L.C.C.E. adică Laboratoarele Catedrei de Cibernetică Economică

Încă din anul al IV-lea de studenție am făct practica în producție în Laboratoarele Catedrei de Cibernetică Economică - L.C.C.E. cum li se spunea mai pe scurt, care aveau sediul în cădirea din fața hotelului Dorobanți, care abia se dăduse în funcțiune. Un an mai târziu, Laboratoarele Catedrei de Cibernetică Economică s-au mutat în clădirea din Intrarea MACEDONSKI, unde acum se află Departamentul de Informatică și Cibernetică Economică - DICE.
Când eu am ajuns să lucrez în Laboratoarele Catedrei de Cibernetică Economică și aici mă refer la perioada 1 decembrie 1970 - 31 august 1971, aceste laboratoare includeau mai multe sectoare, două dintre ele derulând procese de cercetare științifică, iar celelalte având sarcina de a ține în funcțiune tot ce se impunea legat de sistemele electronice de calcul din dotare, căci în vremurile de demult un calculator necesita o stație de răcire, o sală de perforare a cartelelor, un dispecerat și nenumărați operatori, tehnicieni și ingineri de sistem.
Laboratoarele de cercetare erau destinate realizării de modele cibernetice, modele de optimizare, implementării acelor modele prin activități pe bază de contract cu întreprinderi de pe platformele industriale, dar și analiza și proiectarea de sisteme informatice moderne, tot pentru întreprinderi, uzine și combinate industriale.
Laboratoarele Catedrei de Cibernetică Economică aveau în jur de 100 de salariați, dintre care unii erau cercetători științifici, alții erau analiști de sistem, alții erau programatori, dar erau acolo și operatori, tehnicieni de întreținere, dispeceri, toți având un scop unic și anume derularea de procese pe bază de contracte economice, care aduceau banii de salarii, dar creau acea experiență care era transmisă studenților, pentru că aproape toți cercetătorii, inginerii de sistem, programatorii și analiștii, aveau cursuri și seminarii la disciplinele de informatică de la secția de Mecanizare și Automatizare a calculului Economic, respectiv, cursuri de cibernetică, de analiza decizională, de cercetări operaționale, pentru studenții de la secția de Cibernetică Economică, din Facultatea de Calcul Economic și Cibernetică Economică din Academia de Studii Economice. Laboratoarele Catedrei de Cibernetică Economică erau clădite după modelul american al universităților, unde cercetare se realiza în laboratoare ale unor departamente, care aveau capacitatea să atracă pe cei mai buni specialiști din domeniu. Și la noi, cam până în 1978 tot așa au fost lucrurile, căci în laboratoare au venit prin concurs sau prin repartiție cei mai buni absolvenți de învățământ superior sau specialiști recunoscuți prin valoarea lor incontestabilă. După 1978 au venit în Laboratoarele Catedrei de Cibernetică Economică  preponderent persoane cu pile foarte mari în plan politic, ceea ce a dus la diminuarea semnificativă a performanței în procesele de cercetare, crescând ponderea prestării de servicii în defavoarea cercetării științifice.

(25 martie 2025)

LCCE ’60

 La 1 decembrie 1970 am devenit analist stagiar ca angajat în Laboratoarele Catedrei de Cibernetică Economică - LCCE și acesta a fost primul meu loc de muncă de pe poziția de absolvent de studii superioare, căci în liceu am fost salahor pe un șantier de zidărie, iar în studenție am lucrat într-o vacanță ca muncitor necalificat la o stație de sortare a cerealelor. Eu am lucrat într-un laborator pe durata a nouă luni, când am trecut asistent stagial la Catedra de Cibernetică Economică, exact așa cum scria pe foaia mea de repartiție guvernamentală, din vara anului 1970. În studenție am frecventat mult biblioteca LCCE de la etajul al VII-lea unde am primit sfaturi deosebit de importante de la bibliotecara Bella MIHNEA. Tot atunci am învățat foarte multe lucruri de programare de la Ștefan MUSTĂȚEA, Alexandru VINEA și de la Gheorghe WEISS.
În toamna aceasta s-au împlinit 60 de ani de la înființarea Laboratoarelor Catedrei de Cibernetică Economică - LCCE și cei ce au lucrat acolo s-au întâlnit în data de 8 octombrie pentru a sărbători această frumoasă aniversare.

Acum voi scrie câteva cuvinte despre cei cu care eu am lucrat direct în intervalul foarte scurt cât am stat în biroul de la etajul al III-lea, unde acum este sediul Departamentului de Informatică și Cibernetică Economică, sala 2314. Acolo am fost coleg cu Ana Maria SANDI, Doina FUSARU, Dan SOMNEA, Ioana SOARE, Georgia HERA. Am lucrat la un contract de implementare a sistemului BOMP de la IBM în cadrul unui colectiv în care lucrau Ioan CATONA, Cristian POPESCU, Margareta PENCEA. Sectorul era coordonat de matematicianul Vasile IONESCU. Am lucrat și la un contract coordonat de fostul meu profesor Valeriu PESCARU, iar în colectiv făceau parte Csaba FABIAN și Ștefan MUSTĂȚEA. Și după ce am devenit cadru didactic în catedră, tot timpul am avut un birou la sala 2320 unde am avut colegi pe Janette CUCU, Doina FUSARU și Rodica MARINESCU.

Am cuvinte de laudă pentru Emilian ABĂLUȚĂ, care într-un moment extrem de important al vieții mele, mi-a întins o mână de ajutor, pentru care îi voi fi recunoscător cât voi trăi.

Sunt sigur că acea întâlnire a fost extraordinară și mă bucur că oamenii care au lucrat în LCCE au plăcerea de a se revedea, căci acolo a fost viața lor și tinerețea lor.


(30 octombrie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Rodica BOCONCIOS

Rodica BOCONCIOS era cercetător științific în Centrul de calcul al ASE și lucra la etajul al V-lea în laboratorul coordonat de Moisa ALTĂR. Din câte am văzut eu, Rodica BOCONCIOS era un nume în Centrul de calcul și i se purta un respect special, pentru că venea dintr-o lume aparte și era specialista care avea rezultate cunoscute și recunoscute de colegii ei, dar și de ceilalți salariați din Centrul de calcul. Eu am avut ocazia s-o cunosc pe Rodica BOCONCIOS la un seminar științific pe când eram lucrător în Centrul de calcul în primul meu an de activitate. Poziția sa m-a impresionat și de atunci i-am purtat un respect specia. Când am cumpărat  volumele lui D.E. KNUTH și am văzut numele lui Rodica BOCONCIOS scris pe o pagină interioară a lor, am conștientizat că aceasta este un om cu preocupări cu mult peste cei care lucrau în Centrul de calcul și făcea parte dintr-o elită greu de egalat și de atins.

Pe mine, Rodica BOCONCIOS m-a impresionat prin modestia sa, prin modul în care dorea să treacă neobservată, dar atunci când dorea să i se audă ceea ce spune, avea un mod special de a se adresa interlocutorilor și aceștia se opreau din orice activitate și ascultau ce spune ea, căci sunt sigur, ceea ce spunea trebuia luat în considerare, vorba ei având mare greutate.

(25 martie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Ion BUF

L-am cunoscut pe Ion BUF în vremurile când eu eram asistent universitar stagiar, iar el era în aparatul administrativ al ASE. M-a impresionat capacitatea lui de a sta să asculte ceea ce i se spune și dorința lui de a soluționa favorabil cererea celui din fața lui. Anii au trecut și la un moment dat, domnul Ion BUF a devenit salariat al Centrului de calcul al ASE. Era un fel de refugiu al său înainte de pensionare. Lucra în sectorul de la etajul al III-lea coordonat de dr. mat. Vasile IONESCU. Ion BUF era acolo o prezență discretă, care executa activități colaterale informaticii.

Eu aveam un birou al meu la sala 2320 unde veneam după orele de curs sau de seminar și fie mai lucram la contracte, fie mai scriu câte ceva, căci într-o pauză dintre două activități cu studenții era timp suficient să mai fac câte ceva pentru mine, dar nu era timp să ajung acasă. Uneori venea Ion BUF în birou și mai vornea despre vremurile de demult, când el era un tânăr care credea în idealurile sforăitoare ale comunismului de început, care s-au dovedit doar iluzii, căci și comunismul se înfăptuia prin oameni care sunt lacomi, mincinoși, hoți, ariviști, superficiali, neprofesioniști, puși pe înavuțire, aspecte care nu au nicio legătură cu ceea ce propovăduiau doctrina și morala comunistă. Ion BUF spunea lucrurilor pe nume, chiar în vremurile tulburi de dinainte de 1989, căci îl necăjea teribil de mult discrepanța dintre vorbele și faptele comuniștilor, discrepanță care a adus societatea românească pe buza prăpastiei. 

Multe dintre istorioarele lui Ion BUF evidențiau pe concret modul defectuos în care se făcuse naționalizarea în țărișoara noastră și modul îngrozitor în care activiștii de partid participaseră la înfăptuirea colectivizării, proces care adusese atâta durere în satele românești. Cred că dacă el ar fi avut harul scrisului, multe lucruri extrem de interesante le-am fi aflat de la firul ierbii, cum se zice acum, căci acest om a fost martorul unor momente esențiale din istoria de zi cu zi a noastră.


(08 martie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Carmen HARTULARI

Profesoara universitară Carmen HARTULARI este absolventă a facultății de Automatică și Calculatoare din Institutul Politehnic București. Când am ajuns eu în Centrul de Calcul al ASE și am reușit să merg prin laboratoare, am văzut că ea lucra la etajul al VI-lea în birou cu matematicianul Gheorghe CIOBANU. Am stat mult de vorbă cu Carmen căci ea știa că am copiii studenți la facultatea pe care și ea o absolvise. Am discutat și după ce copiii mei au plecat în străinătate. Fiul ei mi-a fost student, dar am aflat cu tristețe că l-a pierdut și de atunci mi-a fost foarte greu să mai discut cu ea despre copii. 
Carmen HARTULARI m-a impresionat pentru puterea ei de a depăși greul prin care a trecut și a rămas un om care și-a văzut de meserie. Ea a publicat în colaborare articole referite prin:
Angela GALUPA, Crișan ALBU, Carmen HARTULARI - Experimental Results concerning the Risk of Pollution in the Air using Data Warehouses, Economic Computation and Economic Cybernetics Studies and Research Research - revistă cotată ISI încadrată în Q4 după AIS în domeniul Economics (conform JCR 2019), Vol. 45, Nr. 3, pp. 85-100, 2011, ISSN 0424-267X
Carmen HARTULARI, Angela GALUPA -  A Multilevel Cybernetic System to Control the Risk of Environmental Pollution, Economic Computation and Economic Cybernetics Studies and Research - revistă cotată ISI încadrată în Q4 după AIS în domeniul Economics (conform JCR 2019), Vol. 43, Nr. 3, pag. 155-165, 2009, ISSN 0424-267X, accession number WOS:000268743100011,
Carmen HARTULARI, Angela GALUPA, Silvia SPĂTARU - The Environment Pollution in Terms of System Theory and Multicriterial Decisions, Economic Computation and Economic Cybernetics Studies and Research - revistă cotată ISI încadrată în Q4 după AIS în domeniul Economics (conform JCR 2019), Vol. 48, Nr. 4, pag. 183-197, 2014, ISSN 0424-267X, accession number WOS:000346684700011
În data de 07 decembrie 2011, lui Carmen HARTULARI i s-a acordat titlul onorific de profesor universitar emerit de către Senatul ASE, ca recunoaștere a meritelor sale la dezvoltarea învățământului superior de cibernetică economică din țara noastră.

(19 februarie 2023)

1000 de oameni care m-au impresionat: Moisă ALTĂR

Pe profesorul Moisă ALTĂR l-am cunoscut încă din vremea studenției mele când venea la seminariile de Cibernetică Economică pentru cursul ținut de marele Edmond NICOLAU. Când în decembrie 1970 am devenit analist în Centrul de calcul al ASE, deși eu aveam repartiție guvernamentală pentru a fi asistent stagiar în catedra de Cibernetică Economică, la câteva săptămâni de la venirea mea acolo, am fost informat de secretara de la Centrul de calcul că șeful de sector Moisă ALTĂR dorește să mă vadă și să discutăm. Am mers la ora stabilită, la cabinetul de la etajul al V-lea, parcă sala 2517 unde eram așteptat. Domnul Moisă ALTĂR m-a invitat să iau loc și am răspuns unor întrebări pe care mi le-a pus. Am fost impresionat de faptul că pe biroul său se găseau foarte multe cărți de modelare cibernetică publicate în străinătate. Discuția cu domnul Moisă ALTĂR a decurs în termeni foarte civilizați, el spunându-mi niște lucruri extrem de folositoare.
Mi-a zis că cel mai important este să merg la sursă și să nu folosesc literatură la mâna a doua, ceea ce fac și acum, când cumpăr cărți de autori adevărați și nu cărți scrise de cei care când învață ceva scriu și cărțile.
Mi-a mai zis că tentațiile sunt foarte mari în ziua de azi, adică în decembrie 1970 și este foarte bine să mă fixez pe un domeniu foarte îngust și pe el să merg în profunzime.
A accentuat că trebuie să lucrez sistematic. Dacă am o carte în mână, imediat să-i fac fișă bibliografică și să scriu și cota și biblioteca unde se află cartea. Tot atunci să notez ceea ce am citit și niciodată să nu las pe mai târziu ceea ce trebuie să notez, dacă este de notat ceva.
Mi-a mai spus și alte lucruri de care am ținut și țtin și acum seama, căci domnul Moisă ALTĂR avea mare experiență în cercetarea științifică, el conducând sectorul cel mai sensibil la acea vreme, căci cibernetica economică era apanajul lui Manea MĂNESCU și toată lumea tremura când auzea de numele acestuia.
După câțiva ani, am devenit secretar științific al cursului postuniversitar Sisteme informatice economice, gestionat de Catedra de Cibernetică Economică și pentru cursurile și seminariile de Cibernetică Economică discutam cu domnul Moisă ALTĂR și țin să remarc aici că el mi-a furnizat cele mai bune soluții, punându-mă în legătură cu specialiștii foarte buni de la el din sector, care să țină fie cursuri, fie seminarii la acest curs postuniversitar unde veneau oameni din producție, de regulă din zona de management, deci era destul de pretențioasă abordarea pentru a face față exigențelor.
După Revoluția din Decembrie 1989 și după formarea noii Catedre de Cibernetică Economică, nu s-a dorit ca Moisă ALTĂR să devină cadru didactic acolo și el și-a găsit loc la Catedra de Finanțe din ASE,  unde a fondat celebrul curs de master DOFIN, care a dominat această formă de învățământ prin calitate și prin nivel de abordare, dar mai ales prin calitatea absolvenților.
Ori de câte ori l-am întâlnit pe profesorul Moisă ALTĂR am discutat probleme interesante privind modelarea cibernetică și mi-am manifestat respectul pentru acest făuritor de școală de înalt nivel științific, pentru că Moisă ALTĂR este la bază matematician, cu doctorat în matematică și cu numeroase lucrări deosebit de valoroase, recunoscute în lumea specialiștilor de top.


(16 februarie 2023)

1000 de oameni care m-au impresionat: Ion SMEUREANU

Dacă aș spune că Ion SMEUREANU mi-a fost student acum mulți ani nu aș greși cu nimic, dar pentru faptul că el este ieșit la pensie de câțiva ani, s-ar trage concluzia că eu sunt un bătrân ramolit și nu vreau să se creadă chiar așa despre mine că la 76 de ani ai mei, mai merg la sala de fitness, trag de fiare, merg pe bandă și fac câteva bazine de înot.
Ion SMEUREANU a terminat Facultatea de Planificare și Cibernetică Economică de pe poziția de șef de promoție în 1980 cu media de 9,98.

În intervalul 1980 - 1981 Ion SMEUREANU a lucrat ca analist la ICI.

În intervalul 1981 - 1984 Ion SMEUREANU a lucrat ca analist în Centrul de calcul al ASE.

În intervalul 1984 - 1990, Ion SMEUREANU a fost asistent universitar în Catedra de Cibernetică. 

În intervalul 1990 - 1993, Ion SMEUREANU a fost lector universitar.

În intervalul 1993 - 1997, Ion SMEUREANU a fost conferențiar universitar.

Ion SMEUREANU a devenit profesor universitar în 1997 la vârsta de 41 de ani.

Ion SMEUREANU a susținut teza de doctorat de 189 de pagini în anul 1992, intitulată  Aplicații ale ciberneticii și informaticii economice în optimizarea aprovizionării tehnico-materiale și desfacerii producției întreprinderii, sub coordonarea profesorului universitar Eugen ȚIGĂNESCU.

Profesorul Ion SMEUREANU este o personalitate proieminentă a informaticii economice românești. Cine dorește să cunoască în detaliu pe concret ceea ce a realizat el, nu are altceva de făcut decât să acceseze adresa: 

http://opac.biblioteca.ase.ro/opac/search?q=Ion+SMEUREANU+&max=0&view=&sb=relevance&ob=asc&level=all&material_type=all&do_file_type=all&location=0

și va vedea ce cărți a publicat, ce teze de doctorat a coordonat, la ce proiecte și care sunt revistele unde a fost editor șef.

De-alungul anilor, am colaborat cu profesorul Ion SMEUREANU la mai multe discipline și am lucrat împreună la elaborarea unor materiale. Am apreciat la mai tânărul meu coleg caracterul său, puterea de muncă, profesionalismul său, creativitatea sa. Am stat peste 20 de ani în biroul de la 2401 și niciodată nu am avut vreo discuție în contradictoriu sau cu tonul ridicat, pentru că Ion SMEUREANU este un om cu totul remarcabil, cu care și acum la 10 ani de la pensionare îmi face o deosebită plăcere să mă văd la o cafea cu el să discutăm despre vremurile frumoase pe care le-am trăit în ASE.

(13 februarie 2023)

1000 de oameni care m-au impresionat: Virgil HORNOIU

Pe Virgil HORNOIU l-am cunoscut când și eu eram tânăr și el era tânăr. El era operator în sala calculatoarelor IBM 360, 370, NOVA și FELIX C-256. În vremurile acelea a avea o relație la un operator în sala calculatorului era mare lucru. Erau acolo mai mulți operatori și eu îi respectam pe ei și aveam o relație excelentă. Cu Virgil HORNOIU relația era foarte bună.
Îmi amintesc că aveam un student care era disperat și dorea să-și ruleze pentru lucrarea de stat, lucrarea de licență de azi, un program. Nimeni nu-l băga în seamă. Îl știam pe tânăr și văzând că era atât de necăjit, am reușit să discut cu operatorii din sala calculatorului. L-am programat pentru ora 6,45. Îmi aduc aminte ca și acum. I-am spus să vină la 6 și 45 de minute punct și vom avea posibilitatea să rulăm programul. Să aibă totul pregătit. Am ajuns la Centrul de calcul al ASE la 6 și 40 de minute. S-a făcut ceasul 6:45, s-a făcut ceasul 6:50, s-a făcut ceasul 7:20 de minute și a apărut tânărul, c=voios și sprinten. Nu se mai rula acel program căci intraseră alte programe ale unor beneficiari. Mi-a părut rău. Cel care mă ajuta, ca întotdeauna, era Virgil HORNOIU. El era foarte apropiat de studenți, îi înțelegea, dar și ei trebuiau să se ajute singuri. Mi-a părut rău că tânărul acela nu a fructificat șansa pe care Virgil HORNOIU i-o oferise. Cu alte ocazii, am rezolvat probleme și mulți tineri au finalizat cu chiar mai multe rulări în aceeași dimineață, foarte devreme, reușind să susțină lucrările de stat cu programe care rulaseră seturi de date și obținând rezultate complete și corecte, grație eforturilor pe care Virgil HORNOIU le făcea, când îi strecura pachetele de cartele de student printre joburile de cartele ale unor mari beneficiari din industrie.

(06 februarie 2023)

Bujor MĂNESCU și o carte de excepție

Cu mulți ani în urmă mi-am propus să scriu cartea Viața și opera lui Manea MĂNESCU, o lucrare pe care o doream undeva la 250 de pagini, în care, pe bază de o documentare solidă să fac o prezentare a tot ce trebuie lumea să știe despre Manea MĂNESCU, cel care:
- a fondat facultatea de Cibernetică,
- a ctitorit Catedra de Cibernetică Economică,
- a creat revista Studii și Cercetări de Calcul Economic și Cibernetică Economică - SCCECE,
- a creat contextul construirii a trei clădiri noi pentru ASE.
A venit pandemia și mi s-au redus la zero posibilitățile de a mă documenta. Am discutat cu colegi despre arhiva personală a lui Manea MĂNESCU și toți mi-au spus că este pierdută. În vara anului 2021, am discutat cu colegul meu, profesorul Traian SURCEL despre acest proiect și de faptul că bat pasul pe loc.

Atunci el mi-a spus că profesorul Bujor MĂNESCU, fratele lui Manea MĂNESCU a scris și publicat în anul 2020 o carte voluminoasă despre Manea MĂNESCU, pe care autorul i-a dat-o cu autograf și acolo voi găsi foarte multe documente.
L-am rugat pe colegul meu să mă pună în legătură cu profesorul Manea MĂNESCU, ceea ce s-a și întâmplat și pe 8 noiembrie 2021 i-am făcut o vizită profesorului Bujor MĂNESCU, iar acesta mi-a înmânat un volum cu autograf. 

Cartea primită se referă astfel:

Bujor MĂNESCU - Manea MĂNESCU, Editura Ploiești-Mileniul III, Ploiești, 2020, 849 pag, ISBN: 978-973-1797-73-1

Lucrarea este structurată în nouă părți, totalizând 70 de capitole, include o bibliografie 91 de titluri. Sunt și 5 pagini în limba engleză cu o prezentare a contribuțiilor majore ale lui Manea MĂNESCU în domeniul ciberneticii economice și cel al dezvoltării informaticii economice.

Partea întâi este intitulată O incursiune în viața sa și se referă la copilărie, adolescență, studenție, funcțiile didactice, funcțiile publice și la etapa ce a urmat după Revoluția din Decembrie 1989.

Partea a doua se referă la Familia MĂNESCU și sunt oferite detalii legate de părinții lui Manea MĂNESCU, frații acestuia, soție și copil.

Partea a treia intitulată Manea MĂNESCU văzut de contemporani i-a permis autorului cărții să prezinte aprecierile făcute de Tudor ARGHEZI, George PALADE, Constantin ISACHIE și mulți alții.

Partea a patra intitulată Ctitor de școală economică prezintă momentele esențiale ale constituirii Facultății de Cibernetică, a Catedrei de Cibernetică Economică, a Centrului de calcul și a revistei SCCECE.

Partea a cincea intitulată  Personalitate științifică  prezintă rolul jucat de Manea MĂNESCU în dezvoltarea cercetării științifice interdisciplinare, Centrul de calcul al ASE fiind organizat pe laboratoare unde își desfășurau activitatea matematicieni, ingineri, informaticieni și economiști. Manea MĂNESCU a avut o bogată activitate publicistică, tratatele coordonate de el și articolele publicate, devenind rapid lucrări de referință în lumea specialiștilor din domeniul ciberneticii economice.

Partea a șasea intitulată  Omul de stat și de partid prezintă ascensiunea lui Manea MĂNESCU ca bărbat de stat, șef al guvernului 18 martie 1975 - 30 martie 1979, industria, agricultura și informatica au ocupat locuri importante. Manea MĂNESCU a susținut oameni de valoare precum Dimitrie GUSTI, Constantin C. GIURESCU, Florea DUMITRESCU, Ștefan MUSTĂȚEA, Jean ESKINAZI și mulți alții.

Partea a șaptea intitulată  Acțiuni și întâlniri pe plan internațional prezintă vizitele oficiale ale lui Manea MĂNESCU la ONU, la Casa Albă, Marea Britanie, URSS, RFG, Turcia, Finlanda, Siria, China, India, Iran, Irak, dar și altele.

Partea a opta intitulată Promotor al diplomației economice arată rolul jucat de Manea MĂNESCU în relațiile cu CEE, CAER, UNCTAD, modul în care acesta a contribuit la dezvoltarea relațiilor economice cu USA, Franța, Franța, Japonia dar și cu state precum Zambia, Malayezia, Pakistan și altele.

Partea a noua intitulată Evocări. Opinii. Discurs economic, prezintă scrieri ale lui Manea MĂNESCU despre oameni de seamă ai țării noastre precum Panait ISTRATI, Mihail RALEA, Constantin STERE, Horia HULUBEI, Petre ANDREI, Octav ONICESCU, Mihail SADOVEANU, Mircea VULCĂNESCU, Petre PANDREA, Eugen BARBU, Gheorghe TĂTĂRESCU. Sunt incluse aici și scrieri ale lui Manea MĂNESCU despre personalități marcante ale lumii pe care le-a întâlnit precum Oscar LANGE, Nelson MANDELA, Ronald REGAN, Francois MITTERAND, Olof PALME. Aici se găsește și manifestul pentru cibernetică.

Autorul acestei cărți, posesorul arhivei personale a lui Manea MĂNESCU are ocazia ca în cele peste 840 de pagini să reproducă foarte multe documente. Din discuția pe care am avut-o cu profesorul Bujor MĂNESCU, acesta mi-a relatat că dorința sa a fost de a prezenta documente, pentru a face abordarea cât mai obiectivă, căci altfel totul ar fi fost încărcat de subiectivism. Parcurgând paginile, consider că autorul cărții și-a atins obiectivul, căci zona pe care eu o cunosc foarte bine, cea cuprinsă în intervalul 1967 - 2012 este redată cu foarte mare acuratețe și detașare, căci documentele sunt reci, obiective și reflectă realitatea fiind redate în integralitate, nu pe fragmente.

Consider că această carte se constituie ca prim pas pentru cei ce doresc să cunoască viața și activitatea lui Manea MĂNESCU ca om politic, ca fondator al școlii românești de cibernetică economică și ca promotor al cercetării științifice interdisciplinare. Având pentru început această lucrare, cei interesați să aprofundeze opera lui Manea MĂNESCU au un solid punct de start. Profesorul Bujor MĂNESCU, acum în vârstă de 90 de ani, a lucrat 10 ani la această carte, el având o experiență publicistică de excepție, căci ani în șir a fost profesor la Facultatea de Economia Agroalimentară și a Mediului și șef al Departamentului de Economia Agroalimentară și a Mediului. Cartea este structurată echilibrat și documentele incluse se constituie în argumente solide a afirmațiilor făcute de autor. Consider că această carte este ea însăși o lucrare științifică de mare valoare, este o frescă a unei lungi și zbuciumate perioade a istoriei noastre, traversată de Manea MĂNESCU, omul care s-a implicat total în ceea ce a făcut, cu bune și cu rele.

(24 noiembrie 2021)