Showing posts with label Bertolt Brecht. Show all posts
Showing posts with label Bertolt Brecht. Show all posts

Tuesday, July 11, 2017

Răposatul Ceaușescu (05)

Așa cum suntem noi croiți, mergem pe extreme. Cât trăiește omul, îl înjurăm de nu se există, iar după ce crapă, îi găsim calități cu toptanul. Probabil și de aceea, cei puternici se înconjoară de slugi, lingări, fățarnici, mincinoși, proști, dubioși, ariviști, servili, molâi, duplicitari și găunoși, întrucât dispun de resurse perfect pentru a fi manipulați, poziționați, spălați și umiliți. Cu această cohortă, omul cel mai puternic și Nicolae CEAUȘESCU s-a crezut a fi un om puternic, își pune în mișcare planurile sale excentrice pentru:
- a-și tipări zisele în volume legate în piele;
- a fi pictat în tablouri convenționale;
- a-i se face busturi și statui transfigurate;
- a-și da tot felul de titluri și de onoare și supreme;
- a-i fi cântat numele pe stadioane cu 100.000 de guri;
- a fi aplaudat, lăudat, mângâiat, pupat.
Acestea toate, cât trăiește și are puterea, pentru că el știe că vorba lui Bertolt BRECHT, la trei zile după deces, dacă s-ar scula din morți, nici măcar un loc de protar nu s-ar găsi. Cu Nicolae CEAUȘESCU a fost și mai rău, căzând sub plumbi, chiar în ziua de Crăciun, exact așa cum era proorocit undeva, celui care demolează Așezămintele Brâncovenești din buricul Capitalei. Îmi aduc aminte că cineva mi-a zis că-și face singur pomenile, pentru că are certitudinea că fiii și fiicele sale, vreo șapte la număr, nu i le vor face, luați cu munca zicea el, din nesimțire și lipsă de respect, zic eu. Am descoperit o teorie, în virtutea căreia, fiecare om își erodează poziția doar prin simpla sa prezentă în societate, pentru că lumea se satură să-l tot vadă, chiar dacă prin ceea ce face, numai fapte bune sunt și efectele lor sunt binefăcătoare sută la sută. Este ca și cum dimineața, la prânz și seara, un om mănâncă numai friptură de fazan. Este o mâncare specială și gustoasă, dar oricui i se ia de ea dacă i se servește non-stop o perioadă îndelungată. Bancurile care circulau în operă despre Nicolae CEAUȘESCU nu erau neapărat bancuri politice, dar arătau suprasaturarea poporului de prezența sa și a consoartei sale. Inclusiv poezioarele care-i ironizau pe poeții săi de curte era scrise exact pentru a marca doar faptul că paharul era prea plin și urma picătura care să dea pe dinafară. În concluzie, revin la vorba populară: neică, ce-ai fost și ce-ai ajuns.



(12 iulie 2017)

Monday, March 28, 2016

Mutarea Antenei 3

Istoria este simplă ca bună ziua. Și eu aș fi procedat la fel. Dacă aș fi fost puternicul zilei, când din 20 de televiziuni 19 m-ar fi pupat chiar peste tot, dacă una nu ar fi făcut acest lucru, cu siguranță mi-aș fi pus întrebări precum:
- ceilalți nu văd bine?
- aceasta are ceva cu mine?
- cine de acolo are ceva?
- de ce are ceva?
- cât de influentă este?
- frecvența atacurilor ce justificare are?
- există o echipa care atacă?
- care sunt efectele?
- cât de mare ste audiența?
- ce vocabular este folosit?
- există cuvinte cheie;
- are vreo legătură cu dinamica sondajelor?
- care este capacitatea de mobilizare?
- este o diversiune?
- sub umbrela cui acționează?
- care este IQ mediu de acolo?
- cine plătește?
- cine îi plătește?
Mai sunt multe alte întrebări, dar sunt sigur că indiferent de conținutul acestora, dacă analiștii din jurul personajului care studiază fenomenul nu au calificarea potrivită, dau răspunsurile dorite de stăpân și rezultatul deciziilor acestuia vor fi dintre cele mai nepotrivite. Toată lumea știe că daca unui copilaș de un an și un pic îi spui să nu pună mânuța pe mașina de călcat încinsă, exact acest lucru îl va face. este reacția unui bebe mai mărișor. Există mult mai multe modalități de a-l convinge pe bebe mare să nu pună mânuța pe fierul de călcat încins. Îi dai o bomboană sau o jucărie, adică îl faci aliat sau îl compromiți.
Îmi aduc aminte de omul cu torța olimpică în mâna dreaptă și de apelul său spre cei sun 20% din fani care oricum nu se uitau la Gâlmea și la emisiunile lui. Îmi aduc aminte cum nenumărați pigmei tunau și fulgerau din tot felul de cotloane, fără argumente, la adresa unor realizatori de la Antena 3. Să fie foarte clar, am urmărit cu insistență mai toate televiziunile cu emisiuni de politică. Am remarcat la toate aspecte de mare inegalitate. 
Sunt moderatori buni care au inbitați buni.
Sunt moderatori buni care au inbitați slabi.
Sunt moderatori slabi care au inbitați buni.
Sunt moderatori slabi care au inbitați slabi.
Și la Antena 3 sunt emisiuni din întreaga acestă gamă.
Ne amintim de repartajul Alessandrei Stoicescu de la NY din septembrie 2001 când a folosit cuvântul efectiv de atâtea ori încât și acum îmi este jenă să-l mai folosesc eu.
Îmi amintesc și de interviul acelei domnișoare care vorbea și de tătic dar și de Luxten dar și despre chestiuni foarte delicate care afectează tineretul, fără să înțeleg prea bine ce și ce. ceea ce îmi aduc aminte cu mare plîcere este premoniția nefastă care s-a și adeverit  a lui Octavian Paler, legată de venirea lui Emil Boc în poziție de premier.
Dar acolo au fost și lucruri modeste, chiar monotone, de slabă calitate, care au și dispărut în timp. Fatul că emisiunile titrate ale lui Carmen Avram, ÎN PREMIERĂ arată numai nasolii, nu le urmăresc. Aș fi preferat ca din 5 emisiuni, tot una foarte bună să fie despre ceva foarte bun de pe plaiurile mioritice, că sunt sigur ca avem și de-astea.
Nu mi-au plăcut emisiunile în care sunt ei între ei acolo cu neamuri, cu cățel, cu purcel, mai ales de zile mari.
Deci, analizând emisiunile Antenei 3, rezultă ca  Rareș Bogdan și Andreea Crețulescu au emisiuni excelente, iar la TVR adormi de monotonie și din cauza de ritm. Despre Robert Turcesu îmi exprim regretul că și-a pierdut prospețimea când aflam de la invitați că Norvegia are președinte și când un X care își pregătea ascensiunea fulminantă nu știa imnul de stat al țărișoarei lui.
Și a venit și ziua Z, adică ieri 27 martie 2016, zi în care s-a închis mustăria. Radu Tudor a făcut o emisiune dintr-un sediu pustiu care amintea de televiziunea din Belgrad din perioada razboiului 1996-1999.
Cine are interes, firul derulării evenimentelor este:
  • emisiuni cu caracter anti prezidențial
  • atacuri la persoana unității de măsură bocul
  • critici la adresa partidului de guvernământ
  • coordonarea celor 322
  • procese de astupat gura
  • marșul din jurul Palatului C
  • condamnarea
  • filmulețul din cravată
  • sechestru
  • anunțarea evacuarii
  • protestul din Piata Constituției
  • evacuarea dorită
  • recunoaștere erori de caătre un  ex
  • mutarea efectuată
  • viața curge și așa.
Până ieri 27 martie 2016, sediul Antenei 3 era Soseaua Bucuresti Ploiesti Nr 25- 27, Sector 1, Bucuresti.
Din data de 28 martie 2016 sediul Antenei 3 este undeva în zona pavilioanelor expoziționale de la Casa Scânteii, căci presă scrisă nu prea mai există pentru a i se zice Piața presei Libere...
Noroc că nu se schimbă și adresele de e-mail și cele de web o data cu mutarea de sedii...
Nimic nu trebuie dramatizat, numic nu trebuie exagerat. Îmi amintesc poezia lui Bertolt Brecht în traducerea lui Nina Cassian în care se zicea ca dacă cel mai puternic om al planetei care când se încrunta tremurau două continente, dacă ar muri și peste trei zile ar învia, nu s-ar găsi pentru el nici măcar unloc de portar. Ei, bine, asta arată că nimic nu este veșnic și toată lumea trebuie să știe că cimitirele sunt pline de oameni de neînlocuit.
Se potrivește și la oameni dar și la structuri media, ceea ce este un lucru firesc, pentru că viață exist și după ce Larry King s-a retras de la CNN. De ce am crede altfel și despre altele de pe la noi. Să nu dramatizăm și să privim cu calm. Uraganele vin și trec la patru ani în spațiul carpato-danubiano-pontic. Cine stă drept și e falnic ramâne, cine nu, este culcat la pământ și calcat în picipare. O slugă n-ar cum să fie niciodată boier, iar simbriașii, când dispare sursa fug ca șobolanii de pe corabia care a luat apă. Antenele s-au mutat. Așa ca spectacolul trebuie să aibă ritm. O diversitate e necesară. SAșa cum tutunul ucide, monotonia adoarme. 
Și acum să vedem continuarea!

(28 martie 2016)