Fosta mea colegă din subcolectivul de informatică economică - Ileana VREJBA

Am fost coleg de catedră cu Ileana VREJBA în subcolectivul de informatică economică mulți ani de zile și noi formam grupul de asistenți universitari, împreună cu Pavel NĂSTASE, Ioan ODĂGESCU, Adriana IONESCU, Ion Gh. ROȘCA, Livia NISIPEANU, Ion BUCUR, Afrodita IORGULESCU, ceilalți fiind lectori universitari și avându-l ca șef pe conferențiarul Gheorghe DODESCU. 

Ne târam zilele cenușii, care curgeau nesemnificativ, din moment ce, orice am fi făcut, promovarea noastră era un vis irealizabil. Dacă nu aveam doctoratul, șeful de catedră ne spunea că nu ne poate promova că nu aveam doctorat. După ce susțineam teza de doctorat și venea confirmarea de la minister, găsea el niște motive obscure din care să nu ne promoveze.

Discutam între noi despre seminare, despre munca noastră cu studenții și foarte puțin discutam și despre copiii noștri. Ileana VREJBA avea un băiat de care se ocupa foarte serios, căci dorea ca viitorul lui să fie cu mult mai bun decât al ei și intuiam eu unde bătea cu gândul, din moment ce căuta să știe limba engleză la perfecție și mă întreba pe mine dacă nu risc prea mult mergând la Biblioteca Americană. A auzit despre acest lucru când tot ASE-ul vuia că mi s-a adus o carte și secretariatul rectoratului a fost informat să merg la Biblioteca Americană să ridic cartea pe care am comandat-o. Era vorba de cartea Software Science a lui Maurice HALSTEAD.  Am discutat mult pe acest subiect. Nu am întrebat-o pe Ileana VREJBA dacă și ea a exersat acest subiect, dar știu că progresele fiului ei au fost remarcabile. După 1989, acesta a participat la niște concursuri, a dat niște teste dificile pe care le-a trecut și a ajuns student la o mare universitate din SUA. Nu a trecut mult timp și Ileana VREJBA a plecat definitiv în Canada. Peste ani am reîntâlnit-o pe Ileana VREJBA când a revenit pentru câteva zile în București. Am discutat mult și am răspuns afirmativ invitației ei de a o vizita.

Ileana VREJBA era o profesionistă adevărată, o programatoare de mare clasă. Și în Canada a făcut programare de performanță la o firmă renumită.

Țin în mână acum cartea remultiplicată în 1989, variantă a cărții referite:

Ileana VREJBA, Adriana IONESCU, Afrodita IORGULESCU, PAVEL NĂSTASE - Limbaje de programare: exerciții și probleme de programare structurată în COBOL: pentru uzul studenților, Lito ASE, București, 1986, 346 pag.

La pagina 346 se află bibliografia care include 9 titluri, din care un document de partid, cum cereau vremurile acelea, și 4 cărți ce aveau în titlu cuvântul-cheie COBOL. Cinci cărți erau accesibile studenților, fiind publicate sau litografiate la noi în țară.

Cartea are patru capitole.

Capitolul 0, de la paginile 1 - 34, intitulat Scheme logice structurate, programare structurată în COBOL - exerciții simple, conține

Capitolul 1 de la paginile 35 - 149, intitulat Exerciții cu fișiere standard de I/E ale sistemelor, conține trei subcapitole. Primul subcapitol conține detalii legate de implementări COBOL pentru structurile fundamentale, care se pretează mult mai curat aici, comparativ cu limbajul FORTRAN IV, care presupunea niște artificii vecine cu ridicolul, prin introducerea de comentarii și de instrucțiuni GO TO. Acest capitol conține 11 exerciții, inclusiv de calcule matriceale, foarte rare în soluționări de probleme cu fișiere specifice limbajului COBOL. Mă  opresc acum la exemplul de înmulțire a două matrice. Soluția aleasă este interesantă, iar folosirea de PERFORM VARYING altfel decât știam în program FORTRAN arată că diferențele pe care le aduce limbajul COBOL trebuie înțelese și, mai ales, folosite.

Capitolul 2, de la paginile 150 - 294, intitulat Aplicații cu fișiere pe medii magnetice, conține 14 exerciții cu fișiere standard. Consider că autorii acestei cărți au selectat exemple emblematice de exerciții și cititorul trebuie să le studieze cu mare atenție, căci în practica dezvoltării de sisteme informatice se întâlnește frecvent cu ele și le preia pur și simplu, adaptând structurile articolelor la problemele lui. Programele au și variante și dacă cititorul analizează cu atenție variantele, se va opri la varianta care îl definește și pe el și problema. Fiecare rezolvare are un text al ei și schemele logice, cărora le corespund secvențe 1:1 în program, ceea ce este foarte grozav. Am apreciat și atunci și acum faptul că problemele se referă la chestiuni  din producție, la materiale, la stocuri și studentul folosește noțiuni de la discipline de statistică unde se calculează totaluri, de management, unde se calculează necesar în stoc, dar și de contabilitate, așa cum cere enunțul nr. 6, unde se cer situații centralizatoare pe categorii de personal. Gradele de total sunt ceva mai complexe, dar sunt tratate la paginile  87 - 98 - 103.  La paginile 226 - 228 este prezentată sortarea  unui fișier. Exercițiile 1 -  3 de la paginile 117 - 139 se referă la a oferi exemple model de realizare a programelor de validare.  Subprogramele COBOL sunt detaliate la paginile  260 - 266. Subprogramul VALID este apelat folosind CALL ca în FORTRAN, iar  directiva USING este folosită pentru transmiterea de parametri. Analizând programele propuse, cititorul va avea secvențe pe care, dacă le adaptează, va scrie programe pentru orice structuri de articole unde se cer tot felul de tipuri de validări.

Capitolul 3, de la paginile 295 - 345, intitulat Aplicație complexă, conține cinci programe și anume:

- programul PRG1 destinat creării unui fișier MAT de materiale, indexat secvențial cu date de pe cartele;

- programul PRG2 destinat actualizării fișierului secvențial indexat;

- programul PRG3 destinat editării mișcărilor de materiale;

- programul PRG4 editează situația necesarului de materiale;

- programul PRG5 destinat editării stocului de siguranță.

Pentru fiecare program se construiește schema logică, se scriu comentarii în textul-sursă. Există o bună corespondență între blocurile schemelor logice și textele-sursă, ca regrupare de instrucțiuni și ca folosire a denumirilor de variabile din blocurile de calcul.

La paginile 303 - 304 se prezintă machetele situațiilor de ieșire pe care programele trebuie să le imprime.

Pagina 307 dă schema de sistem a aplicației cu fișierele create și cele 5 programe.

Textele-sursă sunt tipărite după listingurile de la imprimantă și conțin și cartelele de comandă. Explicațiile sunt complete și permit reproducerea de către studenți a întregii probleme. Dacă studentul dorește să crească complexitatea problemei, poate scrie programe noi sau poate adăuga secvențe la programele existente și-și poate rezolva în acest fel propria problemă. Sunt folosite și subprogramul CDATA scris în limbajul  ASSIRIS și subprogramele OPTIM și CABAT scrise în limbajul FORTRAN. În vremurile acelea, proiectul final de la disciplina de Limbaje de programare avea acea restricție de a lucra în trei limbaje de programare la proiect.

Apreciez și acum, după 40 de ani de la apariție, că este o lucrare bine scrisă, care acoperă foarte multe detalii de mare finețe ale limbajului COBOL, iar adaptarea ei la cerințele limbajului PYTHON, de exemplu, ar fi de-a dreptul spectaculoasă și de mare actualitate. I-am cunoscut pe Ileana VREJBA, Adriana IONESCU, Afrodita IORGULESCU, Pavel NĂSTASE, autorii cărții, și toți au dovedit că sunt specialiști în COBOL așa cum trebuie, mai ales că au lucrat și la proiecte pentru producție.

(02 octombrie 2026)

Fosta mea colegă de catedră Adriana IONESCU

Adriana IONESCU a venit la catedră imediat după absolvirea facultății, în anul 1972, ea făcând parte din grupul celor mai buni absolvenți ai promoției de la Secția de Informatică Economică a Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică, alături de Ioan ODĂGESCU și Ion Gh. ROȘCA, acesta din urmă fiind șeful de promoție.

Cum tinerii veniți în catedră eram tratați ca niște bălării și nu se ocupa nimeni de noi, evident nici Adriana IONESCU, Ioan ODĂGESCU, Ion Gh. ROȘCA nu au primit din partea șefului de catedră vreo atenție, în afară de a figura în statul de funcțiuni și de a primi în mod discreționar seminarii așa cum bătea vântul, fără a fi întrebat cineva ce și cum, așa cum nici eu nu am primit vreo vorbă bună.

Adriana IONESCU a fost doctoranda profesorului Ludovic   TÖVISSI.

Ea a colaborat la realizarea unor materiale pe care le enumăraici,i și anume:

Adriana IONESCU, Cătălina COCIANU - Fundamenteleprogramării:: probleme rezolvate și propuse, Editura ASE, București, 2000, 133pag.,, ISBN: 9738127181

Ion Gh. ROȘCA, Afrodita IORGULESCU, Adriana IONESCU - Programarea în limbajulMACRO-11:: culegere de exerciții, Lito ASE, București, 1991, 131 pag.

Ileana VREJBA, Adriana IONESCU, Afrodita IORGULESCU, PAVEL NĂSTASE - Limbaje deprogramare:: exerciții și probleme de programare structuratăîn COBOL:: pentru uzul studenților, Lito ASE, București, 1986, 345 pag.

Adriana IONESCU a fost membră fondatoare a noii catedre care s-a desprins din zona ciberneticii, pentru a fi Catedra de Informatică Economică, acea catedră care avea să devină unul dintre pilonii de bază ai Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică - CSIE. Ea a jucat un rol deosebit de important în organizarea primelor ediții ale Conferinței Internaționale de Informatică Economică.

Când s-a pensionat, Adriana IONESCU era lector universitar.

Am numai cuvinte de laudă la adresa Adrianei IONESCU, o doamnă de cuvânt, cu poziții ferme, cu rezultate deosebite în domeniul programării calculatoarelor, apreciată de colegi, dar mai ales de studenți.

(21 septembrie 2026) 

Sindromul gunoiului stupid

Ceea ce s-a întâmplat în America la vizita lui Marcel CIOLACU, atunci când un nene a avut o ieșire în public care i-a lăsat pe toți cu gura căscată, mi-a adus aminte de un incident pe care l-am trăit și eu pe vremea când eram șef de catedră, acum peste 20 de ani.

Am invitat un mare matematician la o ședință de catedră, căci eu mi-am dorit să nu fierbem în suc propriu, ci să dăm dovadă de deschidere. Marele matematician a venit, a prezentat preocupările sale în ale combinatoricii. Când totul mergea perfect, o tanti, o mahalagioaică nemernică, a izbucnit într-un acces de furie care nu a avut nicio legătură cu nimic. A făcut un scandal atât de mare, iar eu nu aveam nicio explicație la tot ceea ce se întâmpla. Situația a fost extrem de jenantă.

După încheierea ședinței, mi-am cerut scuze marelui matematician pentru incident. Omul era liniștit și mi-a zis că o cunoștea pe respectiva, că este talentul său de a se comporta astfel căci și în exterior tot așa procedează. Eu n-am știut despre ceea ce făcea acea tanti, căci nu mergeam la întâlniri în cercurile pe care ea le frecventa.

A doua zi, tanti a venit la mine să-și ceară scuze, scuze pe care eu nu i le-am acceptat și i-am spus că va plăti cu vârf și îndesat pentru toate mizeriile pe care le-a aruncat cu o seară înainte. M-am ținut de cuvânt și ea a avut numai și numai răspunsuri negative la toate solicitările pe care mi le adresa, mai ales că dorea să folosească fonduri care depindeau de semnătura mea, fonduri pe care unii sau alții ar fi fost tentați să i le aloce, deși merite speciale nu avea.

Există indivizi pe care nu-i interesează nimic, în afară de a crea situații delicate pentru a-și satisface orgoliile lor sau de pe calitatea de slugi, pentru a satisface orgoliile stăpânilor, drept care se lansează în a demola ceea ce nu este de demolat și de a trece cu tpvplugul peste orice, doar-doar își mulțumesc stăpânii, fără să facă niciun calcul asupra răului produs la cei din jur.

(07 decembrie 2023)

1000 de oameni care m-au impresionat: Ion LUNGU

Despre profesorul Ion LUNGU vreau să scriu doar o mică poveste. El era cercetător în Centrul de calcul al ASE și la o vizită a mea la ei în birou, i-am zis de ce nu vine asustent în catedră. Eu îl știam ca fiind un absolvent de excepție al Secției de Informatică Economică din Facultatea de Calcul Economic și Cibernetică Economică. Nu după mult timp, Ion LUNGU, Nelu LUNGU, cum îi ziceam eu, a devenit asistent universitar, la disciplina de Analiză și proiectare a Sistemelor Informatice și la disciplina de Baze de date.

În ASE era o cutumă, ca să facă de gardă la comitetul de partid pe ASE cel mai recent venit în învățământ. Și cum tânărul Nelu LUNGU era cel mai tânăr, adică ultimul venit, de Revelion el era pus de gardă la partid. Mult timp m-am gândit la această întâmplare. El era și ghid de turiști pentru tineri și a trebuit să reprogrameze foarte multe activități din această cauză. Mă simțeam oarecum vinovat de acea nefericită întâmplare, dar așa erau regulile jocului. Și eu m-am găsit să fac un Crăciun pe scaunul de la biroul comitetului de partid din clădirea veche a ASE, dar am făcut și un Paște și un revelion. Nu toate în același an, dar le-am făcut, că înainte de a veni Nelu LUNGU în catedră, eu eram ultimul venit.

Despre Ion LUNGU am scris un articol tot aici pe blog și am realizat și un interviu, dar am fost impresionat foarte tare, căci el nu mi-a reproșat niciodată disconfortul creat cu acea permanență la comitetul de partid, în vremurile de demult, când el era ultimul sosit într-un fir de așteptare.


(08 februarie 2023)

1000 de oameni care m-au impresionat: Bogdan GHILIC-MICU

Și Bogdan GHILIC-MICU mi-a fost student în vremurile de demult, când facultatea unde lucram se numea Facultatea de Planificare și Cibernetică Economică. El era unul dintre studenții mei foarte buni. El a aparținut promoției 1984.  Eu nu prea rețin nici nume și nici figuri de persoane, dar numele de GHILIC l-am reținut, cum am reținut și figura studentului GHILIC, pe când predam cursuri de Programe aplicative la seria din care el făcea parte.

Imediat după Revoluția din Decembrie, nou înființata catedră de Informatică Economică a organizat un concurs de ocupare posturi de asistent universitar la disciplinele de Baze de date, Limbaje de programare și Sisteme de calcul și de operare. La disciplina de Limbaje de programare s-au prezentat Bogdan GHILIC-MICU și Gabriel ZAMFIR, care lucrau la ITC - Institutul de Tehnică de Calcul, deci erau oameni care lucrau în domeniul cercetării științifice. Ei au reușit la concurs. Bogdan GHILIC-MICU a devenit asistent universitar. Am avut ocazia să lucrez destul de mult cu Bogdan și să-i urmăresc evoluția în plan didactic, în planul cercetării științifice și cel al publicisticii.

Bogdan GHILIC-MICU a fost asistent universitar în intervalul 1990 - 1993.

Bogdan GHILIC-MICU a fost lector universitar în intervalul 1993 - 1997.

Bogdan GHILIC-MICU a fost conferențiar universitar în intervalul 1997 - 2000.

Din anul 2000, Bogdan GHILIC-MICU a devenit profesor universitar la vârsta de 40 de ani.

Bogdan GHILIC-MICU a susținut în anul 1996, la 36 de ani, teza de doctorat intitulată Informatizarea activității bursei de valori, de 208 pagini, coordonată de profesorul universitar Constantin APOSTOL.

De-a lungul anilor, Bogdan GHILIC-MICU a publicat numeroase cărți în colaborare cu colegii lui de la colectivul în care activează. Dintre lucrări enumer aici:

Marian STOICA, Marinela MIRCEA, Radu I. MOGOȘ, Bogdan Ghilic-Micu - SharePoint 2016 pentru managementul afacerilor în societatea informațională. Tutorial, Editura ASE, București, 2019, 250 pag, ISBN 978-606-34-0287-6

Ion Gh. ROȘCA, Constantin APOSTOL, Bogdan GHILIC-MICU, Adriana IONESCU, Ileana VREJBA - COBOL complet pentru calculatoare IBM PC, Editura ALL EDUCATIONAL, Bucureşti, 1994, 343 pag, ISBN 973-9156-94-0

Ion Gh. ROȘCA,  Bogdan GHILIC-MICU, Marian STOICA - Algoritmi şi programe de prelucrare a fişierelor, Editura ASE, București, 2001, 164 pag, ISBN 973-9462-36-7.

Sunt cu mult mai multe lucrări, dar eu m-am oprit doar la câteva dintre ele.

Dacă ar fi să scriu aici, aș avea foarte multe faze hazlii de pe la examenele de admitere, pe când eram în comisiile de admitere de la nivel de facultate și între pauzele dintre momentele de elaborare a tezelor de către candidați și respectiv, de primire a tezelor la comisie, erau timpi morți în care mergeam la cofetăria de peste drum de Facultatea de Cibernetică și cumpăram tort amandină de 12 lei, o amandină cu mult mai mare și ne distram copios pe marginea celor întâmplate în zilele precedente.

(08 februarie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Ileana VREJBA

Ileana VREJBA a fost colega mea de catedră la sub-colectivul de informatică economică. Era ca și mine asistentă universitară, eu fiind, desigur, asistent universitar. La Ileana VREJBA m-a impresionat capacitatea de a colabora cu colegii în a realiza materiale didactice. Când eu am devenit lector universitar și Ileana VREJBA avea seminarii la grupe unde eu predam cursul, am stat de vorbă cu ea și i-am spus cam ce aș vrea eu să facem la seminarii. Mie nu-mi plăcea să ciclălesc oamenii. Eu știu că dacă avem 10 asistenți și fiecare face ceva diferit, din 300 de studenți se vor găsi câțiva care să dea soluții bune și foarte bune la probleme. Dacă toți  cei 10 asistenți fac același lucru, ori cei 300 de studenți vor da soluții foarte bune, ori toți vor da soluții foarte proaste. Eu am pledat pentru diversitate și Ileana VREJBA a înțeles foarte bine acest lucru. Ea făcea seminarii deosebi de interesante, iar la examene se vedea prin notele obținute de studenți care a fost strădania de la seminarii a lui Ileana VREJBA.

Îmi aduc aminte că o echipă de tineri formată din Ileana VREJBA, Afrodita IORGULESCU, Adriana IONESCU și  Pavel NĂSTASE, au tipărit cartea de 345 de pagini, intitulată  Limbaje de programare: exerciții și probleme de programare structurată în COBOL,pentru uzul studenților, apărută în anul 1986.  După Revoluție Ileana VREJBA a plecat în Canada, unde din câte am înțeles, a lucrat tot în informatică, pentru că ea era o excelentă profesionistă.

Mult timp am ținut legătura pe poșta electronică și când a venit în România ne-am întâlnit cu mare plpcere, pentru că cu un om deosebit, revederea este întotdeauna prilej de bucurie.


(17 ianuarie 2023)