian CIUREA, Sergiu COMAN, Mircea DESPA, Valentin DRAGOMIR, Cristian IONIȚĂ, Gheorghe NOȘCA, Paul POCATILU, Marius POPA, Iulian RĂDULESCU, Valer ROȘCA, Ion Gh. ROȘCA, Ion SMEUREANU, Laurențiu TEODORESCU, Cristian TOMA, Doru UNGUREANU, Daniel VERNIȘ, Adrian VIȘOIU, Alin ZAMFIROIU.
Se spune că cine se aseamănă, se adună. Exact după acest principiu au fost constituite echipele care au participat la redactarea cărților.

Cei cu care am colaborat au fost, sunt și au rămas excelenți programatori.

Cei cu care am colaborat se caracterizează prin profesionalism desăvârșit.

Cei cu care am colaborat sunt oameni punctuali 100%.

Cei cu care am colaborat, tot ceea ce fac, fac temeinic și de înaltă calitate.

Cei cu care am colaborat au cuvânt, respectă termene și nu amână niciodată.

Cei cu care am colaborat nu revin asupra unei decizii fixate după ce s-a discutat.

Cei cu care am colaborat nu prezintă niciodată lucruri improvizate.

Acum când stau să fac uun inventar al lucrurilor petrecute, faptul că am definit o tehnologie de succes de a scrie o carte, tehnologie care s-a verificat, îmi aduce acea satisfacție că nu am trăit fără rost și ceea ce am făcut a fost doar o succesiune de lucruri mici, începute și finalizate. Sunt prea puține lucrurile pe care le-am început și le-am pierdut pe drum, căci am învățat de la tatăl meu să nu vorbesc despre ceea ce nu știu și dacă am început ceva, musai să-l termen, căci numai neisprăviții au multe chestii începute și neterminate.

(13 septembrie 2026)

Articole publicate în revista ECONOMY INFORMATICS

Ion IVAN, Paul POCATILU, Doru UNGUREANU - Projects Complexity Evaluation, Economy Informatics, Vol.1, Nr. 1, 2001, pag. 84 - 89, ISSN: 1582-7941, EISSN: 2247-8523
Ion IVAN, Paul POCATILU, Anca Andreea IVAN - Control Structure Oriented Software Testing, Economy Informatics, Vol.2, Nr. 1, 2002, pag. 73 - 80, ISSN: 1582-7941, EISSN: 2247-8523

Ion IVAN, Mihai AMITROAIE - Building Tests Fingerprint, Economy Informatics, Vol.3, Nr. 1, 2003, pag. 57 - 62, ISSN: 1582-7941, EISSN: 2247-8523

Ion IVAN, Saha PRIYATOSH, Cristian TOMA - E-commerce Project Management , ECONOMY INFORMATICS, vol. 4, nr. 1, 2004 ,pg. 57 - 62, ISSN 1582-7941, EISSN: 2247-8523

Ion IVAN, Gheorghe NOȘCA, Marius POPA - Building Aspects Knowledge-Based Researches Network Oriented to SMEs, Economy Informatics, Vol.5, Nr. 1-4, 2005, pag. 9 - 14, ISSN: 1582-7941, EISSN: 2247-8523

Ion IVAN, Florentin ȘCHIOPU, Dragoș PALAGHIȚĂ - Certification of Distributed Informatics Applications, Economy Informatics, Vol.7, Nr. 1-4, 2007, pag. 64 - 72, ISSN: 1582-7941, EISSN: 2247-8523, EISSN: 2247-8523

Ion IVAN, Mihai DOINEA, Sorin PAVEL, Sorin VINTURIȘ - Security Management in Distributed IT Applications, ECONOMY INFORMATICS, vol. 9, no. 1-4, 2009, pag. 29 - 38, ISSN 1582-7941, EISSN: 2247-8523  

Ion IVAN, Adrian VIȘOIU, Silvia TRIF, Bogdan VINTILĂ, Dragoș PALAGHIȚA - The Security of the Mobile Citizen Oriented Applications, ECONOMY INFORMATICS, vol. 10, no. 1-4, 2010, pag.22 - 33, ISSN 1582-7941, EISSN: 2247-8523 

Ion IVAN, Sorin-Lucian PAVEL - Quality Metrics System for Very Large Collections, ECONOMY INFORMATICS, vol. 11, no. 1-4, 2011, pag.163 -177,ISSN 1582-7941, EISSN: 2247-8523

Ion IVAN, Cristian CIUREA, Alin ZAMFIROIU, Gheorghe NOȘCA - Characteristics of d-National Wealth in the Knowledge-based Economy ECONOMY INFORMATICS, vol. 13, no. 1-4, 2013, pag. .51 -63, ISSN 1582-7941, EISSN: 2247-8523

Ori mai fi și altele, dar din motive independente de mine, linkurile spre numerele arhivei acestei reviste nu mai sunt accesibile. Este vorba de instabilitatea conținutului digital pe potive de arivism.

 



(10 august 2026) 

De ce nu scriu o carte de Istorie a Catedrei de Informatică Economică? (III)

Orice istorie se bazează atât pe documente, cât și pe fapte descrise în scrieri ale unor autori care nu sunt istorici de profesie sau chiar și pe legende care descriu fapte de vitejie ale unor eroi, prin folosirea versurilor încărcate de metafore care crează emoție, fără a fi vorba în aceste două situații de știință.

În prima aprte a anului 2005 revista Catedrei de Informatică Economică, intitulată chiar așa Informatica Economică, o luase rău de tot în picaj și scăderea interesului pentru cititori, dar și pentru autorii de articole scăzuse semnificativ. Eu înființasem cu mai tânărul meu coleg pe atunci Claudiu HERȚELIU, revista online JAQM - Journal of Applied Quantitative Methods, care deja era bine indexată și despre care se vorbea insistent în Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică. Pe atunci eu eram editor, iar Claudiu HERȚELIU și Gheorghe NOȘCA erau fondatori. La o ședință de catedră s-a hotărât ca eu să devin editor șef al revistei Informatica Economică și să fac tot ceea ce cred eu pentru a ameliora situația revistei în timpul cel mai scurt. Imediat am trecut la o serie de schimbări și am fost sprijinit de profesorul Ion Gh. ROȘCA, pe atunci rector al ASE, dar și de alți colegi și aici enumer pe tinerii Paul POCATILU, Cristian CIUREA, Cătălin BOJA, Mihai DOINEA, dar și pe Ghiță SILAGHI, Răzvan PETRUȘEL, Robert BUCHMANN  de la Universitatea BABEȘ-BOLYAI. Am adresat rugăminți de a colabora cu materiale colegilor de la Universitatea de Vest din Timișoara, Universitatea Al. I. CUZA din Iași și unor colegi de la Universitatea BLAGA din Sibiu și de la Universitatea TRANSILVANIA din Brașov. Toți m-au ajutat și toată viața le voi fi recunoscător.

Peste câțiva ani, am discutat cu academicianul Florin FILIP care realizase o revistă acum ISI, lucru pe care și noi ni-l doream în ceea ce privește indexările. Academicianul FILIP mi-a sugerat ca fiecare număr să aibă o tematică și fiecare număr să fie gestionat de un coleg cu un nivel de notorietate cât mai ridicat.

M-am gândit atunci să rog pe o tanti din catedră să dea o tematică. tanti a dat acea tematică și m-a asigurat că se va ocupa să găsească autori de articole pe acea tematică. Eram foarte încrezător că lucrurile vor merge foarte bine. S-a constituit portofoliul de articole și eram de-a dreptul încântat. Noi, la revistă aveam posibilitatea să folosim un software anti-plagiat și când am luat acele articole la analiză, s-a constatat că majoritatea lor erau afectate de plagiate grosolane. Am spus lui tanti ce am constatat și în loc să-mi mulțumească pentru că am scos-o din c-c-t, căci numele ei figura ca responsabilă a numărului de revistă, tanti a scris o scrisoare kilometrică prin care m-a împroșcat cu noroi, că a fost sabotată, deși se sabotase singură. În secunda a II-a am întrerupt orice dialog cu acea tanti, am refăcut numărul revistei cu contribuții ale altor autori originali și am salvat aparențele.

Nici acest episod care s-a produs nu am cum să-l introduc în acea istorie căci ar trebui să spun numele lui tanti și să-i enumer și pe plagiatorii de atunci, care acum sunt persoane care se consideră respectabile, căci hoțul prins, dar nejudecat și nepedepsit, este negustor cinstit, iar la autorii plagiatori, dacă s-a constatat plagiatul, dar nu s-au luat măsurile legale care se impun, orice afirmație miroase a calomnie...




(05 octombrie 2005)

1000 de oameni care m-au impresionat: Răzvan CĂCIULĂ

Răzvan CĂCIULĂ mi-a fost student. În ultimul an de studenție i-am coordonat lucrarea de licență. Când am văzut că este un tânăr cu calități foarte bune de programator și am văzut că se documentează cu seriozitate, i-am făcut propunerea de a lucra într-o echipă la realizarea unui material, care s-a finalizat prin apariția cărții referită prin:
Ion IVAN, Gheorghe NOȘCA, Sebastian TCACIUC, Otilia PÂRLOG, Razvan CĂCIULĂ - Calitatea Datelor, Editura INFOREC, Bucuresti, 1999, 102 pg, ISBN 973-98508-6-3

Un timp am ținut legătura cu Răzvan, dar anii au trecut și ori de câte ori aud pe câte unii vorbind despre calitatea datelor, despre managementul calității datelor, despre managementul total al calității datelor cu un amatorism debordant, mă gândesc la faptul că studentul Răzvan CĂCIULĂ la nivelul anului 1999 se documentase și știa de 1.000 de ori mai multe despre calitatea datelor decât ceea ce știu mulți dintre diletanții de azi care doar dansează în acest domeniu și nu aprofundează nimic.

Sunt sigur că fostul meu student Răzvan CĂCIULĂ a dovedit pe unde a lucrat acele calități pe care eu le-am văzut când am realizat câte ceva la disciplinele unde am avut eu cursuri și seminarii și la lucrarea sa de licență, dar mai ales la cartea de care am amintit mai sus.

(12 februarie 2023)
 

CSIE'50 - Cursul de simulare

Mă aștept acum ca din lipsă de documentare, din dorința de a arăta unii că ei au avut  prioritate sau pur și simplu din orgoliu, să văd pe undeva că la Cuca Măcăii s-a ținut primul curs de simulare în perioada preistorică, chiar imediat ce mai muțoiul s-a dat jos din copac. Sper să nu se producă așa ceva din moment ce voi scrie aceste rânduri și voi arăta că primul curs de simulare s-a ținut în ASE la Catedra de Cibernetică Economică și titularul acestuia a fost profesorul Marcel STOICA, cel pe care revista Journal of Applied Quantitative Methods, vol. 3, n3. 1, pp 106, l-a omagiat în anul 2008 cu ocazia împlinirii a 75 de ani de viață, prin articolul scris de dr. Gheorghe NOȘCA.

Profesorul Marcel STOICA a plecat la Catedra de Eficiență Economică a investițiilor din cauza unui personaj obtuz, care avea protejații și turnătorii lui și pe toți ceilalți căuta să le arate că n-au nicio șansă de a promova. Cursul de simulare predat de Marcel STOICA era complet, alcătuit după reguli occidentale, cu teoria generării numerelor pseudoaleatoareie, cu fire de așteptare, cu limbaje de simulare, adică tot tacâmul, căci profesorul era un amestru când se apuca să facă ceva. După plecarea sa, au încercat unii, dar fără succes să continue. După dezastrul rezultat din unificarea ciberneticii cu planificarea, s-a găsit prilejul de a scoate disciplina de simulare. Au mai apărut unele cursuri rărzlețe de simulare pe la diferite alte discipline, căci subrutinele de generarea numerelor pseudoaleatoare uniform distribuite făceau deliciul operațiilor de deplasare a biților spre stânga sau spre dreapta la aplicațiile de la limbajele de programare unde erau implementate instrucțiuni de tip SHR și SHL. În alte cazuri, utilizarea subrutinei RANDU de la IBM spre FELIX C256 necesita un artificiu la transmiterea de parametri și era de-a dreptul picantă explicația acelei constante drăgălașe. Deși calculatorul IBM a venit și cu compilator de limbaje de simulare, nu s-a predat așa ceva că se preda copios planificare descriptivistă până la obscenitate. În schimb, a apărut cartea  "Simularea proceselor economice", avându-i ca autori pe  Ion Vaduva, Ioan  Odagescu, Marcel Stoica, la Editura Tehnică, Bucuresti, în anul 1983, având 284 pagini. Tot prin 1986 a apărut lucrarea  "Simularea sistemelor" elaborată de o echipă formată din Gheorghe DODESCU, Ioan ODĂGESCU, Ștefania SCHIANU și Pavel NĂSTASE, publicată la Editura Militară din București. Să se rețină: despre simulare s-a scris și s-a lucrat serios în Catedra de Cibernetică Economică înainte de 1989, să fie clar!

(10 mai 2017)