Friday, September 11, 2026

Asistenții universitari din studenția mea: Liliana PUNGAN

Liliana PUNGAN era asistentă universitară și conducea seminarul de Economie politică capitalistă la grupa de studenți din care făceam și eu parte. Eram student în primul an de facultate. Mergeam la avizierul Catedrei de Economie politică și copiam de acolo tema fiecărui seminar, bibliografia, dar mai ales; bibliografia suplimentară, pe care o citeam de la bibliotecă, sala 1, unde parchetul scâția îngrozitor.
Doamna asistentă Liliana PUNGAN era o prezență specială. Trăise la Londra pe perioada când soțul său Vasile PUNGAN, fusese ambasador la țării noastre în Marea Britanie. Doamna asistentă Liliana PUNGAN știa să abordeze fiecare problemă, să explice clar cum stăteau lucrurile în cartea Capitalul a lui Karl MARX, fără a folosi clișee așa cum făceau alții care vorbeau despre Capitalul, fără să-l fi citit.
Doamna asistentă Liliana PUNGAN avea o astfel de abordare încât toți mergeam la bibliotecă și studiam bibliografia, căci ne era mare jenă să venim la seminariile sale fără a fi bine pregătiți. Nivelul său de abordare impunea respect și contribuții ale noastre pe măsură, sub formă de răspunsuri la întrebările puse. 
Rar mi s-a întâmplat să văd un om de o asemenea cultură, de un asemenea calm, de o asemenea distincție. Doamna asistentă Liliana PUNGAN nu se enerva niciodată, dar nici noi nu-i dădeam prilej să ridice tonul. Se vedea că toți studenții aveau un respect cu totul special față de doamna asistentă Liliana PUNGAN, căci ne comportam diferit față de asistenții de la alte discipline.
La examenul de Economie politică doamna asistentă Liliana PUNGAN, prezenta activitatea fiecăruia dintre noi, căci avea un carnețel cu însemnări foarte complete și-l convingea pe profesor ca trebuie să majoreze punctajul sau din contră să-l micșoreze, iar în final nota din carnet să reflecte nivelul activității fiecăruia dintre noi. Dacă după 60 de ani de când am avut seminarii de Economie politică sunt în stare să scriu lucruri exacte, precum explicația că o marcă germană, este o valoare a unei mărci germane, așa cum am primit explicație la un comentariu din Teoria valorii a lui MARX, înseamnă că ceea ce se discuta la acele seminarii, au însemnat foarte mult pentru mine și toate se datorau doamnei asistente Liliana PUNGAN.



(11 septembrie 2026) 

Profesorii mei din studenție: Nicolae RACOVEANU

Nicolae RACOVEANU a fost profesorul meu la disciplina de Sisteme de calcul și de operare, dar a fost și decanul meu.
Profesorul Nicolae RACOVEANU era un bărbat distins.
Profesorul Nicolae RACOVEANU știa să se îmbrace.
Profesorul Nicolae RACOVEANU știa să-și asorteze cravata.
Profesorul Nicolae RACOVEANU avea un vocabular ales.
Profesorul Nicolae RACOVEANU avea o ținută remarcabilă.
Profesorul Nicolae RACOVEANU știa să țină creta în mână.
Profesorul Nicolae RACOVEANU era de o punctualitate proverbială.
În vrtemea studenției mele, căutam modele și profesorul Nicolae RACOVEANU era model pentru mulți dintre studenții din seria mea. L-am admirat pentru claritatea expunerii, pentru cultura sa și pentru capacitatea de a ține în mână o serie de studenți inteligenți, curioși să afle cele mai noi lucruri din domeniul calculatoarelor.
Îmi aduc aminte că atunci când Nicolae CEAUȘESCU s-a întâlnit cu intelectualii, profesorul Nicolae RACOVEANU a fost printre cei care au participat, pentru că tânărul pe atunci Nicolae CEAUȘESCU dorea să se informeze cu exactitate despre starea învățământului superior de avangardă.
Când mă it în urmă și fac comparație de ce însemna un profesor universitar pe vtrermea studenției mele și ce înseamnă un profesor universitar în ziua de azi, mă apucă jalea, disperarea și depresia. În vremurile de demult, profesorul universitar, era o personalitate de mare anvergură, era recunoscut de societate prin realizările lui remarcabile și ideile lui erau absolut revoluționare. Niciodată nu era pusă în discuție autoritatea, corectitudinea și noblețea profesorului universitar. Când spuneai profesor universitar te gândeai ca la un semizeu din vecinătatea Olympului, cu acces nemijlocit spre lumea zeilor, iar noi studenții îi priveam de pe poziția de muritori, căci validarea venită de la ei însemna totul pentru noi. Nota din carnetul meu de student scrisă de profesorul Nicolae RACOVEANU a însemnat enorm pentru mine. Faptul că profesorul Nicolae RACOVEANU ne-a chemat în cabinetul său de decan pe mine și pe colegul meu Doru PASCU să pe propună să rămânem asistenți universitari stagiari în Catedra de Cibernetică Economică a însemnat ceva extraordinar. Fără să greșesc, spun că profesorul Nicolae RACOVEANU mi-a definit startul carierei mele, adică mi-a influențat decisiv viața.



(11 septembrie 2026)  

Școala de Informatică Economică din ASE - dezvoltarea

După Revoluția din Decembrie 1989 Facultatea de Planificare și Cibernetică Economică s-a transformat în Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică, iar câteva luni mai târziu s-a înființat Catedras de Informatică Economică având un grup de inițiativă format din:
Nicolae APOPEI, 
Constantin Gelu APOSTOL, 
Constantin BARON, 
Constanța BODEA, 
Gheorghe DODESCU, 
Adriana IONESCU, 
Afrodita IORGULESCU, 
Ion IVAN, 
Ion LUNGU, 
Rodica MIHALCA, 
Ioan ODĂGESCU, 
Florin PILAT, 
Ion Gh. ROȘCA, 
Valer ROȘCA, 
Ioan ROXIN, 
Gheorghe SABĂU, 
Ion SMEUREANU,
Gheorghe SOFRONIE, 
Magdalena STANCIU,
Traian SURCEL,
Ileana VREJBA.
Pe parcursul a doar câțiva ani, în Catedra de Informatică Economică au venit prin concurs cercetători din Centrul de Calcul al ASE, de la ICI de la ITC sau de la alte cetre de calcul, următorii:
Csaba FABIAN
Radu MÂRȘANU
Adrian VASILESCU
Manole VELICANU
Adina UȚĂ
Vasile AVRAM
Bogdan GHILIC-MICU
Gabriel ZAMFIR
Răzvan ZOTA
Iulian ÎNTORSUREANU
Iulian NEMEDI
Marinela MIRCEA
Liviu COTFAS
Iuliana DOROBĂȚ
Codrin NISIOIU
Au devenit cadre didactice pe poziții de preparatori universitari unii dintre cei mai buni absolvenți ai Secției de Informatică Economică și aici enumăr pe:
Carmen TIMOFTE
Flarea NĂSTASE
Radu CONSTANTINESCU
Cătălina COCIANU
Adrian TOMA
Cristina IONIȚĂ
Felix FURTUNĂ
Marian DÂRDALĂ
Romică ADAM
Adriana REVEIU
Paul POCATILU
Daniel VERNIȘ
Elena POSDARIE
Simona IONESCU
Anton CREȚU
Marian STOICA
Cristian USCATU
Felix SIMION
Cristian TOMA
Marius POPA
Mihai DOINEA
Cristian CIUREA
Răzvan BOLOGA
Alecu FELICIAN
Dragoș VESPAN
Lorena BĂTĂGAN
Alexandru BĂRBULESCU
Ramona LUPU
Adela BÂRA
Mihaela MUNTEAN.
Catedra de Informatică Economică avându-i ca șefi de catedră pe profesorii Ion Gh, ROȘCA, Ion SMEUREANU, a cunoscut apogeul de dezvoltare căci atunci a avut loc prima ediție a Conferinței de Informatică Economică, atunci a apărut primul număr al revistei Informatica Economică și tot atunci s-a dezvoltat un sub-colectiv de conducători de doctorate cu teze din domeniul de informatică economică. Au fost câștigate numeroase granturi de cercetare, încât s-a reușit dotarea laboratoarelor catedrei cu tehnică de calcul de ultimă generație.




(11 septembrie 2026)

Școala de Informatică Economică din ASE - începuturile

Este destul de greu de localizat începuturile informaticii economice în ASE, dar știu cu exactitate că în anul 1971 când eu am devenit asistent universitar stagiar, deja în Catedra de Informatică Economică exista un Sub-colectiv de Informatică Economică alcătuit din:
- cadre didactice ale catedrei,
- profesori de la Universitatea București,
- profesori de la Institutul Politehnic București, 
- cercetători ai LCCE - Laboratoarele Catedrei de Informatică Economică,
- specialiști de la DCS - Direcția Centrală de Statistică,
- specialiști de ia ICI - Institutul Central de Informatică.
Aveam colegi pe:
Gheorghe DODESCU
Florin PILAT
Afrodita IORGULESCU
Constantin APOSTOL
Valer ROȘCA
Livia NISIPEANU
Dan IONESCU
Constantin BARON
Gheorghe SABĂU
Gheorghe SOFRONIE
Ion IVAN
Ion LUNGU
Adriana IONESCU
Ileana VREJBA
Ioan ODĂGESCU
Ion Gh. ROȘCA
De la Universitatea București au predat studenților din Facultatea de Cibernetică profesorii:
Dragoș VAIDA
Mihai BOTEZ
Paul CONSTANTINESCU
Alexandru ȘCHIOP
De la Institutl Politehnic București, au predat cusrusri studenților din Facultatea de Cibernetică:
EDMOND NICOLAU
Nicolae RACOVEANU
Alexandru POPOVICI
De la DCS veneau să țină cursuri și seminarii:
Vasile BIȚĂ
Valeriu PESCARU
Mihai COBZACU
Gheoerghe IOAN
Alexandru BRODEALĂ
De la LCCE veneau să desfășoare activități didactice cu studenții:
Ioan CATONA
Gheorghe WEISS
Lucian DUȚĂ
Gabriel DIACONESCU
Margareta PENCEA
Ștefan MUSTĂȚEA
Vasile IONESCU
Doina FUSARU
Ion SMEUREANU
Ion TEODOR
Cristian POPESCU
Iulian SATRAN
Vladimiri DUMITRESCU
Octavian PAIU
Dan SOMNEA
Ioan DUMITRESCU
De ICI au ținut seminarii sau au predat cursuri:
Ladislau GAȘPAR
Constantin V. NEGOIȚĂ
Legătura cu producția era esențială în specializarea de informatică economică pentru că în centrele de calcul se găsea tehnica de calcul cea mai avansată, erau probleme de mare complexitate, existau specialiștii de mare clasă care să le rezolve și dintre cei mai buni specialiști de acolo erau selectați cei ce veneau să predea cursuri sau să conducă seminarii studenților Secției de Informatică Economică din ASE.
Mulți dintre cei enumerați de mine aici au fost și autori ai unor cărți de informatică publicate în editurile de la noi din țară. Foarte mulți dintre ei au publicat articole în revista Studii și Cercetări de Calcul Economic și Cibernetică Economică - SCCECE a Centrului de Calcul al ASE, în Revista de Statisticădar și în Buletinul Român de Informatică de la ICI. Pe cei ale căror nume le-am scris aici i-am cunoscut și am despre ei numai cuvinte de laudă, pentru că erau oameni excepționali din punct de vedere profesional, care se remarcaseră la locurile lor de muncă în calitate de specialiști de mare clasă.



(11 septembrie 2026)

Thursday, September 10, 2026

Nicolae RACOVEANU, profesorul de calculatoare

Nicolae RACOVEANU - Calculatoare electronice și programare, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1968, 295 pag.
Cartea are o bibliografie formată din 28 de titluri, din care 7 sunt lucrări ale unor autori români precum Manea MĂNESCU, Edmond NICOLAU, Dragoș VAIDA și Ale însuși autorului Nicolae RACOVEANU.
Lucrarea este structurată pe trei părți.
Prima parte intitulată introducere în matematică cuprinde paginile 5 - 68, include 3 capitole.
Partea a doua, intitulată Calculatoare analogice de la paginile 69 - 159 include tot 3 capitole.
Partea a treia intitulată Calcule numerice de la paginile 160 - 290 include două capitole.
Cele 8 capitole ale cărții sunt prezentate în continuare.
Capitolul 1 intitulat Analiză numerică de la paginile   5  - 39, prezintă acele elemente absolut necesare implementării calculelor matematice în zona programării pe calculator. Este introdus conceptul de diferență la dreapta și conceptul de diferență la stânga. A fost foarte amuzant când s-a vorbit în sala de curs de operatorul notat cu simbolul nabla. Au fost prezentate formule de interpolare. În carte este prezentată metoda celor mai mici pătrate, pe care o știam de la cursul de statistică. Este prezentat algoritmul pentru soluționarea ecuațiilor algebrice folosind metoda lui NEWTON. Foarte concentrat sunt prezentați algoritmii lui CRAMER, SEIDEL și metoda relaxării pentru rezolvarea sistemelor liniare de ecuații.Subcapitolul destinat inversării matricilor de la paginile 19 - 21 este interesant prin metoda de aproximare a inversei. Este explicată foarte clar și în vremea studenției chiar am scris un program FORTRAN destinat calcului matricei invers prin metoda de aproximare propusă aici în carte. Îmi reamintesc cum am generat maticea de start a cărei normă trebuia să fie subunitară. Când am ajuns la pagina 21 m-a cuprins o emoție foarte puternică pentru că am retrăit clipele când de la dispeceratul de la Centrul de Calcul al ASE am ridicat pachetul cu cartele și paginile de imprimantă unde era textul sursă și rezultatele, adică matricea inversă și matricea unitate, căci verificasem că tot ceea ce programasem ducea spre matricea inversă, înmulțind rezultatul cu matricea inițială. Am scris și programe FORTRAN pentru derivare și integrare numerică folosind formule de aproximare cu diferențe la stânga, respectiv, diferențe la dreapta, căci explicațiile de la paginile 21 - 26 mi-au fost de mare ajutor. Cartea conține și unele detalii legate de ecuațiile difernțiale dar și despre ecuații cu derivate parțiale. La paginile 34 - 39 sunt prezentate probleme de optimizare și programare liniară, cu câteva exemple concrete pentru a se vedea utilitatea modelelor de programare liniară în economie.
Capitolul 2 intitulat Aritmetică. Coduri numerice de la paginile 40 - 52, prezintăcâteva sisteme de numerațioe pozițională, după care sunt prezentare sistemele uzuale care folosesc baza doi, baza opt și baza 16. Este arătat modul de a se trece de la numerele din baza 10 către aceste baze. Codurile numerice sunt văzute ca puneri în corespondență a două mulțimi și se dezvoltă elementele necesare reprezentării numerelor în calculator, atunci când este vorba de diferitele tipuri de constante numerice și aici mă refer la constante întregi, la numere în virgulă mobilă și la reprezentările celor mari mari, respectiv, celor mai mici numere.
Capitolul 3 intitulat Logică matematică de la paginile   53 - 68,  prezintăoperații în algenra binară: negația, conjuncția, disjuncția. Sunt prezentate principiile contradicției, terțiului exclus și tautologiei. Sunt prezentate legile de absorbție și formulele lui De MORGAN. Sunt prezentate funcțiile Booleene cu două variabile F1, F2, ..., F16. La paginile 62 - 65 se prezintă sinteza schemelor logice. Se arată ce înseamnă o formă normală disjunctivă, respectiv, forma normală conjunctivă și se vorbește despre optimizare. 
Capitolul 4 intitulat Modele electrice analogice de la paginile  69 - 88 paginile prezintă modele electrice ale sistemelor dinamice, modele din medii continue pentru ecuații LAPLACE, pentru ecuații cu derivate parțiale. Sunt prezentate cauzele care generează erori în modelarea rețelelor electrice. Această parte era interesantă, dar pentru noi, studenții de la informatica economică, lucrul cu rezistențe și condensatori era mai puțin interesant din moment ce se ajungea destul de greu la valori numerice, cu care noi eram obișnuiți.
Capitolul 5 intitulat Dispozitivele calculatoarelor analogice funcționale de la paginile 89 - 122 prezintă conceptele de rețele pasive, potențiometru, amplificatoare operaționale și modelele matematice aferente. Sunt construite câteva scheme funcționale pe care noi le vedeam utile în simularea de situații legate de variațiile unor variabile la modele cibernetice simple. Pentru operații elementare la paginile 121 - 122 sunt prezentate simboluri utilizate  în schemele de principiu, simboluri cu care noi realizap cu foaia și creionul variante de structuri de modele cibernetice simple, pe care s-ar fi putut realiza simulări ale unor scenarii de evoluție din economie, pornind de la o situație și acceptând ipoteze de lucru, concretizate pr
Capitolul 6 intitulat Aplicațiile calculatoarelor analogice de la paginile  123 - 159  prezintă unele aplicații  ale calculatoarelor analogice, unde apar ecuații diferențiale ordinare, ecuații cu derivate parțiale, sisteme de ecuații algebrice liniare, analiză armonică. Pentru fiecare tip de problemă este dată partea matematică și schema bloc, folosind simbolurile de la paginile 121 - 122 pentri diferiți operatori. La acea etapă, sistemele analogice erau importante, studiile fiind avansate, așa cum este făcută analiza de la paginile 152 - 155.
Capitolul 7 intitulat Principii de funcționare și componente de la  paginile  160 - 237 prezintă principii de funcționare, elemente componente ale calculatoarelor numerice. Sunt descriese blocurile de control, de intrare, de ieșire, aritmetic-logic și memoria. Sunt date schemele care stau la baza implementării operatorilor SAU, ȘI, NOT, dar și funcții Booleene mult mai complexe J-K flip-flop, R-S-T flip flop (pagina 174), dar și multe altele unde apar diode, căci să nu uităm, ne aflăm în anul 1968 și o carte era pregătită de autor  în 4 - 5 ani până să ajungă în librării.Subcapitolul 7-3 se apropie ceva mai mult de ceea ce înțelegem acum despre calculator, registre, decodificatoare, numărătoare, dar realizate cu tehnica de atunci. Sunt prezentate echipamentele de intrare-ieșire, căci cartela perforată, banda de hârtie erau atunci esențiale. Sunt tratate și benzile magnetice, dar despre discuri magnetice nu se amintește ceva, căci acestea erau în 1965 undeva în stadiu de început. Sunt luate rând pe rând toate componentele unui calculator numeric și sunt prezentate modalități de realizare corespunzătoare acelor vremuri, căci toate au un început, pe car îl privim cu nostalgie. Merită citit subcapitolul 7-8 destinat dendințelor în concepția și construcția calculatoarelor numerice, pentru a se vedea că tot ceea ce profesorul meu Nicolae RACOVEANU a intuit legat de fiabilitatea echipamentelor, necesitatea dezvoltării sistemelor de stocare a informațiilor economice, 9ar ideea de preluare de informații simultan nu secvențial pentru prelucrare, este demult o realitate în IT&C. Creșterea vitezei de citire era lăudată la un calculator ELLIOT 505 care citea 1000 caractere de pe banda de hârtie, iar spre sfârșitul subcapitolului se amintește despre sistemul IBM 360 care a revoluționat tehnica de calcul.
Este important că în carte sunt oferite scule, cum se zice acum sau nunelte de bază și fiecare cititor, are posibilitatea să le folosească pentru a-și rezolva propriile probleme. Nivelului de formalizare deosebit de ridicat din carte, îi corespunde la nivel fizic posibilitatea de a realiza construcții care să execute funcțiile proiectate cu pixul pe hârtie, ceea ce este foarte important pentru cei care construiesc modele cibernetice de mare complexitate.
Capitolul 8  intitulat Programare de la paginile 238 - 290  paginile  prezintă mai multe aspecte dintre care, o descriere a calculatorului ipotetic DIDAC-1 care are 44096 celule de memorie, operează în baza 8, care este programat în cod mașină și ale cărui operații sunt descrise în tabelul VIII-1-1 de la pagina 243. Programarea directă - cod mașină este detaliată în paginile2442 -2247, ceea ce a permis scrierea unui text sursă cod mașină pentru evaluarea expresiei:
y=(x1+x2)*(x1+x3+x4)/(x4-x3)
Am apreciat foarte mult atunci ca student, ca și acum modul în care autorul, profesorul meu Nicolae RACOVEANU avea grijă pentru detalii. Programul integral pentru evaluarea expresiei este dat la pagina 249. Ceea ce noi numim acum structură repetitivă, în carte echivalentul este dat prin conceptul de readresare, de la pagina 252, unde se propune scrierea unui program în cod mașină pentru însumarea a 100 de numere. Schema logică de la pagina 255 implementează structura repetitivă condiționată posterior, cum botezăm noi acum readresarea. Programul pentru calcului unei funcții definite pe subintervale este dat la paginile 256 -257. Erau la modă calculatoarele ipotetice, de când cu Tratatul de arta programării a lui D.E. KNUTH.
La subcapitolul de programare automată este prezentat pe scurt limbajul FORTRAN, după care sunt date câteva programe de calcule inginerești. La pagina 268 este dată secvența:
        DIMENSION A(10)
        SUMA=0.
        DO 15 I=1,10
15    SUMA=AUMA+A(I)**2
destinată calculului sumei de pătrate a elementelor vectorului A(10) inițializat de pe o cartelă.
Este prezentat programul pentru calculul aproximativ al unei integrale folosind formula lui SIMPSON.
La paginile 269 - 271 este prezentat programul pentru rezolvarea unui sistem de ecuații liniare folosind metoda iterativă a lui SEIDEL. Textul sursă are foarte multe comentarii, care fac urmărirea cu ușurință a fiecărui pas al algoritmului.
Tot în acest subcapitol, la paginile 271 - 282 limbajul ALGOL, folosind exemple interesante de calcul a unor sume, dar și pentru lucrul cu matrici sau pentru calculul exp(0), sinx, cos x folosind dezvoltări în serie (paginile 278 - 279). La paginile 285 și 286 sunt prezentate în paralel texte sursă FORTRAN și ALGOL pentru rezolvarea aceleiași probleme. Tot aici este dat un program pentru rezolvarea unei ecuații diferențiale ordinare folosind metoda RUNGE-KITTA, dar și programe FORTRAN de rezolvare a unor probleme inginerești. Capitolul este foarte dens, dar claritatea expunerii îl fac ușor de parcurs.
Când am recitit acum cartea, după foarte mulți ani, mi-am dat seama că nu a suferit uzură morală semnificativă și că dacă un cititor din ziua de azi dorește să se informeze despre informatica de acum 55 de ani, are un instrument bun la dispoziție. În niciun caz nu se va găsit în situația în care ne aflăm când citimi pagini scrise de cronicarii de demult, când terminologia folosită și structura frazei de dau bătăi de cap. 

                                        *
                        *                            *
Profesorul Nicolae RACOVEANU este în această vcarte exact așa cum l-am cunoscut la cursuri, un om cu discurs foarte bine structurat, cu idei clare, cu dicție perfectă. Era o prezență distinsă, care știa să țină creta în mână, care știa să folosească tabla în integralitatea sa, fără a șterge conținutul acesteia prea des. Punctualitatea sa era proverbială. Nu s-a întâmplat niciodată să se sune de pauză și profesorul să nu-și încheiat expunerea pentru a folosi minute din pauza studenților, așa cum fac profesorii neisprăviți. Profesorul Nicolae RACOVEANU era un exemplu și prin cartea sa tot un exemplu este și în continuare pentru mine. 

Wednesday, September 9, 2026

Republica portarilor

Cine intră pe ușa unei instituții de stat, are primul contact cu portarul. Datorită minusurilor din legislație și din regulamente, cetățeanul este trata de către portari:
- cu superioritate,
- în mod obraznic,
- fără jenă.
Dacă lucrurile ar fi clare, un nene de-al instituției ar trebui cu politețe și cu blândețe să-l preia pe cetățean să-l îndrume cum se ia un tichet cu numărul de ordine, unde este biroul unde trebuie să meargă, ce acte trebuie să aibă la el și tot ceea ce este necesar ca omul venit acolo să-și rezolve cu succes problema.
Realitatea dură ne plesnește peste față pe noi cetățenii, imdeiat ce deschidem ușa de la intrare într-o organizație, fie eade stat sau privată, unde managementul lasă de dorit. Acolo, portarul face legea. El știe tot. El rezolvă tot. El filtrează. El impune regulile. El dictează. Deși nu are niciun drept oferit de lege sau de regulamente, portarul definește proceduri, căci în numele șefului suprem, pe care pretinde că-l apără, el, portarul, barează drumul oricărui vrea să-și caute dreptatea, pentru a nu-i deranja pe cei al căror somn pe banii statului, trebuie să fie dulce și cât mai profund.
Chiar azi, am văzut cum niște portari făceau legea la o instituție de stat. Ei impuneau disciplina. Ei îi coordonau pe executanții din instituție, chiar dacă li se ziceau domnul sau doamna, dar ei, portarii erau șefii. Ei dădeau bucățica de hârtie și pixul. Ei strângeau bilețelele și tot ei le dădeau funcționarei sau funcționarului. Nimeni altcineva nu discuta cu publicul din instituție în afară de portari.



(09 septembrie 2026)

Televiziunile vorbesc vorbe

Televiziunile ANTENA 3 with CNN, REALITATEA PLUS, DIGI 24, ROMÂNIA Tv, B1 Tv, Euronews România, TVR Info, Aleph News, în lipsă de materiale furnizate de Cotroceni sau de Palatul Victoriei, căci oamenii de acolo lucrează, nu au timp de scandaluri, își dau cu presupusul, construiesc tot felul de scenarii aberante, crezând că ei știu să pătrundă în mințile lui Nicușor DAN și Ilie BOLOJAN, să ne spună ce gândesc aceștia înainte ca ei să ne spună nouă ce și cum.
De la un timp ANTENA 3 with CNN, REALITATEA PLUS, DIGI 24, ROMÂNIA Tv, B1 Tv, Euronews România, TVR Info, Aleph News, ne spun prin titluri mincinoase că ei știu 3 nume de viitori premieri, ne spun că azi la ora Ț președintele va ieși pe sticlă și-l va anunța pe premierul desemnat. Sunt reporteri la Cotroceni și la Palatul Victoriei care vorbesc și vorbesc și vorbesc, fără a spune nimic, dar ocupă spațiul de emisie doar ca să se afle în treabă. Ceea ce este foarte clar este faptul că nimeni nu dispune de o majoritate în parlament și că dacă s-ar ține alegeri în viitor, scena politică ar fi tot atât de fragmentată. Nu s-a ajuns masa critică astfel încât să se realizeze saltul calitativ. Anul 1945 ar trebui să fie o lecție pentru politicienii români, căci saltul calitativ s-a produs, țara fiind declarată învinsă în război și procentele de pe șervețelul lui Winston CHURCHILL a fost pus în operă, ca numai în mai-iunie 1958 să aibă loc retragerea armatelor sovietice de pe teritoriul național. Dacă liderii politici de azi ar fi învățat ceva din istoria recentă, nu ar fi trasat liniile roșii aberante și și-ar fi servit țara de pe poziții de patrioți, nu de trădători de doi lei. Ca să fii trădător, nu trebuie să trădezi, trebuie să iei astfel de poziții ca alții să facă în locul tău acele lucruri care echivalează cu trădarea. Nu e nebun cine cere, este nebun cine dă.



(09 septembrie 2026)