Tuesday, October 20, 2026

O carte scrisă de Vlad DIACONIȚA

Am în mână acum cartea referită prin:
Vlad DIACONIȚA - Soluții informatice și economice pentru integrarea piețelor de instrumente financiare, Editura ASE, București, 2014, 191 pag., ISBN: 978-606-505-790-6
Cartea are o Introducere la paginile 9 - 12, în care autorul
Bibliografia de la paginile 147 - 156 include 92 de titluri care cuprind o perioadă cuprinsă în intervalul 1962 - 2014. Autorul Vlad DIACONIȚA apare în calitate de coautor la 15 dintre lucrările incluse în bibliografie. 23 dintre lucrările mai recente din bibliografie sunt indexate în baze de date sau sunt indexate ISI Thomson.  Studiind bibliografia, m-am convins că ea a fost întocmită cu grijă și autorul arată că pentru realizarea acestei lucrări s-a documentat folosind lucrări de strictă specialitate.
Capitolele 1 - 4 au 5 subcapitole, iar al VI-lea subcapitol este de concluzii, ceea ce arată claritate în gândirea autorului atunci când a realizat structurarea cărții, astfel încât cititorul să înțeleagă demersul său și să-și dorească să realizeze în practica sa rezolvări de probleme la același nivel.
Autorul a structurat cartea în 5 capitole după cum urmează:
Capitolul 1, de la paginile 13 - 50, intitulat Considerații privind piețele financiare, prezintă concepte de bază precum: piețe, burse, piețe financiare, piețe de capital, instrumente financiare, acțiuni, obligațiuni, instrumente financiare derivate, tranzacții, vânzări, lichiditate, divizibilitate. Tabelul 1.1 de la paginile 36-37, cu comparația dintre principalele piețe, sintetizează avantajele și dezavantajele pe care le prezintă aceste piețe. Detaliile pe care le furnizează autorul dovedesc nivelul de aprofundare ridicat la care a ajuns pe problema piețelor de capital, căci detalierea celor șapte criterii de standardizare enumerate la pagina 44 (multiplicatorul, simbolizarea, data scadenței, marcarea marjei, tranzacționarea, prețul, decontarea) numai în aceste condiții este realizabilă, pentru a pregăti dezvoltarea de algoritmi pentru accesarea de informații din bazele de date reale, luarea de decizii și efectuarea de tranzacții în timp real, așa cum autorul și-a propus. Citind acest capitol, mi-am dat seama că expunerea este clară datorită faptului că DIACONIȚA s-a documentat, a lucrat pe problemă și a înțeles foarte bine mecanismele, reușind să sintetizeze aspecte de mare complexitate, pentru a pregăti dezvoltarea de soluții reale și realiste, care să joace rol de integrator pe piețele de instrumente financiare, un obiectiv deosebit de ambițios.
Capitolul 2, de la paginile 51 - 86, intitulat Comparație între tehnologiile informatice utilizate pentru integrarea piețelor,  prezintă mai întâi stadiul cunoașterii din domeniul integrării sistemelor informatice, cu ajutorul portalurilor - POAI, prin procese de afaceri - BPOAI, integrarea orientată pe date - IOAD și integrarea orientată pe servicii - SOA, metode pe care le analizează în detaliu, iar tabelul 2.2 de la paginile 65 și 66 detaliază într-un mod concentrat avantajele, respectiv dezavantajele acestor strategii de integrare. Autorul efectuează comparații între integrarea orientată pe servicii - SOA și o serie de arhitecturi, folosind detalii de ordin tehnic. Secvența de text sursă WSDL de la pagina 71, arată discret că acest capitol impune o serie de cunoștințe din zona gestiunii bazelor de date cu mult peste nivelul mediu.
Capitolul 3, de la paginile 87 - 123, intitulat Soluții pentru tranzacționare integrată pe mai multe piețe financiare, prezintă modul concret de abordare de către autor a problemei actuale, știind că în anul 2014 erau 44 de societăți de investiții financiare, 15.000 de clienți activi și, mai ales, un anume nivel de informatizare a proceselor de tranzacționare, ceea ce determină o anumită abordare a proceselor de integrare, căci componentele software pe care autorul le va realiza trebuie să țină 100% seama de contextul existent, căci problema integrării este, la autor, o problemă care trebuie rezolvată pe contextul dat. Este o abordare realistă, pe care o apreciez la autor, mai ales că el dorește o soluție de integrare care să opereze în timp real și în mediu real. Detaliile de la paginile 91 și 98 arată că într-adevăr DIACONIȚA lucrează în mediul real și cunoaște detaliile efective de operare. Utilizează formule pe care le va folosi în textele lui sursă care concretizează soluția de integrare. Am apreciat caracterul explicit al prezentării soluției, căci prezentarea tabelei futures_solduri de la paginile 101 - 106 și formula de calcul a indicatorului DZC, ca să dau doar un exemplu, au rolul de a deschide apetitul cititorului pentru a aprofunda studierea soluției, mergând pe analiza de text sursă, pentru a măsura performanța tehnică a soluției. Figurile incluse în capitol concentrează structuri de procese asociate soluției de  integrare. Figurile 3.7 și 3.8 dau măsura   complexității soluției, pentru că autorul definește foarte multe clase, a căror prezentare succintă este realizată tot  în acest capitol.
Capitolul 4, de la paginile 124 - 146, intitulat Soluție hibridă pentru integrarea sistemelor informatice, motivează alegerea acestei soluții și vine cu multe secvențe de text sursă pe care le explică. Am apreciat că autorul a oferit două soluții, paginile 126 - 132, și faptul că insistă asupra definirii unei interfețe care să asigure accesul prietenos la derularea interacțiunilor utilizator - aplicație este un lucru care arată realismul abordării problemei de către acesta. Textul sursă de la paginile 136 - 138 este dovada că DIACONIȚA a scris software operațional, care funcționează și pe care îl supune analizei cititorilor dornici să analizeze performanțele programatorului DIACONIȚA, ceea ce este un lucru foarte curajos. Faptul că în subcapitolul 4.5 evaluează propria soluție arată exigența autorului față de munca sa, față de opțiunile pe care le-a ales pentru a derula efectiv procesul de integrare. Cele 44 de scenarii analizate sunt reprezentative pentru multitudinea de interacțiuni utilizator - aplicație.
Capitolul 5, de la paginile 147 - 156, intitulat Studiu de caz: integrare orientată pe date folosind Oracle Database Gateways, este dovada existenței soluției de integrare și autorul vine aici cu toate elementele care să permită utilizatorilor să interacționeze cu aplicația. El oferă suficiente detalii legate de procesele de interogare, de definire a conexiunilor, de configurare Open Database Connectivity. Textul sursă de la paginile 153 - 156 mi-a arătat că DIACONIȚA este programator de mare clasă, căci l-a structurat astfel încât secvențele să aibă niveluri de omogenitate cât mai ridicate și să asigure lizibilitatea textului, iar mesajele incluse care vor fi afișate arată caracterul prietenos al relației aplicație - utilizator.
Există un index al celor 36 de figuri, paginile 157 - 166.
Există un index al celor 12 tabele, paginile 169 - 170.
Cele 4 anexe se referă la:
Anexa 1 -  Aplicația de tranzacționare online, paginile 171 - 179, prezintă 11 capturi de ecran și câteva funcții PL/SQL construite de autor.
Anexa 2 - Aplicația de tranzacționare, modulul integrare, paginile 180 - 187, conține secvențe de text sursă pentru realizarea conexiunii, pentru declararea și utilizarea timer-ului, pentru o integrare hibridă.
Anexa 3 - Piețele de tranzacționare existente în BVB, secțiunea BVB și secțiunea RASDAQ, pagina 188.
Anexa 4 - Lista abrevierilor folosite, prezentate în ordine alfabetică, începând cu API - Application Programming Interface și încheind cu XSLT - eXtensible Stylesheet Language Transformations, paginile 189 - 191.
Cartea conține numeroase secvențe de texte sursă și de capturi de ecrane, care fac dovada că autorul ei, Vlad DIACONIȚA, este programator, și nu orice fel de programator, ci unul de înaltă clasă, ceea ce eu apreciez foarte mult, căci nimeni n-ar trebui să vorbească despre soluții informatice dacă nu a scris la viața sa niciun program pe care să-l ruleze și ale cărui rezultate corecte și complete să le folosească în vreun fel în mod concret. La susținerea tezei sale de doctorat, Vlad DIACONIȚA a arătat că, folosind programe scrise de el, se efectuează tranzacții online în timp real pe o piață financiară concretă.



(21 octombrie 2026)
 

Profesorul universitar Virgil CHICHERNEA

L-am cunoscut pe profesorul universitar Virgil CHICHERNEA în vremurile de demult, când lucra la Ministerul Educației la oficiul de calcul, iar eu eram un biet asistent universitar în ASE. Cu trecerea anilor, matematicianul Virgil CHICHERNEA a evoluat și l-am reîntâlnit în Catedra de Informatică Managerială de la Universitatea Româno-Americană, pe poziția de profesor universitar.
Virgil CHICHERNEA este născut la data de 25 februarie 1940.
În intervalul 1955-1959, Virgil CHICHERNEA a fost elev la Liceul Radu NEGRU din Făgăraș.
În intervalul 1959- 1964, Virgil CHICHERNEA a fost student la Universitatea BABEȘ-BOLYAI, Facultatea de Matematică.
În intervalul 1964 - 1966, Virgil CHICHERNEA a fost programator la Combinatul siderurgic Hunedoara.
În intervalul 1966-1969, Virgil CHICHERNEA a fost analist programator la Centrul de calcul București.
În intervalul 1970 - 1990, Virgil CHICHERNEA a fost expert instructor la Centrul de perfecționare în informatică București.
Virgil CHICHERNEA a obținut titlul de doctor în matematică la Universitatea București, unde  a susținut cu succes teza intitulată Tehnici de structurare eficientă a datelor în baze de date.
În intervalul 1990 - 1996, Virgil CHICHERNEA a fost inspector general la Ministerul Învățământului.
În intervalul 1996 - 1998, Virgil CHICHERNEA a fost conferențiar universitar la Universitatea Româno-Americană.
În intervalul 1998 - 2021, Virgil CHICHERNEA a fost profesor universitar la Universitatea Româno-Americană.
În intervalul 1998 - 2008, Virgil CHICHERNEA a fost decanul Facultății de Informatică de Gestiune din cadrul Universității Româno-Americane.
Profesorul Virgil CHICHERNEA este întemeietorul revistei Journal of Information Systems & Operations Management - JISOM, al cărei prim număr a apărut în anul 2007.
Profesorul Virgil CHICHERNEA a scris cărți referite prin:
Virgil CHICHERNEA - Birotică și telematică, Editura Sylvi, București, 2002, 361 pag., ISBN: 973-8258-65-0
Virgil CHICHERNEA _ Bazele informaticii, Editura Sylvi, București, 2001, 361 pag., ISBN: 973-8258-44-8
Virgil CHICHERNEA, Cornelia BOTEZATU - Baze de date, Editura Sylvi, 2001, vol. 1 și 2, 
Virgil CHICHERNEA, Gabriel GARAIS -  Proiectarea sistemelor informatice. Metode de realizare,  Editura Sylvi, București, 2001, 356 pag.
Virgil CHICHERNEA, Cornelia BOTEZATU, Csaba FABIAN - Sisteme informatice în economie. Strategii de informatizare, București, Sylvi, 2001, 332 pag.,
Virgil CHICHERNEA -  Proiectarea sistemelor informatice orientate pe obiecte, București, Pro Universitaria, 2005, 232 pag., ISBN: 978-973-129-032-4
Virgil CHICHERNEA - Sisteme suport de decizie, Editura Print Grup, București, 2005, 180 pag, ISBN: 973-99331-0-6
Virgil CHICHERNEA, Gabriel GARAIS, Dragoș Paul POP - Baze de date ORACLE, București, 2009, 352 pag., ISBN: 978-606-92189-4-5
Virgil CHICHERNEA, Liviu DUMITRAȘCU, Teodor LORENȚ, Gabriel MIHOC, Petre NORĂESCU, Ștefan PĂTRUȚ - Modele matematice și pachete de programe cu aplicații în economie, Editura: Academia Ștefan Gheorghiu, București, 1979, 412 pag.
Profesorul Virgil CHICHERNEA este o personalitate importantă a informaticii economice de la Universitatea Româno-Americană.


(21 octombrie 2026)

Monday, October 19, 2026

BOLOJAN își face bagajele

Este cert că Ilie BOLOJAN nu s-a convins, ci a fost convins să plece. Ezitările lui metafizice sunt contrazise de tot ceea ce se întâmplă pe scena politică după ce s-a întors de la Bruxelles.
Ceea ce face acum Ilie BOLOJAN este gestul disperat de a-și salva partidul de la pieire, căci faptele similare cu ale lui, le-a resimțit PNȚCD și PDL de-a lungul timpului, cu efecte catastrofale asupra respectivelor partide. 
Din start trebuie să spun că Ilie BOLOJAN nu a deținut deloc arta comunicării directe, dar nici prin intermediari. A trimite în televiziuni persoane precum POCORA, MURARU, COZMA sau MARDAROVICI a echivalat cu transmiterea de mesaje deformate, care în loc să promoveze partidul, l-au afundat în mocirlă.
De mâine Ilie BOLOJAN va fi istorie. Va pierde partidul, căci opoziția este cruntă și membrii partidului obișnuiți cu cașcavalul de-a moaca nu vor suporta șocul pierderii sinecurilor. Fiecare cum își așterne, exact așa va și dormi, iar primul drum al lui Ilie BOLOJAN spre DNA, chiar dacă se va dovedi că el este nevinovat, a fost semnalul începutului sfârșitului politic pentru el.
Eu l-am apreciat pe Ilie BOLOJAN căci avea idei clare, simple și convingătoare. Numai că faptele lui au dus spre o altă direcție. Mi-am adus aminte că în 1997 exista în Republica Irlanda un drum de la Dublin la Limmerick, iar în 2007, Republica Irlanda avea peste 900 Km de autostradă.
Ilie BOLOJAN a fost politicianul pisoi, care privindu-se în oglindă s-a văzut leu. Președinte până în 2029 este Nicușor DAN și al II-lea mandat tot al lui Nicușor DAN este. Nicușor DAN știe ce vrea. Nicușor DAN obține întotdeauna ceea ce-și dorește pentru țara lui.



(21 octombrie 2026) 

Inteligența Artificială ca sperietoare

S-a văzut anul acesta la admiterile de la facultățile cu profil de informatică faptul că Inteligența Artificială i-a speriat rău de tot pe candidați, din moment ce au fost înregistrate mari dificultăți în ocuparea locurilor alocate specializărilor respective, în care cuvintele cheie au fost legate de informatică într-un fel sau altul.
Este adevărat că dezvoltarea de software multiplicativ trece printr-o criză majoră, căci Inteligența Artificială are capacitatea de a genera componente software la comandă, instantaneu și fără cusur, din moment ce în online conținutul digital aferent domeniului informaticii este cel mai bogat.
Îmi amintesc cum un coleg de-al meu mai tânăr, care făcea contabilitatea a fost sfătuit de un contabil mai bătrân să țină pe birou tot felul de hârtii și de dosare, căci în acest fel dă senzația șefilor că muncește din greu. Colegul meu primea lucrări, le rezolva, dădea documentele mai departe și biroul lui era curat ca lacrima. Tot așa și cu informatica. Este doar o aparență că Inteligența Artificială are rolul distructiv asupra muncii de dezvoltare software. Inteligența Artificială contribuie masiv la dezvoltarea cantitativă de software, prin generare de componente cu funcționalități deja cunoscute, dar niciodată nu va fi în stare să dezvolte un act de creație în care să apară noutăți senzaționale, necunoscute până atunci, nemaivăzute, nemaiîntâlnite, care să uimească prin noutatea pe care o aduce în viața de zi cu zi.
Inteligența Artificială nu este sperietoare pentru cei care știu informatica de bază, care au instrumentele necesare de a dezvolta software nou și care nu s-au format ca informaticieni în stația de tramvai ascultând ce zice unul sau altul. La noi, informatica a fost extrem de atractivă din moment ce nu a existat impozitarea salariilor și parlamentul a tot extins categoriile celor scutiți de impozit de la cei care absolviseră facultăți de informatică, la cei care lucrau în firme de informatică.
În tinerețea mea se zicea că cel mai bun programator la IBM era un fost contrabasist. Numai că povestea era de prin 1970. Între timp, lucrurile s-au schimbat și informatica înseamnă cu totul altceva. Informatica presupune o anumită dotare intelectuală, o anumită pregătire și mai ales, un nivel de profunzime cu totul special în cunoașterea noțiunilor, care să permită dezvoltarea de procese de creație. Înseamnă că informaticienii în niciun caz nu mai trebuie să fie autodidacți încă de la început, că ei sunt cei care vor face exact ceea ce Inteligența Artificială are îngrădit să facă din însăși esența ei, adică să dezvolte acte de creație în zona software, căci geniul este 1% inspirație și 99% transpirație. Se știe!



(21 octombrie 2026)

Unui corifeu al informaticii


            A turbat

        Și s-a smintit,

        Că nu-i citat

        Și nici citit. 



(20 octombrie 2026)

Școala de informatică de la ICI

Școala de informatică de la ICI reprezintă u n reper pentru că ICI a reprezentat și reprezintă etalonul în informatica românească, mai exact în cercetarea științifică din informatica noastră. Cât de repede posibil, voi dezvolta articole despre cercetătorii incluși de mine aici în listă.  Voi scrie despre:
Adriana ALEXANDRU
Alexandru BALOG
Doina BANCIU
Adrian DAVIDOVICIU
Dan DONCIULESCU
Mihai DRĂGĂNESCU
Ioan GEORGESCU
Marius GURAN
Mihai JITARU
Cazimir MACARIE
Sorin MARINESCU
Andrei NECULAI
Laurențiu ORĂȘANU
Theordor Dan POPESCU
Costin PRIBEANU
Constanța ZOE RĂDULESCU
Vasile SIMA
Eugen STĂICUȚ
Adela VASILIU
Lista specialiștilor în informatică de la ICI, care au scris cărți se va îmbogăți pe măsură ce voi aprofunda cercetarea în acest domeniu.




(20 octombrie 2026) 

Școala de informatică managerială de la Universitatea Româno-Americană

Universitatea Româno-Americană este una dintre componentele importante ale învățământului superior din țara noastră, creată după anul 1989, când au apărut pentru prima dată inițiative private la noi.
Corpul de cadre didactice care a activat în domeniul informaticii manageriale s-a caracterizat printr-un nivel ridicat al pregătirii profesionale, prin calități pedagogice speciale, care au condus la formarea de numeroase  generații de specialiști pe care economia de piață i-a asimilat rapid, datorită performanței pe care au dovedit-o la locurile lor de muncă.  Echipa de cadre didactice care a activat în domeniul informaticii manageriale a fost formată din:
Virgil CHICHERNEA
Maria MOISE
Ana-Maria PREDA
Alexandru PÎRJAN
Daniela CRIȘAN
Alexandru ENĂCEANU
Ionel IACOB
Lavinia STĂNICĂ
Cornelia BOTEZATU
Vasilica VOICA
Alexandru POPOVICI
Cristina COCULESCU
George CĂRUȚAȘU
Adam ALTAR
Mihai TĂBUȘCĂ
Gabriel GARAIS
Cezar MIHĂLCESCU
Gabriela STROE
Cezar BOTEZATU
Lista aceasta rămâne deschisă. Pe măsură ce documentarea va avansa, pentru cadrele didactice care apar aici, vor fi scrise articole care să evidențieze contribuțiile lor la o istorie a literaturii române de informatică.




(20 octombrie 2026)