Friday, July 24, 2026

Andrei BĂNUȚĂ, un cântăreț al șlagărelor de demult, reluate

Am văzut la emisiunea lui TEO și ILINCA un interviu cu Andrei BĂNUȚĂ și m-a impresionat că aveam pentru prima dată în față un cântăreț cu un repertoriu inspirat din repertoriul de rezisteță al vremurilor trecute. Este vorba de un cântăreț renumit, Andrei BĂNUȚĂ, dar despre care nu știam nimic. Am intrat în online, m-am documentat și așa este: Andrei BĂNUȚĂ este un cântăreț valoros! Este o prezență. Are voce. Are dicție. Are talent. Știe să-și țină publicul aproape. Iată ce am găsit eu pe YOUTUBE.com cu Andrei BĂNUȚĂ:
Au venit românii mei
 Old Friend
Andrei BĂNUȚĂ a cântat alături de Ion PALADI, Nicu VLAD, AZUR, NOSFE, Karmen, DOMINO, SERENA,  Theo Rose, VESCAN.
Andrei BĂNUȘĂ are ritmurile noi și orchestrațiile de acum, respectând trendul de acum, deci este în ton cu ceea ce este muzica din ziua de azi.


(24 iulie 2026)

Un șlagăr: Sfântă-i slana bună-i ceapa, dar pălinca-i leacu' nost'

Am avut ocazia să ascult un cântec și mi-am dat seama că am în față un șlagăr. Interpretul de muzică populară Costel POPA are tot ce-i trebuie să-l impună la acel nivel în care să fie fredonat de tot românul.
Cântecul are versuri interesante, rimele sunt îngrijit alese, știe- răchie, mare - pahare, usturoi - noi, cată - apă, sfințită - uită. Ritmul este alert, iar interpretul este o prezență excelentă. Are dicție. Are prezență scenică. Fața lui este expresivă. Zâmbetul lui este cuceritor. Știe să gesticuleze în economia și în ritmul melodiei.
Refrenul este cuceritor:
Sfântă-i slana bună-i ceapa, 
Dar pălinca-i leacu' nost', așa-i?
Nu știu pentru ce-o fi apa
Că așa beteag n-am fost, no.
Clipul este realizat într-un decor natural de poveste. Oamenii sunt îmbrăcați cu costume populare tradiționale, fără acele încărcături inutile din cusătură, cusute cu fir negru, iar ospățul este în ton cu cântecul, cu conținutul versurilor. Pe farfurii se află slană, ceapă, usturoi, pită, iar oamenii plimbă sticle cu pălincă de la unii la alții, iar femeile ciocnesc ceșcuțe de lut smălțuite, cu pălincă. Însuși Costel POPA are o sticlă cu apă de foc din care mai gustă din când în când, pentru atmosferă.
Orchestra are o contribuție importantă și formează un tot unitar cu vocea cântărețului. Apreciez că artistul Costel POPA, un tânăr cântăreț nu are fălcuțe, nu are burtică, semne ale suficienței și se prezintă într-o formă de zile mari, chipul său luminos convinge că tot ceea ce spune reprezintă marele adevăr. 



(24 iulie 2026)

Flatulența lui George SIMION

George SIMION are flatulență. A mâncat:
- ciorbă de fasole cu ciolan afumat,
- iahnie de fasole,
- icre de fasole ,
- fasole păstăi, cu usturoi.
Numai așa se explică ieșirile urât mirositoare ale lui cu gesturi care nu arată că este al II-lea partid în parlament, ci o roată, a VII-a la căruța și așa hodorogită, a nu mai știu cui.
Mă așteptam ca AUR să aibă inițiative care să-i umilească pe pro-europeni, prin faptul că dacă nu le-ar vota s-ar compromite în ochii propriului electorat. Nu e vorba de chestii populiste, ci de chestii uzuale, simple, care nu necesită bani. Aș da doar un exemplu banal, cel legat de reciclarea deșeurilor, dăci chestii de educare, de crearea de reflexe la populație nu costă bani, ci doar schimbare de atitudine. Ar mai fi chestia cu curățenia pe străzi, căci AUR ar trebui să găsească modalități practice cu oamenii care să facă educație prin exemplu personal. Și măturatul în școli, dar nu chestie de campanie presupune atitudine și ceva proceduri și o legislație adecvată. Dar flatulența lui SIMION l-a dus să pună liste de semnături cu suspendarea lui DAN și vor mai veni și alte aiureli, căci a deveni frecventabil nu este pe această cărare. Trebuie altceva și încă  descoperit acest altceva de către SIMION care este dominat de flatulență politică, zgomotoasă, urât mirositoare și  jenant de ineficientă.

(24 iulie 2026)

La conferința de presă, Ilie BOLOJAN...

Nu a făcut referire deloc la PSD.
Este un semn că nu mai este pe cai mari.
Faptul că două sentințe judecătorești nu-i sunt favorabile și copilul lui de suflet Ciprian CIUCU este târât prin justiție cu tot felul de ziceri ale unor martori, arată că fierul tare, s-a înmuiat și așteaptă ziua când se va da dus după proverbul: Maurul și-a făcut datoria, acum poate pleca.
Mă așteptam ca la conferința de presă, Ilie BOLOJAN să nu mai fie scorțos, căci este doar un biet premier demis, un om pus la punct de două decizii ale instanței, care i-au tras pe dreapta niște decizii, ducându-l înapoi câțiva ani, deși credea că-i suflă vântul la pupa. N-a fost să fie. El are intenții bune, zic eu, dar cei din jurul lui sunt de o incompetență rar întâlnită. Dacă avea oameni buni care să-l consilieze, trebuia să spună că parlamentarii și nu guvernul:
- au discuții cu sindicatele,
- fac drafturile celor Ț legi din PNRR,
- manageriază fluxurile legilor,
căci guvernul nu are drepturi, demis fiind. Neavând consilieri buni, l-au băgat la înaintare pe Dragoș PÂSLARU, sinf=dicatele au acționat în judecată guvernul și sentința a fost defavorabilă guvernului, suspendându-se toate acțiunile acestuia legate de legea salarizării.
Mie îmi plăcea cum Ilie BOLOJAN zicea PSD, PSD și iar PSD, mai apăsat decât o făcea Klaus IOHANNIS în vremurile lui de glorie. Ilie BOLOJAN m-a dezamăgit că ieri nu a fost bărbatul cu sânge-n isntalație, pe care-l știam, omul care să pună punctul pe I, căci Au fost lucruri nasoale pe care PSD le-a făcut și acum el, Ilie BOLOJAN trebuie să scoată cărbunii încinși cu mâna lui, deși era rândul altuia și aici mă refer la S.G. Omul despre care eu am o părere foarte proastă, din vremurile când s-a baricadat în clădirea guvernului. Nășicul vede păsărica finei o singură dată, la botez, ceea ce arată că la Sorin acea dată s-a petrecut. Nu-mi mai trebuie nimic să conchid că nu e în stare de mari decizii politice.


(24 iulie 2026)

Thursday, July 23, 2026

Ce va glăsui azi la ora 18, Ilie BOLOJAN?

Este anunțată o conferință de presă a lui Ilie BOLOJAN azi la ora 18:00 și mă întreb: ce are de comunicat acest om, când știm că este foarte reținut în a da răspunsuri la întrebările jurnaliștilor? 
În managementul de proiecte, termenul final este ceva extrem de important. PNRR este un proiect pentru guvern și termenul de 31 august 2026 este unul foarte important. Un manager de proiect adevărat, la un proiect de 5 anu, urmărește pas cu pas cum stau lucrurile, pentru a nu ajunge pe ultima sută de metri cu activități (jaloane) din proiect nefinalizate, pentru a alerga pe ultimii metri să rezolve ceea ce nu s-a făcut 5 ani. Deci, Ilie BOLOJAN:
- va rosti cu obstinație acronimul PSD,
- va spune că alții sunt de vină că s-a ajuns aici,
- va susține că el se zbuciumă să rezolve problema,
- va crea emoție referitoare la pierderea a 4,5 miliarde de euro,
- va susține că PSD poartă vina pe legea salarizării și va evita să folosească cuvântul MANOLE.
Ilie BOLOJAN va evita să răspundă la întrebări incomode ale jurnaliștilor. Este adevărat că nimeni în fară de el nu ia în piept problema finalului de PNRR, numai că în managementul de proiecte, nimeni nu așteaptă de la managerul de proiect vorbe, ci finalizarea proiectului și nu oricum, ci cu succes. Se știe că în multe proiecte de dezvoltare software apar situații în care proiectul se sistează. Cheltuielile făcute până atunci trec la pierderi și compania socotește că are alte proiecte din care să scoată profit per global. Aici cu PNRR este cu totul altceva și Ilie BOLOJAN a crezut că face tot ceea ce depinde de el și de echipa lui să iasă totul foarte bine. Se pare că nu are consilieri foarte buni, din moment ce nu a prevăzut multe detalii și a intrat în coliziune cu o serie de hotărâri judecătorești. Eu am văzut că atunci când te asistă un jurit excepțional, treci și prin ziduri de beton armat gros de 2 metri. Dacă n-ai, te izbești și de zidul de mămăligă, ceea ce i s-a întâmplat lui Ilie BOLOJAN cu hotărârile de la congresul ultim al PNL.


(23 iulie 2026)

Cum proiectezi o interfață orientată spre cetățean?

Am încercat să folosesc niște aplicații informatice de interes general, dezvoltate în spațiul mioritic și era cât p-aci să intru în depresie, cât de proaste erau proiectate interfețele, căci aplicațiile respective nu erau pentru cetățean, ci pentru niște indivizi lipsiți de profesionalism în a dezvolta aplicații informatice eficiente, pe care cetățeanul să le folosească fără asistență, fără ghid, ci natural, așa cum deschide o ușă sau cum folosește un robinet de la cișmea pentru a bea apă.
Când am poposit pe aeroportul din Frankfurt, am consultat o aplicație și mare mi-a fost surpriza să constat că respectiva aplicație parcă ar fi fost proiectată special pentru mine. De atunci, m-am tot întrebat cum se obține un astfel de rezultat și am ajuns la concluzia că pentru a proiecta o interfață prietenoasă, intuitivă, este absolut necesar să fie consultat grupul țintă, să se facă o analiză.
În primul rând trebuie găsite marile sub-mulțimi omogene care vin să utilizeze aplicația.
Să zicem că vorbim de un campus virtual al unei universități. 
Sub-mulțimile omogene care interacționează cu campusul virtual sunt:
- studenți,
- profesori,
- salariați,
- persoane din conducere,
- cetățeni oarecare.
Structura organizatorică privește:
- facultăți,
- departamente,
- biblioteci,
- servicii administrative,
- conducerea.
După aceea se identifică probleme. Se organizează o structură a campusului virtual și se caută ca persoanele din subgrupurile țintă să ajungă la problema care doresc să o rezolve din cel mult două clickuri. Orice altă abordare, dovedește lipsă de profesionalism și de respect, cu efecte catastrofale asupra derulării proceselor din interiorul interacțiunilor dintre cetățeni și aplicația cu interfață prost proiectată.
Interfața folosește cuvinte din vocabularul identificat când se studiază cerințele elementelor din eșantionul lărgit ce definește grupul țintă. Ar fi interesant de stat de vorbă cu persoanele care intră pe ușa universității cam o lună de zile, pentru a afla scopul venirii și definirea problemei de rezolvat, din care se estrag cuvintele vocabularului.




(23 iulie 20226)

Wednesday, July 22, 2026

Ce înseamnă digitalizarea revistei INFORMATICA ECONOMICĂ?

În primul rând, digitalizarea revistei Informatica Economică înseamnă o adresă https și revista are o astfel de adresă: https://revistaie.ase.ro/
În al doilea rând, accesul la orice informație despre revistă să fie neîngrădit și așa cum este proiectată aplicația, cititorul acre acces la toate informațiile legate de revistă, de conținutul acesteia și despre modul în care se ia legătura cu editorii ei.
În al treilea rând, să existe o adresă de e-mail pentru realizarea corespondenței cititorilor și autorilor cu editorul revistei și această adresă de e-mail este editor@revistaie.ase.ro.
În al patrulea rând să existe acces rapid la numerele revistei, grupate pe anii de apariție și acest lucru este asigurat prin click pe butonul Past Issues.
În al cincilea rând să existe acces rapid la ultimul număr al revistei și acest lucru este asigurat prin click pe butonul Current Issue.
În al șaselea rând, să existe un ghid pentru cei care doresc să scrie și să trimită articole și accesul la ghid se realizează dând click pe Guide for Authors.
Este important ca persoanele care doresc să consulte revista să aibă acces la articole, ceea ce este posibil căci revista a avut primul număr în anul 1997, când lucrul în online era destul de bine pus la punct. Este adevărat că mai trebuie lucrat la primele numere din anul 1997, pentru a asigura acces la format PDF al articolelor.
Revista are și un index al autorilor.
Să zicem că digitalizarea a atins cam 90% din ceea ce trebuie realizat pentru o revistă care se respectă. În opinia mea, cei 10% care au mai rămas, sunt dați de elementele de evaluare, căci ar trebui ca imediat ce se primește un articol, acesta în câteva secunde să fie supus unei evaluări automate și instantaneu, dacă sunt identificate elemente de plagiat sau fracturi de redactare, să se comunice autorului motivul respingerii. Desigur, în ghid trebuie scris în detaliul despre această etapă de evaluare.
Tot aici se includ și elemente de completare automată după ce s-a postat numărul curent la indexul de autori și la includerea numărului anterior în galeria numerelor arhivate ale revistei.
Tot timpul mai este loc de digitalizare, dacă se dorește creșterea atractivității revistei.




(23 iulie 2026)