Întrebări pentru concurenta cu videochat de la MIREASA sezonul 8

Este o concurentă la showul de televiziune MIREASA sezonul 8 care cu extrem de mare ușurință vorbește că a făcut videochat pe la 19 ani, dar că și după aceea a făcut o firmă și acum s-a retras din branșă. Ea spune că este asumată, că a făcut-o ca să câștige bani și multe alte explicații. Eu nu am intrat să plătesc pe Internet ca să privesc ce face o femeie la videochat, dar acum ajuns la 76 de ani, aș fi penibil să spun că ard de nerăbdare să aflu, dar cel mai bun lucru este s-o întreb pe concurentă ca să mă lămurească, pentru că vorbește cu o așa de mare detașare despre activitatea ei de acolo, încât întrebările mele sunt firești, necesare și mă vor lămuri dacă ea îmi va da răspunsuri convingătoare.

Întrebarea nr. 1: sesiunea de videochat se desfășura într-un amfiteatru de la Sorbona din Paris și participau studenți de la filosofie sau de la istoria artelor?

Întrebarea nr. 2: la sesiunea de videochat persoana era plătită să poarte discuții despre opera lui Martin HEIDEGGER sau să comenteze modul în care Andrew WILES a demonstrat marea teoremă a lui FERMAT?

Întrebarea nr. 3: sesiunea de videochat se derula cu invitați din mediul politic într-un studiou special amenajat pentru a dezbate necesitatea implementării referendumului referitoare la 300 de parlamentari?

Întrebarea nr. 4: în timpul sesiunii de videochat dialogurile dintre persoanele participante constau în recitarea din sonetele lui  PETRARCA sau ale lui SHAKESPEARE, cu luarea în discuție a calității traducerilor din volumele disponibile în bibliotecile de unde se făceau transmisiile?

Întrebarea nr. 5: sesiunea de videochat comenta marile panseuri emanate de politicienii români de-a lungul timpurilor, punând accent pe zicerea că iarna nu-i ca vara, de exemplu?

Sunt sigur că în lume există foarte mulți bărbați care plătesc bani grei pentru a întreține conversații pe teme de matematică, de mecanică cuantică, de robotică și de filosofie comparată cu distinsele și eruditele persoane din studiouri, fără a se plictisi nicio clipă și dorind să aprofundeze aceste chestiuni. Voi fi recunoscător dacă voi primi răspunsuri de la concurenta care a exersat misiunea de culturalizare a maselor prin videochat și va adăuga și alte teme cu mult mai actuale și mai complexe decât cele date de mine.


(07 septembrie 2023)

Băncile și Terente

Pe premierul Mihai Tudose nu-l bănuiesc în niciun caz că:

- are lecturi aprofundate din Martin Heidegger,

- recită seara versuri din Mircea Cărtărescu,

- știe pe dinafară partiturile lui Ludwig van Beethoven,

- demonstrează efectul Chandrasekhara Venkata Raman,

dar despre brăileanul Terente sunt sigur că știe ceva legende dacă face asocieri între un nelegiuit și bănci, căci Terente era celebru pentru făloșenia lui imensă, conservată la Institutul de Medicină Legală Mina Minovici, pe care este tatuat textul mut bine și adânc, deși Terente nu frecventa marmacii. E bine de știut că Mihai Tudose este un bun cunoscător de folclor de periferie. Cât despre bănci, pace!

(31 august 2017)

Răposatul Ceaușescu (02)

Răposatul Ceaușescu avea o strategie inteligentă zic eu, nefolosită azi, zic tot eu, deși le-ar prinde bine unora care se cred peste cap de deștepți, deși în realitate nu prea sunt așa.

Se știe că prin natura lui, omul este veșnic nemulțumit. Există o metodă simplă de a-l face fericit pe om, fără să i se ofere nimic.

Înainte de un congres al pcr, s-a lansat în târg ideia că proletariatul va fi obligat să-și cumpere apartamentele, știut fiind faptul că:

- chiriile erau penibil de mici, ca acum la RAFPS;

- degradarea făcea imposibil ca statul să suporte cheltuielile;

- era o discrepanță între atitudinea chiriașilor și cea a proprietarilor.

Tot în târg, s-a lansat că toți care au venituri pe cap de membru al familiei de peste 1.400 lei, sunt obligați să cumpere apartamentele, ceea ce însemna că peste 70% dintre proletarieni erau obligați să facă gestul, adică să achite un avans și apoi lunar să plătească rate care să-i cocoșeze. A apărut o durere aproape generalizată, cuplată cu o stare de nefericire profundă, agasantă, metafizică și stereotipică, orientată spre buzunarele și așa destul de golite de galantarele și mai nude ale magazinelor alimentare aflate în suferință perpetuă prin plata datoriei externe. Și propaganda, care era mult mai necizelată, mai neținută în frâu de plătitori și mai nepărtinitoare decât ce este azi, vântura și ea cu finețe, persuasiune și pe planuri multiple, același nivel de 1.400, inclusiv angajamentele unor muncitori că vor cumpăra, că devenind proprietari, vor fi măreți, înșeuați, fericiți, dolofănei, sprinteni, proprietari și frumoși. Vedeai peste tot fețe mohorâte de oameni obișnuiți să primească, nu să dea. Este exact ca acum cu ajutoarele așteptate pentru nimic special făcut, ci ca un dar din cer.

A venit congresul și în cuvântarea triumfalistă, exact așa cum sunt bilanțurile DNA, Nicolae CEAUȘESCU, fără să se bâlbâie a anunțat că pragul a fost ridicat de la 1.400 la 1.700 lei, ceea ce făcea ca nici 15% din oameni să fie obligați să cumpere apartamentele. Mai mult, dispărea și obligativitatea, rezultând că se cumpărau apartamente numai de către cei ce-și doreau acest lucru. Fără să dea ceva, fără să ia ceva, Nicolae CEAUȘESCU i-a făcut pe toți fericiți. Această tehnică trebuia preluată la legea salarizării. Trebuia ca ministreasa Olguța VASILESCU să spună că mărește cu 15%, sindicatele ieșeau în stradă, le mai dădea 5%, ăia rămâneau în stradă, ea mai plusa cu încă 5%, arăta că s-au golit buzunarele și dacă în Parlament se făcea o creștere de 30% toți intrau în orgasme multiple, deși mahorarea ar fi fost suportabilă cu 50%. Oricum, morala este că niciodată nu trebuie date pragurile de sus, căci poporul tot timpul va vrea mai mult. A spune că nu mai ai de unde, este ca și cum cel ce zice asta, își taie creanga de sub picioare sau își trage singur preșul de sub el. Totuși și de la răposatul Nicolae CEAUȘESCU mai este încă de învățat oarece smecherii, chiar dacă tipul nu ședea bine cu cultura, căci nu-l citise nici pe Martin HEIDEGGER în original, nici pe Friedrich NIETZSCHE, tot în original, așa cum ar fi fost normal pentru un scorniceștean cu blazon cum se credea el.

(11 iulie 2017)