Cum ne dăm seama de nivelul de meritocrație al unei nații?

Toată lumea trăncăne despre:
- transparență,
- meritocrație,
- valoare,
dar dacă stăm și gândim corect cum stau lucrurile, vedem că discrepanța dintre vorbe și fapte este atât de mare, încât nici transparență, nici meritocrație și nici valoare nu vedem la clasa politică, dar nici la eșaloanele inferioare, căci totul s-a dus pe apa sâmbetei și trebie să cauți cu lumânarea persoane valoroase, specialiști adevărați, al căror CV să fie oglinda performanței.

Ca să ne dăm seama de valoarea unei persoane trebuie să avem răspunsuri la următoarele întrebări:

- la ce vârstă a terminat liceul?

- ce medie a avut la terminarea liceului?

- ce medie a avut la examenul de bacalaureat?

- ce facultate a terminat și la ce universitate?

- la ce vârstă a absolvit facultatea?

- cu ce medie a terminat facultatea?

- a făcut masterat cu ce medie l-a absolvit?

- are doctorat și la ce vârstă l_a terminat?

- câți ani a lucrat în domeniul pentru care a studiat?

Cine răspunde la aceste întrebări, crează bazele solide analizei pentru a răspunde care este nivelul său de meritocrație.



(28 mai 2026)

Alex, băiatule, fugi și nu te mai uita în urmă!

ALEX, concurentul de la MIREASA, sezonul 13 mi-a lăsat impresia unui bărbat:
- iubitor,
- muncitor,
- serios,
- hotărât.
El s-a logodit cu GIULIA, o femeie:
- mincinoasă,
- ascunsă,
- falsă,
- rea,
- incultă,

- egoistă,

- superficială,

- necoaptă,
- nedefinită.
ALEX s-a logodit cu GIULIA, dar GIULIA l-a mințit. El nu va face casă bună cu  GIULIA, pentru că GIULIA se va suci instantaneu, căci așa este orientarea ei de bază și vrea doar de fațadă o căsătorie și copii, ca să-și mulțumească familia, dar felul ei de a fi este cu totul altul. 


(28 mai 2026)

Murim după denumiri pompoase, care nu spun nimic

Noi avem plăcerea de a da denumiri pompoase la orice, de parcă aceasta ne-ar ajuta la ceva. Cu mare pompă numim niște școli unde elevii abia de silabisesc textele cu denumirea  de colegiu național. Un institut anemic îl numim dintr-un foc institutul național de cercetare și inovare în stat în limbă. Un teatru mediocru în numim grabnic teatru național. Un martid de doi bani îl numim voioși partid național, de parcă ar exista partid orășenesc, partid sătesc sau partid de cătun. Să nu zicem nimic despre denumirea facultăților, denumirea departamentelor sau denumirea diplomelor acordate unora și altora cu diferite prilejuri. dacă în vremurile de tristă amintire de dinainte de 1989, se acorda titlul de onoare suprem, acum se acordă tot felul de diplome, de excelență, aniversare, de onoare și tot așa, însoțite de texte dintre cele mai măgulitoare, care nu au în spate nimic semnificativ. Acum mai nou, unor parcuri, școli, stadioane, closete se atribuie numele unor persoane încă în viață, de parcă s-a terminat lumea. Când trăia I.V. STALIN, orașul Brașov purta numele Orașul STALIN. După ce a murit GHEORGHIU DEJ, orajul Onești s-0a numit orașul Gheorghe GHEORGHI DEJ. Îmi vine să plâng cum contemporanii mei au decăzut într-un hal de nedescris că dau numele unor trăitori pentru străzi, parcuri stadioane, dar și pentru faptul că toți care chipurile sunt omagiați astfel, nu se dezic de acestă abordare nefirească, malefică și grotescă.


(28 mai 2026)

Data Science nu este Statistică, bre!

Unii cred că tot ce este dată, este statistică, ceea ce este total fals. Bazele de date care includ serii de date sunt doar cazuri particulare, iar bazele de date sunt înainte de toate informatică, adică analiză, proiectare și programare de cod în diferite limbaje specifice bazelor de date, oricare ar fi tipul lor.
Și în cazul Data Science tot de informatică este vorba. Cine vrea să înțeleagă Data Science, trebuie să știe să scrie programe în limbajul PYTHON de complexitate cu mult despre medie, pentru a nu rămâne în zona folclorică, a utilizării de concepte auzite în stația de tramvai sau în ritmurile de manele din cluburi de după ora 00:00.
Cine dorește să se considere că are cât de cât habar de data science, ar trebui să fi citit vreo 10 cărți fundamentale din domeniu, vreo 30 de articole și să fi mers cu comunicări pe la 5 conferințe științifice cu factor de respingere de peste 30%, altfel totul este folclor din spațiul mioritic, cu balade cântate după ureche, la șezătoare când ard vreascurile în sobă și vinul fiert cu scorțișoară este în bărdace aburind și îmbietor în șezători cu fete și flăcăi veseli nevoie mare.
Mai ușor cu pianul pe scări!


(28 mai 2026)

Indicatorul DEFICITUL BUGETAR este parșiv!

Indicatorul DEFICITUL BUGETAR notat cu D are formula:
D = A / B

Nici nu mă interesează cine este A și cine este B, căci dacă stai să-i asculți pe așa-zișii analiști economici, te iei cu mâinile de păr sau de cap, pentru cine nu are păr pe cap.

Indicatorul D  este catastrofic, pentru că atunci când B tinde către zero, tinde către plus sau minus infinit.

Indicatorul D este compensatoriu căci D = (K*A) / (K*B) pentru oricare a fi K.

Indicatorul D este senzitiv, vai de el! De această proprietate se folosesc falșii economiști, care știu să te păcălească din cifre.

Vrei să scadă deficitul bugetar?

Simplu: B rămâne constant și A scade. 

Dacă D = 6/10 = 0,6 iar după un timp D = 4/10 = 0,4 deci D a scăzut.

Și mai simplu: A crește, dar B crește și mai mult decât A.

Dacă D = 6/10 = 0,6 După un timp D = 10/20 = 0,5 deci D a scăzut.

Există o scădere sănătoasă a lui D și aceasta se realizează numai și numai prin scăderea lui A prin reforme.

Falsa scădere a lui D prin creșterea bazată pe inflație a lui B, este ceva nesănătos pentru economie, căci este un fel de a ne fura căciula. 

(27 mai 2026)

Cristian MUNGIU a câștigat premiul Palme d’Or pentru a doua oară

Regizorul Cristian MUNGIU a câștigat premiul Palme d’Or pentru a doua oară la Festivalul Internațional al Filmului de la Cannes, pentru filmul FJODR, după ce în anul 2007 a mai câștigat același premiu cu filmul  4 luni, 3 săptămâni și 2 zile. El se alătură regizorilor  Francis Ford Coppola, Michael Haneke, Ken Loach , Bille August, Frații Dardenne, Emir Kusturica, Ruben Östlund , Shōhei Imamura, Alf Sjöberg, care au câștigat de două ori acest prestigios premiu.

Nu există niciun regizor care să fi câștigat de trei ori premiul Palme d’Or.

(24 mai 2026)

Lecția UDMR

UDMR este un partid de 6,38%
UDMR a făcut parte din coaliția de 4 partide de la guvernare.
După data de 5 mai 2026, când guvernul BOLOJAN a fost demis, am văzut lideri marcanți ai UDMR care au venit în showuri politice de televiziune expunându-și puncte de vedere ce evidențiază că:
- UDMR s-a maturizat,
- UDMR are oameni politici valoroși,
- UDMR vorbește aceeași limbă politică la televizor,
- UDMR are o atitudine deschisă lare lasă loc de bună ziua,
- UDMR evită să folosească cuvântul NICIODATĂ.

Cu fiecare zi care trece, UDMR servește lecții deosebit de importante și de practice politicienilor de Dâmbovița unde observăm că și ardelenii s-au miticizat la greu, după principiul mărul stricat Mitică, strică și toate celelalte mere din coș.

Parlamentarii UDMR sunt următorii: Turos Lóránd, Fejér László Ödön, Császár Károly Zsolt, Tasnádi Szilárd, Csoma Botond, Miklós Zoltán, Szabó Ödön, Nagy Szabolcs,  Bende Sándor, Biró Rozália-Ibolya, Csép Éva-Andrea, Gál Károly, Hajdu Gábor, Kántor Boglárka, Kelemen Hunor, Kolcsár Anquetil-Károly, Könczei Csaba, Kulcsár-Terza József-György, Ladányi László-Zsolt, Magyar Loránd-Bálint, Markó Attila-Gábor, Molnar Andrei, Seres Dénes, Vass Levente și Zahoranszki Brigitta-Eva.

Toți au vocabular ales.

Toți se prezintă exemplar la televizor.

Se vede de departe că ei sunt ei, iar politicienii deilalți sunt alții.


(24 mai 2026)