Anvergura profesorului universitar

Ne așteptăm ca un profesor universitar să fie o persoană de mare anvergură, adică profesorul universitar:
- să fie absolvent de facultate cu medie foarte mare,
- să fie o persoană integră, model pentru studenții lui,
- să fie un om cu preocupări deosebite în cercetarea științifică,
- să fie autor al unor articole importante în reviste de specialitate,
- să fie un om care predă liber, cu cursul în cap, nu cu capul în curs,
- să fie un om care știe să vorbească civilizat,
- să fie cel care promovează adevărate valori în domeniul lui,
- să fie unul care nu se lasă influențat de nimeni și de nimic în evaluări la examene.
Profesorul universitar cu anvergură este cel care crează o adevărată școală în jurul lui, prin modul în care lucrează cu studenții și cu asistenții, reușind să construiască echipe solide de cercetători științifici, să deruleze proiecte de cercetare științifice pe care le inițiază, căci are idei, are arta de a derula proiecte și are capacitatea de a realiza acea atmosferă necesară unei cercetări științifice de calitate.

Șansa vieții mele a fost aceea că am întâlnit câțiva profesori universitari de mare anvergură și aici îi numesc pe profesorii universitari Ludovic TOVISSI, Nicolae RACOVEANU, Edmond NICOLAU, Geo VASILESCU, Elena BIJI, Manea MĂNESCU, Dragoș VAIDA, de la care am învățat enorm de multe lucruri care mi-au folosit în viață. Toți au avut o anvergură deosebită și au lăsat în urma lor adevărate școli în domeniile în care au activat. Am cunoscut și profesori universitari mărunți, adevărate epave ale cercetării științifice, oameni de nimic, de la care nu am avut ce învăța, căci nu aveau ce oferi. Nu le dau aici numele de scârbă și din dorința ca uitarea să fie pentru ei exacy ceea ce au meritat.



(10 august 2026)

Profesorii studenției mele

Trebuie să spun că eu am terminat facultatea în anul 1970 și dacă după 55 de ani sunt în stare să scriu despre profesorii mei, înseamnă că aceștia au însemnat ceva pentru mine, iar ceea ce m-au învățat, am folosit și de aceea le sunt recunoscător tot timpul cât voi trăi.

Edmond NICOLAU a fost profesorul meu de Cibernetică Economică și îl am și acum în fața ochilor, cum deschidea cărți scrise în diferite limbi, ne citea paragrafe pentru a ne demonstra că ceea ce spune la curs, sunt lucruri definitorii, susținute de mari savanți ai lumii. Era un profesor de mare calibru, care știa carte și care avea darul de a explica totul foarte clar. Era ca un magnet. Studenții îl admirau.

Nicolae RACOVEANU  a fost profesorul meu de  Sisteme de Calcul și de Operare și am apreciat la el claritatea, concizia și simplitatea abordării pentru chestiuni extrem de complicate. Îmi amintesc cum a prezentat în câteva minute un algoritm pentru calcului matricei invers folosind o metodă de aproximare, iar formula scrisă pe tablă pentru o iterație era de o frumusețe rar întâlnită.

Alexandru POPOVICI a fost profesorul meu de Electronică și cursurile sale erau adevărate bijuterii. El desena cu crete colorate schemele pentru circuite și explicațiile pe care le oferea erau logice, ușor de reținut. Pentru mine acest profesor a fost un model și mi-am dorit să fiu ca el, dar a fost foarte greu.

Ludwig GUNBERG  a fost profesorul meu de  Filosofie și ca să vorbești de mari filosofi ai Occidentului când unii vorbeau doar de ENGELS și de LENIN era o mare artă, iar profesorul deținea acest talent la cel mai înalt nivel. Am aflat de la unii absolvenți că profesorul era aplaudat la terminarea cursurilor.

Dragoș VAIDA a fost profesorul meu de Metode numerice și de Limbaje de Programare. A fost conducătorul lucrării mele de stat, actuala lucrare de licență. Voi spune doar atât: profesorul mi-a dat un manuscris al cărții Algoritmi de compilare, carte ce avea să fie publicată, peste ani, pentru a mă documenta, ceea ce m-a impresionat foarte mult. Peste ani,la o conferină, profesorului Dargoș VAIDA i s-a decernat Diploma și Medalia Grigore MOISIL.

Valeriu PESCARU a fost profesorul meu de  Analiza și proiectarea sistemelor informaționale, disciplină de la acre am învățat foarte multe, căci profesorul venea din producție și avea o mare experiență. De pe poziția de director al Laboratoarelor Catedrei de Cibernetică Economică a coordonat nenumărate proiecte de analiză și de proiectare de sisteme informatice de mare anvergură, având succese recunoscute de specialiști, dar și de cei care utilizau astfel de sisteme.

Elena BIJI a fost profesoara mea de Statistică economică și dacă am înțeles cu adevărat ce înseamnă statistica și că indicatorii sunt doar niște convenții, toate le datorez clarității cu care profesoara mea prezenta totul și venea cu exemple sugestive, ușor de înțeles și de analizat.

Alexandru HALLUNGA a fost profesorul meu de Limba Franceză, care avea un doctorat la Sorbona și care a fost traducătorul lucrării Avuția Națiunilor a lui Adam SMITH. Caracterul său absolut special m-a făcut să studiez limba franceză, nu să o învăț și să mă aplec cu atenție asupra verbelor neregulate, aspect care mi-a folosit enorm când am mers în 1993 la o bursă în Franța pentru trei luni. Am reușit să vorbesc două ore la un seminar științific despre analiza de date la un laborator de la L'école nationale d'ingénieurs de Belfort, coordonat de  profesorul Michel FERNEY.

Vasile NICHITA a fost profesorul meu de Economie politică, un om de mare cultură, care știa să ocolească problemele delicate în care teoria economiei socialiste era contrazisă de realitățile de zi cu zi.

Otilia POPOVICI a fost profesoara mea de Planificarea economiei naționale și am apreciat eforturile sale de a mă face să înțeleg cum se construia planul național de dezvoltare economico-socială, ca proces iterativ, pornind de la un obiectiv stabilit, prin încercări succesive, fără ca planul să apară ca un dat din cer.

Maria STURZA a fost profesoara mea de Limba Franceză, de ca lacare am învățat foarte multe. Am înțeles că era prințesă și noblețea discursului său m-a determinat să-mi lărgesc orizontul de cultură, încât am ajuns să citesc texte de nivel mediu din literatura franceză și să mă ajut de dicționar din ce în ce mai puțin, ceea ce a dat o oarecare cursivitate discursului meu.

Moisă ALTĂR a fost profesorul meu de Cibernetică Economică și am învățat de la el că nu poți progresa în niciun fel dacă nu te documentezi solid în problema de care vrei să te ocupi de pe poziția de cercetător științific. Am apreciat la acest profesor căci pe biroul său se găseau nenumărate cărți din domeniul de care se ocupa și întotdeauna avea abordări constructive cu o voce calmă, care te determina la muncă asiduă în continuare, pentru a găsi soluția cea mai potrivită problemei pe care o aveam de rezolvat. L-am revăzut în Aula Magna pe profesor pe 28 septembrie 2025 la întâlnirea de 45 de ani a unei promoții de studenți ai Facultății de Cibernetică și mi-a făcut o imensă plăcere.

Ștefan MUSTĂȚEA a fost asistentul meu de programarea calculatoarelor electronice și consider că dacă am deprins tainele programării calculatoarelor, De la Ștefan MUSTĂȚEA am deprins-o, căci el m-a învățat să construiesc scheme logice, să scriu linii de cod și mai ales, să fiu exigent în a testa programele, pentru a fi sigur că acestea sunt bune.

Florea STAICU a fost profesorul meu de Economie politică și mă mândresc cun nota pe care el mi-a dat-o la examenul de la sfârșitul primului meu an de studenție. Peste ani, ori de câte ori l-am întâlnit pe acest minunat profesor de la care mi-am clarificat multe elemente legate de economia capitalistă, i-am arătat respectul meu nemprginit.
Vasile BIȚĂ a fost profesorul meu de Sisteme  de calcul electromecanice  este cel de la care am învățat multe lucruri despre mașinile de calcul mecanice, electromecanice, căci el venea din producție și problemele pe care ni le propunea, erau cele din producție, iar soluțiile oferite trebuiau să răspundă exigențelor producției reale.

Constantin DINESCU a fost profesorul meu de  Cercetări opraționale este profesorul de la care am învățat ce este optimizarea și de la care am învățat să formulez și să soluționez probleme de optimizare liniară folosind algoritmul simplex, dar am rezolvat și optimizaări ale problemelor de transport și nu numai. Trebuie să amintesc aici că tot ce am știut despre optimizare și despre modul de a aborda realist o astfel de problemă, o datorez acestui mare profesor.

Trebuie să mă laud că în studenția mea nu am avut profesori nepregătiți profesional sau cu caractere mici. Fiecare profesor a fost un model pentru mine și de la fiecare am avut ce învăța.

(08 octombrie 2025)

Crisa calității în educație

Pe lângă multe alte crize care se suprapun în educație, criza calității este cea mai importantă pentru că afectează grav procesele specifice educației.
Lipsa de atractivitate a domeniului educației din cauza salarizării și a perspectivelor modeste pe care le generează o carieră în acest domeniu, fac din educație un domeniu neatractiv pentru absolvenții de vârf din facultăți.
Sistemul de selectare a celor care devin profesori în școlile gimnaziale, în licee dar și în universități este extrem de deficitar, încât permite accesul la pozițiile de profesor a unor persoane care nu au:
- calitățile necesare de a lucra cu elevii și cu studenții,
- pregătirea necesară pentru a se prezenta în fața elevilor și studenților,
- dorința de autodepășire, atât de necesară menținerii în domeniul dinamic al educației.

Eu mă laud că în vremurile studenției mele am avut cu adevărat profesori dse la acre am avut de învățat.

Nu am să uit niciodată:

- cursurile de calcul economic ale profesorului Ludovic TOVISSI,

- cursurile perfecte de electronică ale profesorului Alexandru POPOVICI,

- cursurile de cibernetică economică ale profesorului Edmond NICOLAU,

- cursurile de programarea calculatoarelor ale profesorului Dragoș VAIDA,

- cursurile de sisteme de operare ale profesorului Nicolae RACOVEANU,

- cursurile de filosofie ale profesorului Ludwig GRUNBERG,

- cursurile de cercetări operaționale ale profesorului Constantin DINESCU,

- cursurile de statistică ale profesoarei Elena BIJI.

În mintea mea de student, profesorul era profesor. Nota pe care o acorda, era notă pentru valoarea soluțiilor oeferite de mine ca student și niciodată nu mi-a trecut prin minte să contest vreo notă.

Criza privind calitatea în educație a început imediat după Revoluția din Decembrie 1989 când s-a produs relaxarea criteriilor de accedere în licee și în facultăți, prin eliminarea barierelor legate de medii și de facultățile absolvite. Înrăutățirea statutului profesorului și rolul nefast al presei și televiziunii în demolarea prestigiului profesorilor, a făcut ca nivelul de calitate al actului educațional să se prăbușească ireversibil. Școala nu a ținut pasul cu noile tehnologii. Școala interzice utilizarea telefonului mobil și a calculatorului în examene, în loc să integreze aceste dispozitive. Este ca și cum ai interzice unui mecanic să utilizeze la strângerea șuruburilor o cheie dinamometrică pe motiv că îl ajută să facă o treabă de calitate.




(19 august 2025)

Profesori universitari excepționali

Încep să scriu despre profesorii universitari excepționali, căci eu am avut în studenția mea parte de astfel de profesori.

Un profesor universitar excepțional este acela care are o cultură remarcabilă.

Un profesor universitar excepțional este acela care nu se coboară în abordarea nimicurilor.

Un profesor universitar excepțional este acela care vede lumea cu totul altfel decât vulgul.

Un profesor universitar excepțional este acela care știe materia pe care o predă.

Un profesor universitar excepțional este acela care are darul de a exprima foarte clar ce gândește.

Un profesor universitar excepțional este acela care spune multe cu vorbe puține.

Un profesor universitar excepțional este acela care se face ascultat prin ceea ce spune.

Un profesor universitar excepțional este acela care primește respect pentru că oferă respect.

Un profesor universitar excepțional este acela care miroase a profesionist de excepție.

Un profesor universitar excepțional este acela care știe să te privească în ochi direct fără să clipească.

Un profesor universitar excepțional este acela care gândește profund înainte de a deschide gura.

Un profesor universitar excepțional este acela care intră în sala de curs imediat ce se sună de intrare.

Un profesor universitar excepțional este acela care iese din sală cu cursul terminat la sunet de clopoțel

Trebuie să mă laud, așa cum am spus, că am avut profesori excepționali și aici numesc pe profesorii Elena BIJI, Ludwig GRUNBERG, Ștefan MUSTĂȚEA, Edond NICOLAU, Alexandru POPOVICI, Nicolae RACOVEANU, Ludovic TOVISSI, Dragoș VAIDA. De la ei am învățat multe, pentru că ei mi-au fost modele și sunt foarte mândru că am avut de la cine învăța să fiu ceea ce am fost.

(02 mai 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Ion IVĂNESCU

Când eram student în anul al III-lea am făcut disciplina de Statistică teoretică cu doamna profesoară Elena BIJI. Un timp, doamna profesoară Elena BIJI a lipsit, fiind în concediu de maternitate, timp în care au înlocuit-o mai mulți profesori, dintre care unul a fost profesorul Ion IVĂNESCU. Din start trebuie să spun că profesorul Ion IVĂNESCU era un om cu totul special. Preda un curs ca nimeni altul și avea un fel al său de a ni se adresa, astfel încât să înțelegem totul din sala de curs.

Profesorul Ion IVĂNESCU m-a impresionat prin sobrietatea cu care apărea în sala de curs și prin modul în care scria pe tablă, căci statistica înseamnă formule, iar formulele sale erau exact ceea ce eu înțelegeam foarte bine. Mi-a plăcut că mi-a deschis apetitul spre a dezvolta propriile mele formule de care aveam nevoie la programare. Dacă profesorul Ion IVĂNESCU mi-a vorbit de formula mediei sau a dispersiei, atunci când mi se enunțau probleme de programare, imediat eram în stare să scriu formulele ce decurgeau din enunțul problemelor pentru care trebuia să scriu programe. Așa se face că eram în stare să construiesc tabele și să scriu formule pentru calcul pe linie, dar și pentru calcule pe coloane, ceea ce mi-au ușurat nespus de mult munca de programator. Profesorului Ion IVĂNESCU îi datorez claritatea de a scrie formule, inclusiv de a pune condiții sub semnul de sumă, dacă se impunea ca termenii să fie pozitivi, dar și alte condiționalități.

Dacă am scris și eu ceva formule, profesorului Ion IVĂNESCU i-o datorez.


(27 martie 2023) 

1.000 de oameni care m-au impresionat: Eugenia LILEA

Au fost multe dăți când am avut ocazia să merg spre casă cu profesoara Eugenia LILEA, căci aveam apartamentele în aceeași mahala, mă refer la mahalaua Berceni, undeva la capătul Bucureștiului, spre Bulevardul BRÂNCOVEANU, respectiv strada Dumitru PETRESCU. Discutam diverse, ca persoane destul de amărâte, căci vremurile bolșevice pe care le-am trăit, nu duceau spre nicio direcție, din moment ce așteptam mai mult să murim decât să promovăm de la lector spre altă direcție.Noroc că a venit Revoluția în decembrie 1989 și s-au descătușat energiile de am ajuns și noi profrsori.
Eugenia LILEA era cadru didactic la Catedra de Statistică, iar eu eram la Catedra de Cibernetică Economică, fiecare fără vreo șansă de a promova înainte de 1989.
Eugenia LILEA a susținut a susținut în anul 1979 teza de doctorat de 155 pagini intitulată Metode statistico-matematice folosite in studierea factorilor care influenteaza productia agricola animala și coordonată de profesorul universitar Mircea BIJI.

Eugenia LILEA a scris cărți pe care lea publicat, din care enumer aici:  Statistica realizată împreună cu Zizi GOSCHIN, Doinea BOLDEANU, Mihaela VĂTUI - 2001,  Statistica aplicata realizată împreună cu Zizi GOSCHIN,  Mihaela VĂTUI - 2002,  Statistica economica realizată împreună cu Vergil VOINEAGU, Zizi GOSCHIN, Doinea BOLDEANU, Mihaela VĂTUI - 2001, Statistica : Indicatori, definitii, formule de calcul realizată îmtreună cu Zizi GOSCHIN, Doinea BOLDEANU, Mihaela VĂTUI - 1999, dar și multe altele.

Pe mine m-a impresionat Eugenia LILEA prin puterea ei de muncă, prin caracterul ei direct de a pune problemele și prin caracterul realist al abordărilor, atunci când era vorba de a realiza un proiect, căci înainte de toate făcea o analiză amănunțită și abia după aceea trecea la treabă, fără a se lăsa pradă unui entuziasm care nu are baze reale. Dovadă stă faptul că la realizarea lucrărilor a făcut parte dintr-o echipă care a avut foarte mici fluctuații structurale, tocmai datorită cunoașterii stilului de lucru al colegelor sale Zizi GOSCHIN, Doinea BOLDEANU și Mihaela VĂTUI.

(27 martie 2023)

1000 de oameni care m-au impresionat: Emilia ȚIȚAN

Emilia ȚIȚAN mi-a fost studentă acum ceva timp. Ea este absolventă a Facultății de Planificare și Cibernetică Economică, promoția 1986.
După terminarea facultății a lucrat în economie până în 1991.

În intervalul 1991 - 1994, Emilia ȚIȚAN a fost asistent universitar.

În intervalul 1994 - 1997, Emilia ȚIȚAN a fost lector universitar.

În intervalul 1997 - 2003, Emilia ȚIȚAN a fost conferențiar universitar.

Din anul 2003 Emilia ȚIȚAN este profesor universitar.

În anul 1995, Emilia ȚIȚAN a susținut teza de doctorat de 183 pagini intitulată  Metode și tehnici statistice folosite în investigarea nivelelor de imunitate față de unele boli infecțioase, în România, coordonată de profesoara universitară Elena BIJI.

Profesoara universitară Emilia ȚIȚAN a elaborat numeroase materiale care au fost publicate în edituri de specialitate. Unele dintre cărțile publicate de ea mi-au fost dăruite de autoare cu autografe, ceea ce m-a bucurat nespus de mult.

Emilia ȚIȚAN m-a impresionat ca studentă acum mulți ani, dar și ca om al catedrei, dăruit studenților săi. Cu mult calm, cu mult tact și cu talent își desfășoară activitățile didactice, fiind apreciată de studenții săi și de colegi. ori de câte ori am avut ocazia, am recomandat studenților cu care am lucrat programare în C++ să citească lucrări scrise de profesoara Emilia ȚIȚAN, din care vor vedea practic cum se folosesc metodele statistice și cum se interpretează rezultatele, căci în cărțile ei se vede cu claritate ce înseamnă cu adevărat statistica aplicată și care este caracterul relativ al rezultatelor, fără ca ceva să fie bătut în cuie.

Ori de câte ori am avut ocazia să stau de vorbă cu Emilia am găsit noi și noi aspecte care evidențiază că ea este un om deosebit. Mai acum câțiva ani, îi spuneam că atunci când ajung lângă Viena la Designer Outlet Parndorf  merg să beau o cafea, iar Emilia mi-a zis că numai acolo se bea o cafea ILLY cu adevărat, ceea ce mi-a certificat că avem gusturi asemănătoare și mai ales, batem cam aceleași drumuri prin Europa.

(13 februarie 2023)

1000 de oameni care m-au impresionat: Elena BIJI

Elena BIJI mi-a fost profesoară de statistică în anul al III-lea de facultate. dacă am înțeles ceva din statistica economică, de la profesoara mea Elena BIJI am înțeles și ei îi datorez foarte mult. La cursuri vorbea rar și clar, pe înțelesul meu. În carnetul meu de note se află o notă de 10(zece) și în partea dreaptă este semnătura distinsei mele profesoare Elena BIJI. Examenul a avut loc în data de 3 februarie 1968, iar exact peste 10 de ani am susținut, tot într-o zi de 3 februarie 1978,  teza de doctorat. 3 și 4 februarie sunt zilele mele norocoase.

Trebuie să spun că prin anii 1992 sau 1993, la un examen de admitere eram în holul de la intrarea în clădirea veche a ASE mai multe cadre didactice. Așteptam vizita cuiva de la minister. Tot așteptând, am început noi să vorbim, ba de una, ba de alta. Eu am zis că dacă cei din ministerul curentului electric au gratuitate la curent, dacă cei din abatoare au dreptul de a pleca săptămânal cu câteva kile de carne, dacă cei care lucrează la fabricile de încălțăminte au drept să plece o dată pe an cu câte o pereche de ghete, să avem și noi dreptul de a ocupa câte un loc la admitere și fiecare cadru didactic să facă ce vrea cu el. Adică să-l vândă sau să-și aducă acolo copilul lui sau să fie dăruit cadou unui copil al unor prieteni. Atunci am văzut-o pe doamna profesoară Elena BIJI, care avea o părere bună despre mine, cre eu, că se uită la mine mirată și m-a dezaprobat cu argumente morale foarte convingătoare. Văzând cum mergea societatea, la un moment dat, peste mulți ani, când ne-am întâlnit, mi-a reamintit de treaba cu locurile de la admitere și mi-a zis că n-ar fi exclus să vadă o asemenea abordare implementată, deși nu este de acord cu așa ceva, dar la nivelul de corupție din societate, așa cum totul e de vânzare, chiar și locurile de la admitere se va ajunge să fie marfă în economia de piață aiuritoare care există acum aici și acum.


(01 februarie 2023)