Finala FIRST LEGO LEAGUE, București 8 martie 2025

Azi 8 martie 2025 în clădirea istorică a Academiei de Studii Economice s-a desfășurat finala de robotică  FIRST LEGO LEAGUE în colaborare cu Cyber Knowledge Club, șa care au participat următoarele 24 echipe: Acvatic Chicken, AQUAROBOT, ARRA, BRAINERY, Centaurii, Clubul Copiilor Aktivi, Cyber Spark, Gear Maniacs jr., INFITITRONICS, itSUITS RoboScool, NITRO, Quantum Bits, RObot Academy Explorer, RObot Mania, RoboTIC4AII, ROBOTRONIC, Senzor ON, Start Code Masters, Știm DC Aquavova, Știm DC DeepDive, TehnoZ Lightning Bolts, VVRobots, VVRobots Lego, WaveLink. Toate echipele ajunse în finală au venit cu proiecte deosebit de interesante, cu prezentări care au captat atenția celor 4 jurii, obținând rezultate dintre cele mai bune în urma evaluărilor după criterii foarte precise. Toate echipele au venit cu soluții foarte interesante la proiecte și au parcurs toate etapele necesare realizării unor activități de documentare, proiectare, construire, testare și verificare pentru temele alese, dovedind un nivel foarte ridicat al înțelegerii obiectivelor definite și un mod exigent de tratare.


(08 martie 2025)

FIRST LEGO LEAGUE (I)

În zilele de 22 și 23 februarie 2025 s-a desfășurat competiția FIRST LEGO LEAGUE pentru două regiuni, la care au participat numeroase echipe de elevi sub 17 ani, care au prezentat proiecte de utilizare a roboților destinate rezolvării marilor probleme cu care se confruntă oceanele lumii în ziua de azi.

Aceste două zile au scos în evidență că acolo unde sunt oameni pasionați de probleme moderne, se coagulează echipe de elevi deosebit de inteligenți, care realizează proiecte ce încorporează soluții dintre cele mai speciale în care sunt folosiți roboți.

Cele două zile au fost prilejuri de a vedea adevărate spectacole în care cei mai buni dintre cei mai buni elevi au prezentat rodul muncii lor de echipă pentru a arăta care au fost soluțiile pe care ei le-au dat le rezolvarea de probleme privind curățirea apelor din mări și oceane, privind protejarea speciilor de vietăți marine folosind roboți, dar și alte probleme legate de prezența omului pe mări și oceane cu bune și cu rele.

Competiția FIRST LEGO LEAGUE are reguli precise și are ca obiectiv creșterea eficienței lucrului în echipă pentru a rezolva probleme moderne, de complexitate ridicată, urmărind parcurgerea unor pași obligatorii precum:

- stabilirea obiectivului,

- identificarea problemei,

- realizarea documentării,

- găsirea soluțiilor posibile, 

- alegerea soluției ce se implementează, 

- stabilirea bugetului,  

- realizarea prototipului, 

- feedback de la specialiști, 

- feedback de la utilizatori.

În mod distinct au fost definite etape pentru realizarea robotului destinat atingerii obiectivului definit. Toate echipele au fost  evaluate după criterii stabilite și care le-au fost comunicate, pentru ca prezentările să fie făcute cu atingerea acelor elemente de punctaj de evaluatori.

Voi reveni cu detalii în zilele următoare.



(23 februarie 2025)

Pictura de Gheorghe TATTARASCU la Schitul Cetățuia din județul Vâlcea

Marii pictori români au executat și lucrări de artă în biserici, iar un exemplu este Schitul Cetățuia din județul Vâlcea unde se află lucrări ale lui Gheorghe TATTARASCU.

Mi-aș dori să văd și în ziua de azi mari pictori români că merg în biserici care se construiesc, pentru a realiza picturi care să rămână peste veacuri, așa cum s-a întâmplat cu operele unor mari pictori români de demult, care bucură ochii credincioșilor ce trec pragul unor lăcașuri de cult de la noi.

(21 mai 2024)

Întrebări stupide de dragul ratingului

De când cu cutremurele, vedem nivelul foarte scăzut al profesionalismului de care fac dovadă cei ce vorbesc despre cutremure. Întrebările care sunt puse specialiștilor sunt de-a dreptul primitive, enervante, iraționale, tendențioase, jegoase.

Se știe că tehnologiile de acum nu permit nicio prognozare a unui cutremuri. Specialiștii au spus acest lucru, dar așa-zișii jurnaliști nu contenesc în a întreba când va avea loc următorul cutremur major, dând senzația că vor să afle anul, luna, ziua ora și minutul. Insistența cu care revin cu această întrebare arată că nu au o pregătire cât de cât de jurnaliști, ci sunt luați de pe stradă și li se pune un microfon în mână.

Frecvent apare întrebarea legată de corelația dintre cutremure. Mai exact se pune întrebarea dacă cutremurul din Turcia a influențat cutremurul din Gorj. Deși se explică faptul că nu există date suficiente pentru a trage astfel de concluzii, din goana pentru senzațional, așa-zișii jurnaliști vor să smulgă o cât de mică sau slabă legătură între cutremure, pentru a defila cu o pseudo-noutate pe ecranele televizoarelor, pentru a-i speria pe viitor pe oameni.

Este adevărat că a avut loc un cutremur de 5,7 grade pe scara RICHTER, dar folosirea de termeni duri pentru a descrie ce s-a întâmplat în localități, nu face decât să inducă teama și nesiguranța în oameni, căci a folosi termeni precum dezastru, calamitate, dărâmături pentru ceea ce s-a întâmplat la Tg. Jiu, la Craiova sau la Rm. Vâlcea nu reflectă corect realitatea de pe teren.

CNA ar trebui să fie mai vigilent, mai analitic și mai ferm!


(15 februarie 2023)