OMUL NOU dorit de comuniști,crație a Inteligenței Artificiale

Comunismul și-a dorit un OM NOU, un om:
- cu gândire nouă,
- aliniat unei ideologii,
- cu anumite calități,
- revoluționar de profesie.
Ceea ce nu a reușit comunismul, datorită limitelor sale, va reuși cu adevărat Inteligența Artificială. Comunismul nu a avut resursele necesare, nu a avut capacitatea și puterea de a-l educa pe cetățean să facă exact ceea ce dorea partidul, să-l educe pe om, facă pe om să execute cuminte și disciplinat procedurile eficiente ca să nu spun optime și mai ales să-l facă pe om să accepte în mod natural, forța care-l va transforma, devenind OMUL NOU.
Comunismul și-a dorit eradicarea analfabetismului. Inteligența Artificială va eradica analfabetismul prin tehnologiile de comunicare generalizate, căci nimeni nu va mai face nimic, fără a avea acel minim de cunoștințe care să-l conecteze la comunicarea universală. Noi știam că cine nu este în Paginile Galbene, acea carte a firmelor, nu există. Acum, Inteligența Artificială ne spune că cine nu este conectat la fluxurile IA sau AI, va avea mari probleme chiar și de existență. Să ne imaginăm doar societatea cu automate inteligente de preparare a cafelei sau de executare a injecțiilor și pe cetățeanul care refuză interacțiunea cu acestea...
Comunismul a dorit să-l aibă  pe OMUL HARNIC, pe OMUL CINSTIT, pe OMUL REVOLUȚIONAR DE PROFESIE. Generalizarea testării inteligente a cunoștințelor, instruirea automată, dar inteligentă, evaluarea cu elemente mult mai complexe decât testele grilă, sunt numai câteva din elementele de bază ale societății unde Inteligența Artificială este activă și OMUL NOU este pe drumul de a fi creat.

(30 octombrie 2026)



 

A II-a Revoluție Intelectuală

Salturile cantitative generate în industriile calculatoarelor și software, dar și în dezvoltarea teoriei matematice legate de demonstrarea corectitudinii programelor și de aprofundarea gramaticilor generative și nu numai, au condus la dezvoltarea unor ramuri noi așa cum sunt algoritmii genetici și mai ales rețelele neuronale. Toate acestea au reprezentat exact acele acumulări care au făcut din Inteligența Artificială o realitate palpabilă.
Inteligența Artificială presupune:
- fonduri uriașe,
- tehnică de calcul de super-vârf,
- tehnici de dezvoltare software super-avansatee,
- disponibil de energie cu mult peste limite,
- instrumente de asistare a proceselor.
Din clipa în care toate aceste cerințe au devenit realitate, Inteligența Artificială a devenit și ea realitate și:
- agenții inteligenți sunt o realitate,
- roboții inteligenți sunt o reralitate,
- crearea de conținut digital la cerere este o realitate,
- Open AI a creat deja chatboți,
- multe din problemele omului se rezolvă după formularea enunțului.
Aceasta este a II-a Revoluție Intelectuală, iar tăvălugul ei va schimba meserii, va transforma lumea și-i vaaduce omului nenumărate avantaje, inclusiv îl va influența în bine, dezbărându-l de unele tare de care nimeni nu credea că nu-l va dezbăra, tentru a-l transforma cu adevărat în acel om nou, pe care comunismul s-a scremut din toți rărunchii să-l ni-l aducă, fără să reușească.

(30 octombrie 2026)
 

Lectorul universitar Codrin NISIOIU

În intervalul 1994 - 1998, Codrin NISIOIU a fost elev la Colegiul Național Mihail KOGĂLNICEANU din Galați.

În intervalul 1998 - 2003, Codrin NISIOIU a fost student la Universitatea Dunărea de Jos, Galaţi, Facultatea de Inginerie Electrică și Știința Calculatoarelor.

În intervalul 2003 - 2005, Codrin NISIOIU a fost masterand în Sisteme Informaționale Economice, Nivelul 7 EQF, Universitatea Dunărea de Jos, Facultatea de Științe Economice, Galați.

În intervalul 2005 - 2011, Codrin NISIOIU a fost doctorand în specializarea Cibernetică și Statistică Economică la ASE.

În intervalul 2003 - 2006, Codrin NISIOIU a fost preparator universitar.

În intervalul 2006 - 2012, Codrin NISIOIU a fost asistent universitar.

Din anul 2012, Codrin NISIOIU a devenit lector universitar.

În anul , Codrin NISIOIU a susținut cu succes teza de doctorat referită prin:

Codrin NISIOIU - E-guvernarea în contextul pre și postintegrare UE, ASE, București, 2011, 197 pag.

Conducătorul său de doctorat a fost profesorul universitar Ion Gh. ROȘCA.

Codrin NISIOIU a publicat articole  precum:

Codrin NISIOIU, Cătălin SILVESTRU - LABVirt – basic components, Informatica Economică, 

Cătălin SILVESTRU, Dana COLIBABA, Codrin NISIOIU - Traditional Learning Models, E-Government and E-Learning in the New Economy

Cosmin RENTEA, Codrin NISIOIU, Cătălin SILVESTRU - EU Services Directive – Analysis of Requirements 

Cosmin RENTEA, Codrin NISIOIU, Cătălin SILVESTRU - EU Services Directive – Design Approaches for Romania

Bogdan GHILIC-MICU, Marinela MIRCEA, Codrin NISIOIU, Cătălin SILVESTRU, Marian STOICA - Collaborative Solution Architecture for Developing a National Interoperability Framework in Romania

Codrin NISIOIU

(30 octombrie 2026)

Conferențiara universitară Anda BELCIU

Este absolventă a Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică, promoția 2008. 

În intervalul 1998 - 2003, Anda VELICANU a fost studentă a Secției de Informatică Economică din cadrul Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică.

În intervalul 2004 - 2005, Anda VELICANU a fost masterandă la Informatică Economică.

În intervalul 2009 - 2012, Anda VELICANU a fost preparator universitar.

În intervalul februarie 2012 - septembrie 2012, Anda VELICANU a fost asistent universitar.

În intervalul 2012 - 2018, Anda VELICANU a fost lector universitar.

Din anul  2018, Anda VELICANU este conferențiar universitar.

În anul 2011, Anda BELCIU a susținut cu succes teza de doctorat referită prin:

Anda BELCIU - Baze de date spațiale în arhitectura orientată pe servicii, ASE, București, 2011, 144 pag.

Conducătorul său de doctorat a fost profesorul universitar Ion LUNGU.

Anda BELCIU - Introduction to databases, Editura ASE, București, 2016, 165 pag., ISBN: 978-606-340-107-7.

Anda BELCIU - Baze de date spațiale în arhitectura orientată pe servicii, Editura ASE, București, 2014, 176 pag., ISBN: 978-606-505-796-8.

Ion LUNGU, Anca ANDREESCU, Adela BÂRA, Anda BELCIU - Tratat de baze de date: vol. 2: Sisteme de gestiune a bazelor de date, Editura ASE, București, 2015, 380 pag., ISBN: 978-606-505-862-0.

Adela BÂRA, Simona OPREA, Iuliana BOTHA, Anda BELCIU - Sisteme informatice inteligente pentru asistarea deciziilor în medii cu predictibilitate redusă, Editura ASE, 2017, 248 pag., ISBN: 978-606-340-149-7.

Simona OPREA, Bogdan George TUDORICA, Anda BELCIU, Iuliana BOTHA - Internet of Things, Challenges for Demand Side Management,  Informatica Economică, vol. 21, no. 4/2017, pp: 59 - 72, ISSN 1453-1305

Anda BELCIU, Vlad DIACONITA, Ion LUNGU, Aura-Mihaela VIRGOLICI  - Development of Spatial Database for Regional Development in Romania,  Informatica Economică, vol. 18, no. 3/2014, pp: 55 - 65, ISSN 1453-1305

 Anda VELICANU, Ştefan OLARU  - Optimizing Spatial Databases,  Informatica Economică,  vol. 14, no. 2/2010, pp: 61 - 71, ISSN 1453-1305

Adela BARA, Iuliana BOTHA, Vlad DIACONIŢA, Ion LUNGU, Anda VELICANU, Manole VELICANU - A model for Business Intelligence Systems’ Development, Informatica Economică, vol. 13, no. 4/2009, pp: 99 - 107, ISSN 1453-1305

  Ion LUNGU, Davian POPESCU, Anda VELICANU - Multi Channel Architecture Model Based on Service Oriented Integration, Informatica Economică, nr.3(47)/2008, pp: 82 - 86, ISSN 1453-1305

(29 octombrie 2026)

Prima Revoluție Intelectuală

Prima Revoluție Intelectuală a fost declanșată de apariția calculatoarelor electronice care au preluat unele dintre funcțiile creierului uman, prin efectuarea de calcule complexe și de derularea de procese decizionale cu caracter repetitiv, pentru soluționarea de probleme de optimizare.

Oamenii nu au perceptu prea bine efectele utilizării în masă a calculatoarelor, pentru că abordarea primitivă conform căreia utilizarea unui calculator duce automat la reducerea personalului angrenat în soluționarea de probleme pe care acum calculatorul le rezolvă și aici mă refer în primul rând la calculul de salarii, care i-a torturat ani în șir pe cei de la salarizare, că-și vor pierde locurile de muncă.

Abia după ce s-a văzut că un calculator este folositor în medicină, în derularea circulației feroviare, în testarea abilităților unor persoane pentru a efectua anumite munci, calculatorul a fost privit cu alți ochi. 
Faptul că toată lumea are acum un calculator sau un laptop sau o tabletă sau un telefon smart și cu ele oamenii fac comenzi online, transmit mesaje, crează conținut digital, dar mai ales, lucrează de acasă pentru job, prima revolție intelectuală a ajuns la maturitate și se aștepta cu sufletul la gură să se vadă care va fi următorul pas.

Acumulările calitative din zona memoriilor SSD, dezvoltările de software care operează cu baze de date de foarte mari dimensiuni, diversificarea senzorilor pentru achizițiile de date, sunt numai câteva elemente care au dus la acele salturi cantitative, care aveau să pregătească marele salt calitativ în viața societății omenești, salt care din anul 2025 deja are efecte evidente, care i-a speriat pe unii în asemea măsură, căci deja se gândesc să pună căpăstru acelor elemente care ar continua dezvoltarea fundamentului acestui salt.


(29 octombrie 2026) 

Lector universitar Mădălina DOINEA-ZURINI

O cunosc pe Mădălina ZURINI din vremea studenției sale. Am avut seminarii și cursuri cu grupa de studenți din care făcea parte și am remarcat-o ca pe o studentă cu calități remarcabile în ceea ce privește programarea calculatoarelor. Programele realizate de ea în limbajele PASCAL și C++ erau caracterizate prin caracteristici de calitate de înalt nivel.

În intervalul 2000 -2004, Mădălina DOINEA-ZURINI  a fost elevă la 

În intervalul 2004 - 2008, Mădălina DOINEA-ZURINI  a fost studentă la Secția de Informatică Economică de la Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică.

În intervalul 2008 - 2010, Mădălina DOINEA-ZURINI  a fost masterandă 

În intervalul 2008 - 2014, Mădălina DOINEA-ZURINI  a fost studentă la master

În intervalul 2014 - 2020, Mădălina DOINEA-ZURINI  a fost preparator universitar

În intervalul , Mădălina DOINEA-ZURINI  a fost asistentă universitară

Din anul 2020, Mădălina DOINEA-ZURINI  este lector universitar.

În intervalul , Mădălina DOINEA-ZURINI  a derulat stagiul doctoral.

În anul 2013, Mădălina DOINEA-ZURINI  a susținut cu succes teza de doctorat referită prin:

Mădălina DOINEA-ZURINI - Reprezentări spațiale și prelucrarea cunoștințelor folosind ontologii, ASE, București, 2013, 216 pag.

Conducătorul său științific a fost profesorul universitar Ion SMEUREANU.

Mădălina ZURINI a scris cărți și articole referite prin:

Alin ZAMFIROIU, Mădălina ZURINI - Calitate și testare software: studii de caz, Editura ASE, București, 2017, 234 pag., ISBN: 978-606-340-161-9

Cătălin BOJA, Mădălina ZURINI, Marius POPA, Cristian TOMA – Code Quality Metrics Evaluation Platform in Software Engineering Education, Conferința Internațională „The 16th International Conference on Informatics in Economy”, Bucharest, May 04 – 07, 2017, PUBLICAT ÎN „Proceedings of the 16th International Conference on Informatics in Economy (IE 2017)”, 2017, ASE Publishing House, Bucharest, pp. 283 – 290, ISI Web of Knowledge – ISI Proceedings, ISSN 2284-7472, ISSN-L 2247-1480

Alin ZAMFIROIU, Dan CONSTANTINESCU, Mădălina DOINEA-ZURINI, Cristian TOMA  - Secure learning management system based on user behavior, MDPI Applied Sciences-Basel vol. 10, nr. 21, 1–13, 2020, ISSN: 2076-3417, ISI Journal WOS:000589053100001

Cătălin BOJA, Mădălina ZURINI, Marius POPA, Cristian TOMA – Code Quality Metrics Evaluation Platform in Software Engineering Education, Conferința Internațională „The 16th International Conference on Informatics in Economy”, Bucharest, May 04 – 07, 2017, PUBLICAT ÎN „Proceedings of the 16th International Conference on Informatics in Economy (IE 2017)”, 2017, ASE Publishing House, Bucharest, pp. 283 – 290, ISI Web of Knowledge – ISI Proceedings, ISSN 2284-7472, ISSN-L 2247-1480

Mădălina ZURINI, Cătălin SBORA - Clustering Analysis within Text Classification Techniques, Informatica Economică,  vol. 15, no. 4/2011, pp: 178 - 188, ISSN 1453-1305

Mădălina ZURINI - Word Sense Disambiguation using Aggregated Similarity based on WordNet Graph Representation, Informatica Economică, vol. 17, no. 3/2013, pp: 169 - 180, ISSN 1453-1305

Mădălina ZURINI - Stylometry Metrics Selection for Creating a Model for Evaluating the Writing Style of Authors According to Their Cultural Orientation, Informatica Economică, vol. 19, no. 3/2015, pp: 107 - 119, ISSN 1453-1305

Mădălina ZURINI, Alin ZAMFIROIU -  Vocabulary Richness Metric for Extracting Author’s Semantic Mark in English Written Literary Works, Informatica Economică, vol. 20, no. 3/2016, pp: 37 - 445, ISSN 1453-1305

Mădălina ZURINI - Gender Statistical Analysis Applied for Identifying Style Patterns in English Academic Writing, Informatica Economică, vol. 22, no. 1/2018, pp: 76-84, ISSN 1453-1305

Mădălina ZURINI  s-a căsătorit cu Mihai DOINEA, fostul meu doctorand, acum conferențiar universitar. Îmi amintesc faptul că la nunta lor, la primirea invitaților era o tânără care cânta la harpă și în timpul mesei festive a cântat Marioara GHEORGHE, mama renumitei cântărețe de muzică ușoară Elena GHEORGHE, cea care a fost la EUROVISION în anul 2009, la Moscova, Rusia, cu piesa dance-pop The Balkan Girls.

(29 octombrie 2026)

Lectorul universitar Tiberiu GEORGESCU

Tiberiu GEORGESCU  este născut pe 8 februarie 1991.

În intervalul 2005 - 2009, Tiberiu GEORGESCU a fost elev al Colegiului Național Tudor VIANU din București.

În intervalul  2009 - 2011, Tiberiu GEORGESCU a fost elev la Școala Postliceală – Tehnician Electronist Echipamente de Telecomunicații București.

În intervalul 2009 - 2012, Tiberiu GEORGESCU a fost student la Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică, Secția de Informatică Economică.

În intervalul 2013 - 2015, Tiberiu GEORGESCU a urmat un curs de masterat în ASE.

În intervalul 2016 - 2018, Tiberiu GEORGESCU a fost asistent universitar.

Din anul 2018, Tiberiu GEORGESCU este lector universitar.

În intervalul 2015 - 2019, Tiberiu GEORGESCU a derulat stagiul doctoral.

În anul 2019, Tiberiu GEORGESCU a susținut cu succes teza de doctorat referită prin:

Tiberiu GEORGESCU -  Modelarea bazată pe volume mari de date: securitate cibernetică în contextul big data, ASE, București, 2019, 224 pag.

Conducătorul său de doctorat a fost profesorul universitar Ion SMEUREANU.

Tiberiu GEORGESCU a scris cărți referite prin:

Răzvan BOLOGA, Radu MÂRȘANU, Gabriel ZAMFIR, Cătălin SILVESTRU, Adriana REVEIU, Mihaela MUNTEAN, Mădălina ZURINI, Iulian ÎNTORSUREANU, Felician ALECU, Tiberiu GEORGESCU -  Bazele Informaticii Economice,  Editura ASE, București, 2018, 312 pag.,  ISBN 978-606-34-0211-1

Tiberiu GEORGESCU - A Study on how the Pandemic Changed the Cybersecurity Landscape, Informatica Economică, 2021, vol. 25(1), pg. 42-60, ISSN 1453-1305

Bogdan IANCU, Tiberiu GEORGESCU - Saving Large Semantic Data in Cloud: A Survey of the Main DBAAS Solutions, Informatica Economică, 2018,  vol. 22(1), pg. 5-16, ISSN 1453-1305,

Tiberiu GEORGESCU, Ion SMEUREANU - Using Ontologies in Cybersecurity Field. Informatica Economică, 2017, 21(3), pg. 5-15, ISSN 1453-1305

În anul 2018, Tiberiu GEORGESCU  a fost campion național de șah.

La 24 de ani, Tiberiu GEORGESCU  era mare maestru internațional de șah, cu  ratingul Elo 2508.

(29 octombrie 2026)