Profesorul universitar Cristian CIUREA

Cristian CIUREA este fostul meu student cu care am derulat un stagiu doctoral început în anul 2008 și finalizat prin susținerea cu succes, în anul 2011, a tezei de doctorat de 154 pagini, intitulată Metricile sistemelor colaborative.

Am realizat împreună materiale referite prin:

Ion IVAN, Cătălin BOJA, Cristian CIUREA – Metrici ale sistemelor colaborative, teorie și practică, Editura ASE, 2007, ISBN 978-973-594-963-1, 186 pg.

Florin Gheorghe FILIP, Cristian CIUREA, Horaţiu DRAGOMIRESCU, Ion IVAN – Cultural Heritage and Modern Information and Communication Technologies, Technological and Economic Development of Economy, Vol. 21, No. 3, May 2015, ISSN 2029-4913, eISSN 2029-4921.

Ion IVAN, Cristian CIUREA, Alin ZAMFIROIU – Metrics of Collaborative Business Systems in the Knowledge - Based Economy, Proceedings of 2nd International Conference on Information Technology and Quantitative Management, ITQM 2014, June 3-5, 2014, Moscow, Russia, Procedia Computer Science, Vol. 31, 2014, Elsevier, ISSN 1877-0509.

Ion IVAN, Cristian CIUREA, Bogdan VINTILĂ, Cătălin TĂNASIE – Optimal Processes in the Development of D-National Wealth, Proceedings of the 13th International Conference on Informatics in Economy, IE 2014, May 15-18, 2014, Bucharest, Romania, ASE Printing House, ISSN 2284-7472, ISSN-L 2247-1480.

Ion IVAN, Alin ZAMFIROIU, Cristian CIUREA, Mihai DOINEA – Control of Metrics Design on Mobile Quality Application, The 6th International Conference on Management and Control of Production and Logistics (MCPL 2013), Fortaleza, Ceará, Brazil, September 11-13, 2013.

Cristian TOMA, Cristian CIUREA, Ion IVAN – Authentication Issues for Sensors in IoT Solutions, Proceedings of the 6th International Conference on Security for Information Technology and Communications (SECITC'13), June 25-26, 2013, Bucharest, Romania, ASE Printing House, ISSN 2285-1798, ISSN-L 2285-1798.

Ion IVAN, Cristian CIUREA, Gheorghe NOSCA – Considerations About d-National Wealth, Proceedings of the 12th International Conference on Informatics in Economy, IE 2013, April 25-28, 2013, Bucharest, Romania, ASE Printing House, ISSN 2284-7472, ISSN-L 2247-1480.

Ion IVAN, Cristian CIUREA, Bogdan VINTILĂ, Gheorghe NOSCA – Particularities of Verification Processes for Distributed Informatics Applications, Informatica Economică Journal, Vol. 17, No. 1/2013, INFOREC Publishing House, ISSN 1453-1305.

Ion IVAN, Mihai DOINEA, Cristian CIUREA, Cătălin SBORA – Collaborative Informatics Security in Distributed Systems, WSEAS Transactions on Systems, Issue 11, Volume 11, November 2012, E-ISSN 2224-2678.

Ion IVAN, Cristian CIUREA – Security Aspects of Collaborative Banking Systems Applied in Economy, Journal of Mobile, Embedded and Distributed Systems, Vol. 3, No. 4, 2011, ISSN 2067–4074.

Ion IVAN, Cristian CIUREA – Security of Collaborative Banking Systems, Proceedings of the 4th International Conference on Security for Information Technology and Communications, SECITC'11, November 17-18, 2011, Bucharest, Romania, ISBN 978-606-505-493-6.

Ion IVAN, Cristian CIUREA – Collaborative Systems Aggregation, Journal of Applied Collaborative Systems, Vol. 2, No. 3, 2010, ISSN 2066-7450.

Ion IVAN, Cristian CIUREA, Sorin PAVEL – Collaborative Systems – Finite State Machines, Proceedings of The International Workshop on Collaborative Systems for the Management of Economic Projects (SICOMAP 2010), Cluj-Napoca, Romania, 10-11 September 2010, Informatica Economică Journal, Vol. 15, No. 2/2011, INFOREC Publishing House, ISSN 1453-1305.

Ion IVAN, Cristian CIUREA, Sorin PAVEL – Very Large Data Volumes Analysis of Collaborative Systems with Finite Number of States, Journal of Applied Quantitative Methods, Vol. 5, No. 1, 2010, ISSN 1842–4562.

Ion IVAN, Leonard SACUIU, Daniel MILODIN, Cristian CIUREA – Metode de integrare a aplicațiilor informatice distribuite, Revista Română de Informatică şi Automatică, Vol. 20, Nr. 1, 2010, ISSN 1220-1758.

Ion IVAN, Bogdan VINTILĂ, Cristian CIUREA, Mihai DOINEA – Citizen oriented informatics applications development cycle, Ekonomika, statistika i informatika. Vestnik UMO, MESI, Russia, No. 4, 2009, ISSN 1994-7844.

Ion IVAN, Bogdan VINTILĂ, Cristian CIUREA, Dragoș PALAGHIȚA, Sorin PAVEL – Autotesting of the citizen oriented informatics applications, Ekonomika, statistika i informatika. Vestnik UMO, MESI, Russia, No. 4, 2009, ISSN 1994-7844.

Ion IVAN, Cristian CIUREA, Daniel MILODIN – Autotestarea aplicațiilor informatice distribuite cu conținut oferit, Revista Română de Informatică şi Automatică, Vol. 19, Nr. 3, 2009, ISSN 1220-1758.

Cristian CIUREA – The Virtual Campus – A Collaborative System, Economy Informatics Journal, Vol. 9, No. 1, 2009, ISSN 1582-7941.

Ion IVAN, Bogdan VINTILĂ, Cristian CIUREA, Mihai DOINEA – The Modern Development Cycle of Citizen Oriented Applications, Studies in Informatics and Control, Vol. 18, No. 3, 2009, ISSN 1220-1766.

Ion IVAN, Adrian VIȘOIU, Cristian CIUREA, Dragoș PALAGHIȚA – Baze de modele şi rafinarea calităţii metricilor software, Timisoara Journal of Economics, Vol. 2, Nr. 1(5)/2009, ISSN 1842-7340.

Ion IVAN, Cristian CIUREA – Empirical Analysis in Body Building – Always Necessary for All, Body Building Science Journal, Vol. 1, No. 1, 2009, ISSN 2066-8007.

În intervalul 1999 - 2003, Cristian CIUREA a fost elev la Colegiul „Dinicu Golescu” din Câmpulung Muscel, pe care l-a absolvit cu media 9,07.

În intervalul 2003 - 2007, Cristian CIUREA a fost student la Secția de Informatică Economică din cadrul Facultății CSIE, pe care a absolvit-o cu media 9,88, fiind șef de promoție.

În intervalul 2008 - 2010, Cristian CIUREA a făcut masteratul de informatică economică.

În intervalul 2008 - 2011, Cristian CIUREA a derulat stagiul doctoral în specializarea Informatică Economică.

În intervalul 2008 - 2012, Cristian CIUREA a fost preparator universitar.

În intervalul 2012 - 2013, Cristian CIUREA a fost asistent universitar.

În intervalul 2013 - 2016, Cristian CIUREA a fost lector universitar.

În intervalul 2016 - 2021, Cristian CIUREA a fost conferențiar universitar.

Din anul 2021, Cristian CIUREA este profesor universitar.

În anul 2011 Cristian CIUREA a susținut teza de doctorat referită prin:<br>

Cristian CIUREA - Metricile sistemelor colaborative, ASE, București, 2011, 154 pag.

În anul 2020, Cristian CIUREA a susținut teza de abilitare.

Am avut o colaborare excelentă cu Cristian CIUREA pentru că el este o persoană foarte eficientă, știe să parcurgă toate etapele unui ciclu de cercetare științifică cu profesionalism, este exigent și, când face un lucru, se asigură că este un lucru de foarte înaltă calitate. Eu îl apreciez pe Cristian pentru modul în care lucrează, pentru faptul că are puterea de a înfrunta greutățile vieții și nu se lasă doborât de nimeni și de nimic și merge înainte, pentru că el își cunoaște valoarea și mai ales obiectivele pe care dorește să le realizeze, pentru a fi ceea ce își dorește.

Am în mână cartea referită prin:

Cristian CIUREA - Metrici de calitate ale sistemelor colaborative, Editura ASE, București, 2015, 244 pag, ISBN: 978-606-34-0021-6

Cartea are 244 pagini,  11 capitole, 4 anexe și un rezumat în limba engleză.

Bibliografia de la paginile 189 - 208 include 188 titluri, în care numele autorului apare în 34 de poziții ale bibliografiei. Sunt incluse lucrări tipărite între anii 1970 - 2014. Peste 70% dintre lucrări sunt publicate după anul 2005.

Capitolul 01 de la paginile  7 - 10, intitulat Introducere, prezintă obiectivul lucrării, necesitatea, rezumate ale capitolelor și o descriere a anexelor.

Capitolul 02 de la paginile 11 - 38, intitulat  Probleme actuale în domeniul sistemelor colaborative, prezintă conceptul de sistem colaborativ și realizează o clasificare a acestor sisteme. Sunt identificate funcții și particularități ale sistemelor colaborative.

Capitolul 03 de la paginile 39 - 66, intitulat Aplicații în economie ale sistemelor colaborative, prezintă abordări prin prisma definiției date a sistemelor colaborative pentru sisteme deja cunoscute, identificând modul în care se realizează cooperarea, comunicarea și coordonarea pe nivelurile structurale în organisme bancare, în organizații cu funcții de producție și în locuri unde se derulează procese de alocare și nivelare a resurselor.

Capitolul 04 de la paginile 67 - 82, intitulat  Caracteristici de calitate ale sistemelor colaborative, identifică o serie de caracteristici de calitate precum complexitate, fiabilitate, mentenabilitate, portabilitate, integrabilitate, stabilitate, asociază indicatori pentru măsurarea lor și construiește un indicator agregat, iar graficele de la paginile 75 - 76 stabilesc niveluri calitative de comportament ale sistemelor colaborative după agregarea a șase caracteristici. Se vorbește în acest capitol despre costul calității pentru sisteme colaborative, iar autorul definește un model în acest sens la paginile 78 și 79.

Capitolul 05 de la paginile 83 - 100, intitulat Tehnici de construire a metricilor, pornește de la tipurile de indicatori și ținând seama de proprietățile acestora (senzitivitate, necatastroficitate, caracter compensatoriu), arată cum se construiesc indicatori liniari, cum se construiesc indicatori neliniari și cum sunt puse în evidență două dintre cele trei proprietăți, căci este demonstrat că nu există indicator perfect. Este dezvoltat conceptul de generator de indicatori și se insistă asupra rolului pe care îl are rafinarea în obținerea unei metrici stabile, operaționale, în raport cu obiectivele urmărite în gestionarea unui sistem colaborativ.

Capitolul 06 de la paginile 101 - 124, intitulat Utilizarea rețelelor neuronale și a algoritmilor genetici în construirea metricilor, pornește de la identificarea obiectivelor urmărite în maximizarea performanței sistemelor colaborative. Este arătat modul în care se folosesc rețelele neuronale și algoritmii genetici în construirea structurilor de indicatori de performanță pentru sistemele colaborative. Pentru indicatorul QCMS definit la pagina  104, sunt abordate mai multe ipoteze de lucru și, folosind un produs software adecvat  - CMS, sunt efectuate câteva operații care auto-configurează structura metricii din aproape în aproape. În subcapitolul 6.4 se analizează complexitatea  sistemelor colaborative, cu un indicator dat sub formă de raport al sumelor de complexități exprimate omogen, agregate diferit. Figura 6.14 este lămuritoare în acest sens.

Capitolul 07 de la paginile 125 - 138, intitulat Validarea metricilor, pornește de la necesitatea ca o metrică să fie acceptată datorită proprietăților pe care le are în utilizarea curentă. Se stabilește ce se înțelege prin metrică adecvată în raport cu o serie de criterii definite de utilizatori și se arată cum o metrică oarecare, prin rafinare, ajunge să devină metrică adecvată. La caracteristicile de calitate ale indicatorilor este adăugată reprezentativitatea, pagina 130. Se prezintă un indicator de rafinare IRAF a metricilor și modul în care se utilizează. Autorul arată că toate aceste abordări sunt posibile prin existența de produse software care asistă întregul proces de validare.

Capitolul 08 de la paginile 139 - 154, intitulat Sistemul bancar - sistem colaborativ, pleacă de  la faptul că autorul, Cristian CIUREA, a lucrat într-o bancă și a dezvoltat o aplicație care a implementat o serie de indicatori specifici pentru evaluarea performanței GPEB, GPBB, orice componentă a sistemului bancar fiind privită ca o structură arborescentă.

Capitolul 09 de la paginile 155 - 170, intitulat Utilizarea metricilor în ingineria și reingineria sistemelor colaborative, prezintă o serie de considerații legate de criteriile de performanță ale sistemelor colaborative și sunt asociați indicatori acestor criterii. Se stabilesc factori de influență. Se identifică o serie de căi de creștere a performanței. Pentru un sistem colaborativ de tip bancar, dobânda totală încasată - IRACP, ca indicator agregat, este un astfel de indicator. Construirea unui sistem colaborativ și efectuarea de modificări în structura acestuia se reflectă la nivelul metricii considerate adecvate pentru fiecare operațiune de inginerie și, respectiv, de reinginerie.

Capitolul 10 de la paginile 171 - 184, intitulat Metrici pentru ierarhizarea în interiorul sistemelor colaborative, prezintă acele elemente ce definesc performanța unui sistem colaborativ în care apar fire de așteptare (Tabelul 10.1). Este descris un algoritm bazat pe normalizare și agregare, unde ierarhizarea utilizează un sistem de acordare de punctaje pentru utilizarea, rapiditatea și atitudinea față de o soluție. Este prezentată formula de normalizare în intervalul închis zero și unu (pagina 179). Este arătat modul în care se calculează rangul sistemului colaborativ, RSC. Ierarhizarea se realizează pentru patru caracteristici de calitate agregate: complexitate, fiabilitate, portabilitate, mentenabilitate, cu indicatorul IAB.

Capitolul 11 de la paginile 185 - 188, intitulat Concluzii, arată importanța rezultatelor în perfecționarea proceselor manageriale din organizații, dacă sunt privite ca sisteme colaborative, și arată că întreaga cercetare întreprinsă de autor este doar un început, ce trebuie continuat și aprofundat, pentru că soluțiile viitoare vor avea rezultate extrem de interesante.

Anexa 1 conține lista de acronime.

Anexa 2 conține listă de variabile în ordine alfabetică.

Anexa 3 conține lista de tabele incluse în carte.

Anexa 4 conține lista de figuri cu elemente de identificare și explicații.

Demersul lui Cristian CIUREA arată că el este un cercetător științific matur, care stăpânește toate instrumentele necesare pentru abordarea oricărei probleme de complexitate foarte mare, cu garanția obținerii de soluții originale valoroase.

(24 septembrie 2026) 

Ce am publicat în ECECSR de-a lungul anilor

ECECSR  este prescurtarea la Economic Computation and Economic Cybernetics Studies and Research, care este un jurnal științific al cărui prim număr a apărut în anul 1966 și anul acesta se împlinesc 60 de ani de la înființarea acestei reviste.

Am mai publicat articolele:

Ion IVAN, Emil MOSCOVICI, Ludovic TOVISSI - Solving methods for a production section management model, Economic Computation and Economic Cybernetics Studies and Research, nr. 4, 1977, pg. 23-29.

Ludovic TOVISSI, Ion IVAN, Emil MOSCOVICI - Management Model for a Production Section, Economic Cybernetics Studies and Research, nr.2, 1977.

Ludovic TOVISSI, Ion IVAN, Emil MOSCOVICI - Metode de rezolvare pentru modelul de conducere a unei sectii de productie, Studii si cercetÄri de calcul economic si cibernetica economica nr.4, 1977.

TĹVISSI L., IVAN I., MOSCOVICI E. - Model for a Production Section, Economic Computation and Cybernetics Studies and Research, No. 2, 1977.

Tudor BARON, Ion IVAN, Alexandru BALOG  - The Characteristics System of Software Products Quality,  Economic Computation and Cybernetics Studies and Research, Vol. 17, No. 1, 1982, pp 29 - 44

Tudor BARON, Ion IVAN, Alexandru. BALOG  - Sofiware Reliability Evaluation,  Economic Computation and Cybernetics Studies and Research, Vol. 18, No. 3, 1983, pp 35 - 46

Tudor BARON, Ion IVAN, Andrei GOGA - Modelling the Cost of the Quality of Programme Systems, Economic Computation and Economic Cybernetics Studies and Research, vol. 13, nr. 2, 1988, pp. 21 - 32

Ion Ivan, Sebastian, TCACIUC - Software Customising, Economic Computation and Economic Cybernetics Studies and Research, vol. 31, nr. 1-4, 1997, pp. 51- 62

Ion IVAN, Marius POPA, Alexandru POPESCU - The Agreggation of the Entity Text, Economic Computation and Economic Cybernetics Studies and Research, vol. 38, nr. 1-4, 1 2004, pp. 37 - 50

Ion IVAN, Marius POPA, Catalin BOJA, Cristian TOMA - Metrici pentru similaritatea entitatilor text, Studii si Cercetari de Calcul Economic si Cibernetica Economica, vol. 39, nr. 4, 2005, pag. 43 - 57, ISSN 0585-7511

Ion IVAN, Gheorghe NOSCA, Marius POPA - Retele de cercetare privind dezvoltarea sistemelor informatice de management bazat pe cunostinte destinate intreprinderilor mici si mijlocii, Studii si cercetari de Calcul Economic si Cibernetica Economica, vol. 39, nr. 1,  2005, pg. 13 - 21

Ion IVAN, Eugen DUMITRAȘCU, Marius POPA - Evaluating the Effects of the Optimization on the Quality of  Distributed Applications , Economic Computation and Economic Cybernetics Studies and Research, vol. 41, nr. 3-4, 2007

Ion IVAN, Marius POPA, Cristian CIUREA - O noua generatie de manuale digitale,Studii si Cercetari de Calcul Economic si Cibernetica Economica (I), vol.41, nr. 1, 2007, pp49 - 62

Ion IVAN, Catalin BOJA - Analiza metricilor software, Studii si Cercetari de Calcul Economic si Cibernetica Economica, vol. 40, nr. 1, 2006, pg.65 - 78, ISSN 0585-7511

Ion IVAN, Cătălin BOJA,  Mihai DOINEA  Determining the Optimal Length of Useful Information, Economic Computation and Economic Cybernetics Studies and Research, vol. 42, nr. 1-2, 2008.

Sunt foarte încânatat că prin evaluările efectuate la această revistă, am reușit să publicăm aceste articole, mai ales dacă ținem seama că mai în paginile revistei erau publicate articole ale unor personalități ilustre din domeniile informaticii și ciberneticii.

(244 septembrie 2026)

Cartea Sisteme de calcul, partea I de Vasile BIȚĂ și Marin PREDESCU din 1975

Am în mână cartea referită prin:

Vasile BIȚĂ, Marin PREDESCU - Sisteme de calcul partea I, Prelucrarea datelor economice cu echipamente de mică și mare mecanizare și automatizare, Lito ASE, 1975, 418 pag.

La paginile 414 - 415 se află BIBLIOGRAFIA ce include 19 titluri, 10 titluri ale unor autori români, ceea ce este foarte important, căci lucrarea este de uz intern, deci se adresează studenților. Titlurile cărților scrise de autori străini sunt disponibile studenților căci se află în biblioteca ASE, ele fiind traduse în limba română și publicate în Editura Tehnică. Mai sunt două materiale de tip documentație ale calculatorului Programma 101, echipament abordat în paginile cărții analizate.

Cartea are 5 capitole după cum urmează:

Capitolul 1,  de la  paginile 1 - 37, intitulat Importanța și obiectul cursului, prezintă concepte de bază și în mod concret îl introduce pe cititor în lumea prelucrării datelor. Figura 6 se referă la clasificarea mijloacelor tehnice pentru prelucrarea datelor și dă de fapt structura întregii cărți.

Capitolul 2,  de la  paginile 38 - 87, intitulat Mașini de calcul de birou, prezintă saltul făcut de la aritmometru spre mașinile electronice de birou, exemplificate prin calculatorul Olivetti Programma 101 cu cartelă magnetică. Se prezintă structura acestei mașini electronice de calcul de birou și modul său de programare. Sunt descrise instrucțiunile de intrare/ieșire, instrucțiunile de calcul, instrucțiunile de transfer și instrucțiunile logice, la paginile 61 - 73. Pentru un programator în limbaj de asamblare din ziua de azi, acesta înțelege că acest calculator electronic de birou are un sub-limbaj de asamblare și instantaneu va trece la scrierea de programe, fără să se teamă că va avea erori de prelucrare. Paginile ce urmează acestei scheme aduc lămuriri asupra fiecărei clase de echipamente și-l pun în gardă pe cititor asupra conceptelor, procedeelor și exemplelor pe care le va întâlni în fiecare capitol. Se descriu caracteristicile celor 3 generații de tehnică de calcul existente până în anul 1975 când a apărut cartea, echipamentele fiind dotate cu tuburi electronice, cu semiconductori, respectiv, cu circuite integrate. Cititorul de azi are posibilitatea să vadă saltul înregistrat de la folosirea circuitelor integrate din 1964, până la rezultatele din ziua de azi.

Capitolul 3,  de la  paginile 88 - 176, intitulat Metode și sisteme folosite pentru culegerea datelor în vederea prelucrării lor, prezintă suporții tehnici de stocare a informației de la acea vreme și mă refer la banda perforată și la cartela perforată. Sunt prezentate modurile de codificare, adică modurile prin care se pun în corespondență caracterele din alfabet și cele cifrice cu combinații de perforații de pe bandă, respectiv de pe cartelă. Figurile incluse sunt sugestive și lămuresc principiile de utilizare ale echipamentelor utilizate pentru lectura unei benzi sau a unei cartele, căci este vorba de mișcare, de viteză și de corectitudinea procesului. Capitolul are prima figură cu numărul 37 și ultima figură cu numărul 99, ceea ce arată grija pentru rigurozitatea explicațiilor a autorilor. 

Capitolul 4,  de la paginile 177 - 312, intitulat Mașini de contabilizat (centralizat) și facturat,  prezintă componentele fizice ale unui astfel de echipament. Se detaliază aspectele principale ale mașinilor de contabilizat electromecanice, dar și ale celor electronice. Se arată pe exemple cum se programează mașinile de contabilizat, pentru că în acei ani, a scrie un program era ceva, a face un program era altceva. O mașină de contabilizat are un panou și niște mici piese, numite călăreți. Dispunerea călăreților pe panou însemna în acele vremuri realizarea unui program. Alte mașini de contabilizat lucrau cu fișe care generau conexiuni între părți ale panoului structurat ca în figura 142. La paginile 299  - 306 sunt descrise instrucțiunile mașinii de facturat din gama FELIX. Apreciez acest capitol prin faptul că după parcurgerea lui, cititorul are toate elementele pentru a programa o astfel de mașină în vederea rezolvării unei probleme de contabilitate de complexitate medie.

Capitolul 5,  de la  paginile 313 - 413, intitulat Sisteme mecanografice de prelucrare a datelor din cartele perforate, prezintă echipamentele folosite la întreg fluxul de utilizare a cartelelor, de la perforare, verificare, sortare, interclasare, prelucrare și imprimare. La fiecare echipament autorii detaliază partea constructivă și principiile de funcționare. Sunt folosite numeroase figuri sugestive. Dacă în acest capitol prima figură are numărul 143 și ultima figură a capitolului are numărul 212, cititorul are suficiente elemente de a se informa corect despre acele echipamente, despre modul de funcționare prin exemple și de programare a echipamentului de prelucrare numit tabulator, unde se lucra cu fișe și un panou de conexiuni cu borne. Fiecare bornă din panou are o anumită semnificație și programatorul, prin conexiunile dintre borne definește secvențele programului. 

În studenția mea, am parcurs și eu un astfel de curs, dar față de anul universitar 1967 - 1968 când profesorul meu de atunci Vasile BIȚĂ ne preda despre unele dintre echipamente, în 1975 s-au produs mutații semnificative prin apariția echipamentelor electronice. Stilul practic al fostului meu profesor l-am regăsit în această carte, căci el dorea ca și la curs, omul care citește ceva să fie în stare să treacă la treabă și să-și rezolve problemele sale concrete de la locul de muncă. Cartea aceasta am recitit-o cu aceeași plăcere ca în vremurile în care îmi pregăteam seminariile, căci am regăsit în ea, ca și acum peste 50 de ani, spiritul acela de seriozitate al muncii celui care se află în fața unui echipament, de la care toată lumea așteaptă rezultate afișate sau imprimate, pentru a fi utilizate.

(23 septembrie 2026)

RADULE, fugi de rupe pământul!

 RADULE, fugi de rupe pământul! Nici ANNE-MARY bețiva și nici VERONICA bețiva nu te merită! Ele trebuie să stea doar în crâșme, căci nu au treabăcu sportul pe care tu-l practici și nici cu meseria ta. Ele sunt doar nmiște bețive de doi bani, care se văd prințese, care se văd înconjurate numai de bărbați frumoși, fără să se fi privit vreodată în oglindă și fără ca cineva să le fi spus în față cî nu te merită, RADULE!
Nu am înțeles de ce mai stai cu această creatură numită ANNE-MARY, care zice că știe cine este, știe ce valoare are și care chiar crede că te merităp, că tu ești ceea ce are ea nevoie, că tu ești un obiect intrat în posesia ei.

Nici VERONICA nu este ceva de capul ei. Este o bețibă care bea de nu mai știe de ea.

Bețibii nu au leac. Ei se nasc bețivi, rămân bețivi și mor bețivi. Bețivele ANNE-MAY și VERONICA sunt:

- lacome,

- nemăsurate,

- nechibzuite,

- vulgare,

- primitive,

- abjecte.

ANNE-MAY și VERONICA nu au leac. RADU nu are nevoie nici de ANNE-MAY și nici de VERONICA. Amândouă îl trag înapoi. Pentru emisiune, ANNE-MAY și VERONICA sunt utile, căci cu carențele lor de femei bețive sunt în centrul atenției și așa se vorbește și despre obiectul lor de atracție numit RADU, căci nimic nu este mai spectaculos ca două femei care se ciondănesc pentru un bărbat.

(22 septembrie 2026)

Bețiva ANNE-MARY s-a încăierat cu bețiva VERONICA

Sâmbăta trecută, beșivele ANNE-MARY și VERONICA  de la showul MIREASA de pe Antena 1 s-au încăierat, arătând fiecare de ce este în stare.
ANNE-MARY este:
- încrezută,
- needucată, 
- cu vocabular limitat,
- predictibilă,
- răsfățată, 
- plină de ea,
iar VERONICA dă dovadă de:
- alcoolism,
- lipsă de caracter,
- imposibilitatea de a recunoaște adevărul,
- imprecizie în descrierea rtrăirilor.
Sâmbătă, ANNE-MARY și VERONICA s-au îmbătat și fiecare a reușit să scoată tot ceea ce este mai rău din ele. ANNE-MARY a arătat cât de fraieră, cât de geloasî și cât de nesigură este și VERONICA a arătat că nu este în stare să recunoacă faptul că are sentimente față de RADU, care este bărbat bine, râvnit de ANNE-MARY și de VERONICA în egală măsură. Radu jongleaxă și cu ANNE-MARY și cu VERONICA, pentru că amândouă, alocoolice fiind, nu vor avea acces la RADU care știe cât valorează și pe care ANNE-MARY și VERONICA nu-l merită câtuși de puțin.

(22 septembrie 2026)

Profesorul universitar Constantin BARON

Când am venit eu în Catedra de Cibernetică a lui Manea MĂNESCU, l-am cunoscut pe lectorul universitar de atunci Constantin BARON. Viața a făcut să am o colaborare foarte strânsă cu lectorul universitar Constantin BARON, așa cum mi-a cerut șeful meu de subcolectiv, un tip venit din producție.

Lectorul universitar Constantin BARON a susținut cu succes teza de doctorat referită prin:

Constantin BARON - Metode moderne de prelucrare a informației economice în domeniul fiabilității produselor: pe exemplul instalațiilor electroenergetice, ASE, București, 1979, 205 pag.,

sub coordonarea profesorului doctor docent Constantin IONESCU.

Constantin BARON a publicat lucrări referite prin:

Constantin BARON, Mihaela MUREȘAN, Elena IANOȘ-SCHILLER, Mironela PÎRNĂU - Bazele informaticii, Editura Oscar Print, 2001, 412 pag.

Tudor BARON, Alexandru BALOG, Ion IVAN, Constantin BARON - Informatică economică: fiabilitatea produselor program, Lito ASE, București, 1985, 60 pag.

Alexandru GHEORGHIU, Tudor BARON, Ștefan MATEI, Constantin BARON - Măsurarea, analiza și optimizarea calității produselor industriale, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1982, 302 pag.

Marin PREDESCU, Constantin BARON, Gheorghe SOFRONIE, Rodica MIHALCA - Sisteme electronice de calcul și teleprelucrare: curs și aplicații: partea I, Lito ASE, București, 1981, 452 pag.

Constantin APOSTOL, Constantin BARON, Gheorghe SOFRONIE, Traian SURCEL - Bazele informaticii, Editura ASE, București, 1992, 250 pag.

Traian SURCEL, Gheorghe SOFRONIE, Constantin BARON, Liviu TOMA - Informatica Economică, partea I, Hardware, Windows, Word, Excel, Internet, e-Mail, Editura Calipso 2000, București, 1999, 356 pag., ISBN: 973-97077-2-6

Traian SURCEL, Gheorghe SOFRONIE, Constantin BARON, Octavian PAIU - Informatica Economică: Partea a 2-a: Medii de programare și gestiunea bazelor de date Visual FoxPro, Editura Calipso, 1998, 283 pag.

Constantin APOSTOL,  Constantin BARON, Traian SURCEL, Gheorghe SOFRONIE - Bazele informaticii, Editura ASE, București, 1992, 250 pag.

Gheorghe DODESCU, Florin PILAT, Constantin BARON, Gheorghe SOFRONIE - Sistemele electronice de calcul și teleprelucrare, partea I, culegerea și prelucrarea datelor cu micro și minicalculatoare, Lito ASE, București, 1985.

Vasile BIȚĂ, Constantin BARON, Matei ILIESCU - Echipamente de culegere, transmitere și prelucrare a informațiilor, Partea a III-a, Mijloace de prelucrare a datelor perforate în cartele, Lito ASE, București, 1971.

Constantin BARON - Baze de date, Editura Cartea Universitară, București, 68 pag., ISBN: 973-731-260-0

Constantin BARON - Programarea calculatoarelor, Editura Cartea Studențească, București, 2006, 76 pag., ISBN: 978-973-8952-04-1

Constantin BARON - Informatica Economică, Editura Pro Universitaria, București, 2006, 328 pag., ISBN: 973-8994-51-9

Mihaela MUREȘAN, Constantin BARON, Elena IANOȘ-SCHILER - Limbaje de programare, Editura Universitatea Dimitrie CANTEMIR, București, 1997, 330 pag.

Constantin BARON, Aurel ȘERB - Securitatea informatică în societatea informațională, Editura PRO UNIVERSITARIA, 2013, 546 pag., ISBN: 978-606-647-592-1

Constantin BARON - Sisteme informatice. Fundamente teoretice și metodologice; Gestiune baze de date, Editura PRO UNIVERSITARIA, 2007, 260 pag., ISBN: 978-973-129-074-4

Elena IANOȘ-SCHILER, Constantin BARON  - Sisteme informatice de gestiune și management, Editura PRO UNIVERSITARIA, 2008, 514 pag., ISBN: 978-973-129-195-6

În anul 1992, după ce a susținut concurs de titularizare pe post de profesor universitar, Constantin BARON a continuat să lucreze în Catedra de Informatică Economică, al cărei membru fondator a fost în anul 1990.

Profesorul Constantin BARON a plecat din ASE în anul 1999 la Universitatea Creștină Dimitrie CANTEMIR tot pe poziție de profesor universitar la discipline de informatică economică. Am scris mai multe articole pe blogul meu Actualitatea românească despre profesorul Constantin BARON pentru care am nutrit și nutresc și acum, un respect deosebit..

(22 septembrie 2026)