Modelul brownian de evoluție economică post-decembristă a României

Trecerea de la economia planificată centralizat spre economia de piață în România a fost un proces în care statul nu s-a implicat suficient pentru a defini o direcție corectă de dezvoltare economică și numai așa se explică faptul că fiecare a acționat cum a crezut de cuviință, definind un model brownian de evoluție economică pentru țara noastră, în care apar elemente de structurare haotică a ramurilor economice după derularea procesului de dezindustrializare generat de privatizarea aiuritoare a întreprinderilor de stat din fosta economie socialistă.

Au apărut universitățile particulare, oricum fără a fi îndreptate spre concurența universităților de stat din punct de vedere al standardelor ridicate de caliate ca în Statele Unite așa cum sunt Massachusetts Institute of Technology, Stanford University, Harvard University, California Institute of Technology,  Princeton University, Yale University, ci, din contră, pentru eliberarea de diplome de studii în condiții considerate de unii analiști ca fiind obscure. Procesul de reglare a structurii mediului universitar, căci au apărut și universități de stat în țara noastră în orașe unde nu a existat o tradiție adecvată înființării lor, este un proces complex, cu durată de cel puțin 50 de ani, în care universități vor dispărea, universități se vor comasa sau universități se vor restructura.

Fiecare tânăr s-a orientat să aleagă să profeseze meseria pe care a considerat că i se potrivește, drept pentru care a urmat cursurile unor facultăți extrem de atractive, care însă nu au avut căutare pe piața muncii, punându-se problema reconversiei profesionale. Acest proces de reglare naturală în ceea ce privește cariera profesională este și el de mare complexitate și prin puterea exemplului pozitiv, are o durată ce corespunde a două generații, adică 100 de ani cel puțin.

Statul, neglijent datorită lipsei de expertiză, nu a elaborat strategii, nu a construit instrumente pentru a defini un model coerent de dezvoltare economică sănătoasă, unde consumul are la bază producția și nu importul de produse alimentare. O balanță a legăturilor dintre ramuri, ar fi fost extrem de utilă decidenților, dacă aceștia s-ar fi înconjurat de specialiști, nu de fripturiști și de carieriști și dacă ar fi avut și capacitatea să asculte soluțiile științifice, bine fundamentate, iar deciziile lor să ducă spre realizarea acelui model care să îndrepte economia spre o direcție, astfel ca populația să o considere ca fiind o direcție bună.

(18 aprilie 2026)

Sebastian BURDUJA, eroul zilelor noastre!

Sebastian BURDUJA este un bărbat de 39 de ani.

În anul 2008 a finalizat studiile de licență la Stanford University cu calificativul A+.

În anul 2011 a finalizat un master la Harvard Kennedy School of Government – Harvard University.

În QS World University Rankings 2024, Stanford University este pe poziția 5 și Harvard University este pe poziția 4 în lume, în timp ce universitățile de pe plaiurile noatre cele  mioritice se află pe intervalul 801 - 1400 în cel mai bun caz.

În anul 2019 a susținut  În Academia de Studii Economice din București, teza de doctorat de 189 de pagini,  intitulată Business-to-business corruption in former communist countries : Spotlight on Romania = Coruptia între actori privați în state fost comuniste : Studiu de caz România,  sub conducerea științifică a profesoarei Rodica Milena ZAHARIA, obținând calificativul Summa Cum Laude.

Sebastian BURDUJA a publicat o serie de lucrări fie ca singur autor, fie în colaborare, lucrări pe care le enumeră în Curriculum Vitae aflat pe Internet, indicând inclusiv paginile unde se află, numărul, volumul,  ISBN, factor de impact și unde a fost nevoie și link-ul  pentru cei care doresc chiar să se documenteze. la fiecare, ceea ce arată că omul știe despre ce scrie, nu ca în cazul nefericitei cu Standford...

Sebastian BURDUJA este exact ceea ce are nevoie peisajul politic din spațiul mioritic, bântuit acum de indivizi care:

- au finalizat liceul la petse 35 de ani,

- au licenție pe la universități de doi bani,

- s-au autodenunțat ca plagiatori de teze de doctorat,

- habar nu au cum se scriu înjurăturile care necesită două cratime,

- sunt plini de autosuficiență și nu-și mai încap înpiele.

Sunt tare curios să văd dacă Sebastian BURDUJA va fi modelul de bărbat spre care tindem și care îmi amintește de foștii mei mari profesori Edmond NICOLAU, Nicolae RACOVEANU, Mihai BOTEZ, Dragoș VAIDA și Manea MĂNESCU, cei care s-au înconjurat la rândul lor de tineri deosebit de valoroși.

Alegerile din 9 iunie îmi vor clarifica direcția pe care concetățenii mei, dragii de ei aleg să meargă de bună voie și nesiliți de nimeni, fie spre a progresa cu îndârjire, fie a se mocirli iremediabil cu grație.

(14 mai 2024)

Dictatura elitelor profesionale

În opinia mea, prin elite intelectuale, înțeleg persoanele care au finalizat studiile de licență sau studiile doctorale la primele 10 universități ale lumii, cu diplome în regulă și fără artificii prin care rezultă că doar au dat și ei cu nasul pe acolo, în sensul că au trecut prin campus și s-au fotografiat sau au căutat să deschidă vreo ușă și ușa era încuiată căci era vacanță sau portarul nu le-a permis accesul.

Dictatura elitelor profesionale presupune ca:

- miniștrii să fie absolvenți ai perimelor 10 universități ale lumii,

- funcționarii  să fie absolvenți ai perimelor 10 universități ale lumii,

- peste 80% din parlamentari  să fie absolvenți ai perimelor 10 universități ale lumii,

- managerii din peste 70% din organizașții  să fie absolvenți ai perimelor 10 universități ale lumii,

- profesorii universitari în peste 90% din cazuri  să fie absolvenți ai perimelor 10 universități ale lumii.

Și ca lucrurile să fie clare, cele prime 10 universități ale lumii sunt:

University of Oxford

Stanford University

Massachusetts Institute of Technology

Harvard University

University of Cambridge

Princeton University

California Institute of Technoilogy

Imperial College  London

University of California, Berkeley

Yale University.

Ca să nu fiu un tip imposibil, având în vedere că ierarhiile se mai schimbă, cine dorește, are posibilitatea să includă nu 10 ci 15 universități și tot despre o dictatură a elitelor vom vorbi, căci următoarele cinci universități sunt și ele nume grele ETH Zurich, Tsinghua University, University of Chicago, Peking University, Johns Hopkins University. Invidioșii vor spune că chiar dacă ei sunt absolvenți ai unor mari universități, nu se potrivește ceea ce au învățat ei acolo cu specificul din spațiul mioritic. Problema nu se pune așa. Ei cel puțin sunt niște indivizi deștepți, chiar foarte deștepți, nu sunt niște fraieri care au terminat universități de pe pozițiile 75 la 85 după ierarhizarea mioritică și măcar pentru că sunt foarte deștepți soluțiile pe care le vor da sunt de 1.000 de ori mai bune decât a celor licențiați la fabrici de diplome de pe la noi sau de aiurea, care tot hârtie igienică poartă numele, căci fără acoperire sunt.

(07 decembrie 2023)