Mădălina NEAGOE - cântăreață de folclor Asta-i hora de la munte

Mădălina NEAGOE are în repertoriu cântece precum:

Nu-ți mai sunt pe dor stăpâna

Ia-mă nan-n joc

Fire-ai tu nană să fii

Asta-i hora de la munte

Floricea de lămâiță

I-auzi nană danțul
Mădălina NEAGOE are în cântece rime precum: zile - tine, străină - stăpână, adevărată - deodată, dat - meritat, sus - pus, spus - sus, multă - uită, frumoasă - casă, așa - vrea, cunoscut - avut, puișor - dor, lămâiță - uliță, vale - cărare, fii - iubi. Textele sunt alese cu grijă. Aș fi foarte încântat dacă printre aceste cântece aș găsi și cântece culese de la firul ierbii, nu scrise specual pentru artistă.
Costumele populare pe care le poartă Mădălina NEAGOE sunt cu grijă alese, iar cusăturile sunt moderne, bine executate, cu proporții delicate, mai ales când e vorba de broderiile cu fir alb de mătase, pe borangicul tot alb. Culorile sunt bine asortate. Mi-ar fi plăcut dacă iile s-ar localiza doar pe o anumită zonă. Așa cum sunt, sunt ii superbe, dar eu nu am putu să spun cu certitudine că sunt din zona X și numai din zona X, așa cum pot spune despre cântărețele cu costume din Mărginimea Sibiului, de exemplu.
Mădălina NEAGOE are pieptănături moderne, care o avantajează și care apare în public sau la evenimente, foarte bine aranjată, ceea ce este esențial pentru o artistă și aici mă refer la păr, la costum și la încălțări.

Mădălina NEAGOE știe să-și folosească mâinile când cântă pentru a sublinia stări, pentru a pune accente, iar mișcările de dans din timpul cântării vin să sublinieze dinamismul piesei, ritmul și să definească mai mult contextul dat de tema cântecului, ceea ce este benefic pentru actul artistic.

Vocea Mădălinei NEAGOE permite artistei să abordeze piese din repertoriul clasic al folcloruluii. Aștept să ascult piese de mare rezistență din repertoriul Angelicăi STOICAN sau ale Domnicăi TROP.

(07 august 2026)

Cele patru barje

Prima zi: nimic.
A doua zi: nimic.
A treia zi: nimic.

Așa se întâmplă când politicienii nu ascultă de specialiști și cred că ei le știu pe toate.

Dunăre dacă n-aveam,

Jiul, Dunăre-l făceam.


(07 august 2026)

Cântărețul Deți IUGA

Urmărind canalele de muzică populară românească, destul mde multe la număr, FAVORIT, TV AS, ORIZONT, HORA, TVR FOLCLOR, EMI Tv, TRADIȚIONAL,  ETNO Tv, INEDIT, într-o seară, am ascultat o voce specială și aici mă refer la Deți IUGA.

Stai lume nu’mi socoti 

Pă drumu’ țării în sus

 Mândra me’ floare aleasă

Beu horincă stâng cu bere

Tăt vrea tata să mă-nsor

Câte căsi-s pă Iza

 Nu-s om rău, dar mă pot face

În versurile lui există rime cu grijă alese, care slujesc contextului, precum: grija - noaptea - dimineața, trăi - veni,  duc - ajung, plăcut - făcut, cântat - judecat, viața - dimineața, subțirele - mele, dimineață - viață, sus - dus, Mara - Iza, veni - lunii, sus - dus, răsări - veni, doru - caru, doru - rafu, gătat - uscat - alflat, pot - scot, nouă - două, dor - vrăjitor, inima - uita - viața, curată - despartă, avere - bere - mele, fac - trag, face - pace, greu - rău,  el fiind exigent în asigura acele sonorizări care slujesc ritmului în care cântă.

Deți IUGA are un costum tradițional cu alb și negru, ceea ce ajută pe artist foarte mult în a-și defini postura și gesturile. Dacă mai apar și alte culori, acestea rămân în contextul sobrietății cunoscute a locului.

Deți IUGA are un repertoriu bine clădit, cu ritmuri diferite, care ține seama de vocea sa.

Deți IUGA are o dicție perfectă, voce puternică. Face economie de gesturi.

Cine ascultă două cântece în interpretarea lui Deți IUGA, capătă acele elemente care să-i permită să-l recunoască dintr-o mie de interpreți, după voce, fără să-l vadă.

Deți IUGA simbolizează bărbatul ferm, hotărât al Ardealului.

Îmi place foarte mult că Deți IUGA cântă acompaniat de un taraf tradițional format din vioară, contrabas, chitară. El se acompaniază la chitară.

Clipurile în care apare Deți IUGA sunt bine construite. Ele au o temă în concordanță cu textul cântecului interpretat. Are personaje bine alese, care execută acțiuni specifice locurilor, iar decorurile sunt superbe.

Deți IUGA a cântat alături de Ioan MARCU, Oana BOGZA PINTEA, ANDRA, dar și de alți cântăreți din Ardeal.


(7 august 2026)

A ce miroase un prost?

Musai trebuie săp ne obișnuim să ne dăm seama despre persoana pe care o avem în față, cu mult înainte de a deschide gura. Este important, căci în funcție de modul în care o caracterizăm înainte de a o cunoaște, avem posibilitatea să ne poziționăm corect și să avem reacțiile potrivite, pentru a nu avea dezamăgiri, nefericiri și mai ales, speranțe năruite.
Mirosul este cel care ne pune în gardă și pe care noi trebuie să ni-l exersăm astfel încât să reușim să stabilim exact cu cine stăm de vorbă, pentru a nu o da în bară, pentru a nu fi induși în eroare și pentru a nu pierde bani, timp, sentimente și mai ales, pentru a nu risipi energii atât de necesare altor scopuri.

Prostul are un miros aparte. El miroase a gunoi de grajd stătut, oricât s-ar da cu deodorante, cu ape de toaletă, cu spray-uri ori cât ar sta în preajma plantelor frumos mirositoare. Va trebui mai întâi noi să mergem pe la grajduri stătute, necurățate cu săptămânile, pentru a prelua în nările noastre mirosul pe care trebuie să-l memorăm pentru a-l identifica imediat când este cazul și pentru a lua atitudinea potrivită.

Eu nu știu cum am ajuns la această concluzie a identificării indivizilor după miros, dar la mine știu că funcționează și dacă am reușit un nivel de protecție extrem de ridicat, s-a datorat nivelului meu de a realiza diferențele dintre mirosurile pe care le emană proștii, de exemplu, dar și alte categorii.

Ne place să vorbim despre energiile pe care le emană oamenii, dar energiile nu le vedem. În schimb, mirosurile le sesizăm de la distanță. 

Trebuie exercițiu și talent pentru a depista mirosul nativ al individului, pentru a-l separa de mirosurile artificiale, din flacoane. În clipa în care am reușit să facem diferența, suntem salvați și nu vom greși niciodată. Dacă știm cum miroase un parfum de bărbați de la DIOR, ARMANI, BOSS, DAVIDOFF, VERSACE, NAUTICA, BVLGARI, Terre D' Hermes, DIESEL, GIVENCHY, Dolce & Gabbana, FERRARI, dar și altele, foarte repede identificăm de la mare distanță mirosul de grajd stătut și implicit pe omul prost. Noi trebuie să ne calibrăm rapid atitudinea.

Pe prost nu trebuie să-l contrazici.
Pe prost trebuie să-l lauzi.

Pe prost trebuie să-l aprobi.

Pe prost trebuie să-l lași să vorbească oricât vrea el.

Pe prost trebuie să-l accepți să vorbească chiar și peste tine.

Când râde prostul, musai trebuie să râzi și tu.

Dacă ai mirosul deja format, există cel puțin 50 de posibilități eficiente de a ocoli pe omul prost și vei avea o zi excelentă.

(05 august 2026) 

Răzbunarea prostiei

Există multe ziceri despre prostie. Unii spun că dacă prostia ar durea, prin piețe s-ar auzi numai urlete. O fi sau nu adevărat, nu am de unde să știu. Este însă evident că acum suntem martorii tăcuți ai efectelor pe care le generează soluțiile proaste date unor probleme simple.
S-a vorbit de energia verde. Desigur, în cazul acestui subiect există specialiști adevărați, care știu elemente teoretice, elemente practice și care au și oarecare experiență. Numai că la butoanele deciziilor s-au aflat diletanți, mediocri și uneori chiar proști. Se știe că un om nepriceput, neinspirat,  fără experiență, oricărei probleme îi dă o soluție cel mult mediocră, dar de regulă, soluția este proaqstă sau foarte proastă, chiar dacă este bunicică, devine soluție proastă din moment ce este incompletă.
Proiectele cu instalarea celulelor fotovoltaice au trecut rin mii și mii de mâini și dacă soluția adoptată a fost cea fără baterii de stocare, când toată lumea  a inclus aceșe baterii în soluția adoptată, este clar că acele mii și mii de mâini au fost incompetente, nepricepute, mediocre, chiar pe alocuri, proaste. Nu mâinile, ci capetele. Acum, soluția proastă a capacităților de producere a energiei curate, fără capacități de stocare, se răzbună. Marele adevăr a ieșit la iveală în situația excepțională în care ne aflăm.
Prostia se răzbună și nu oricum, se răzbună crunt.

(05 august 2026)

Revista ECONOMY INFORMATICS a DICE a murit!

În anul 2001 a apărut primul volum al revistei ECONOMY INFORMATICS în dorința de a asigura o mai bună vizibilitate activității publicistice din domeniul informaticii economice. Revista INFORMATICA ECONOMICĂ publica la acea vreme articole în limba română și de aceea s-a simțit nevoia selectării de articole, traducerea lor și publicarea în revista ECONOMY INFORMATICS. Sin anul 2001, până în anul 2012 când eu am ieșit la pensie, știu că au fost publicate volume ale acestei reviste și mărturie stau pozele coperților respectivelor volume. Am publicat câteva articole în această revistă. Detalii despre revistă se află încă în online.

Zilele trecute am avut curiopzitatea să văd care sunt preocupările în DICE legate de publicarea de articole și dând o căutare pe GOOGLE cu cuvintele cheie DICE economy informatics am primit următorul text:

Economy & Informatics is an open-access academic journal published by the Department of Economic Informatics and Cybernetics (DICE) at the Bucharest University of Economic Studies. [1]

Journal Details

Publisher: Economic Informatics Department (DICE) at ASE Bucharest.
Focus: Peer-reviewed scientific research on economic informatics, information systems, and digital business technologies.
Indexing: Listed in international databases including DOAJ, EBSCO, Index Copernicus, and ProQuest.
Official Website: You can access published editions and submission guidelines directly via the Economy & Informatics Journal. [1, 2]

(Note: If you were instead looking for international policy publications, the ifo DICE Report is a separate quarterly economic journal published by the ifo Institute in Germany). [1, 2]

Are you looking to submit a paper, find a specific article archive, or contact the department? Let me know how I can help further.

Nici nu am catadicsit să aprofundez problema, dar am constatat că s-a dat cu piciorul a 12 ani de istorie 2001 - 2013, totul fiind fără comentarii.

Ceea ce am găsit:
- are un alt titlu,
- este B+ și trebuie văzut dacă s-a aplicat pentru o nouă revistă,
- ISSN este unul nou al unui nou jurnal.

Realitatea arată că Economy&Informatics Journal are ISSN de la Economy Informatics și B+ tot de la aceasta, deși se prezintă ca fiind cu totul altceva...
Vremurile se schimbă... Lipsa de imaginație este profundă și își spune cuvântul.

(04 august 2026)

99 simbol al manipulării și înșelătoriei

 În statistică seriile de date cu mulți termeni ridică semne de între bare dacă ultimele două cifre au caracter repetitiv, pentru că în natură varietatea fenomenelor exclude apariția unor coincidențe supărătoare. Când mergem în supermarketuri avem surpriza să vedem că toate produsele au prețuri care se termină cu ,99 ceea ce arată că decidenții de acolo urmăresc cu siguranță obiective care nu sunt legate de avantajarea cumpărătorilor, din moment ce pe toate canalele de televiziune se vorbește de faptul că supermarketurile preiau marfa cu un preț și la raft, prețul se dublează sau chiar se triplează. Acel ,99 are rolul de a arăta că produsul nu costă 80 de lei, ci 79,99 lei, cumpărătorului făcându-i-se un mare favor, prin reducerea prețuliui, chiar și cu un ban. În realitate, produsul cumpărat cu 40 de lei, se vinde cu 79,99 lei și nu cu 80 lei, căci supermarketul are politica de a-l manipula și înșela pe cumpărător, prin deplasarea atenției de la 80 la 79,99 printr-o mișcare de ordin psihologic, mai ales dacă produsul este unul foarte scump.

În era digitalizării, informația detaliată ne arată care sunt costurile de producție, de achiziție ale supermarketului și de vânzare de la raft. Se vede clar că politicile supermarketurilor au rămas mult în urmă, căci există alte modalități mult mai subtile de a-i păcăli pe clienți, în așa fel ca toată lumea să iasă în câștig, iar păcălirea clienților să fie ridicată la rang de avantajare a clientului.

(04 august 2026)