Friday, September 25, 2026

Lolita CERCEL tot om este și ea

 
Lolita CERCEL este un personaj generat, dar nu este ceva picat din cer. 
Niște persoane au gândit acest personaj.
Acele persoane au definit caracteristicile  Lolitei CERCEL.
Au stabilit și numele de Lolita CERCEL.
Lolita CERCEL dă senzația că există ca atare, dar ceea ce face Lolita CERCEL.
Lolita CERCEL este exact ce sunt cei ce au generat-o, nici mai mult, nici mai puțin.
Lolita CERCEL are un repertoriu format din piese precum:
Lolita CERCEL este o solistă care va rămâne așa dacă creatorii ei o vor mereu aceeași.
Lolita CERCEL își modifică vocea să arate că timpul trece și peste ea, atât cât creatorii ei doresc să arate, nici mai mult, nici mai puțin.
Lolita CERCEL va putea să cânte orice, la fel de bine ca muzica cu care a fost lansată.
Creatorii lui Lolita CERCEL sunt oameni deștepți care știu meserie, căci în comparație cu ION al lui Nicolae CIUCĂ, Lolita CERCEL chiar funcționează și încă bine.
Lolita CERCEL este momentul care arată că se poate orice, despre orice, cu orice, dar limitele sunt date de cei care vor să atingă un scop. O echipă deosebită va face ceva deosebit cu Inteligența Artifială.
Acum mulți ani, profesorul de la Politehnică, Tudor BRĂGARU a zis că oamenii dispun de toate dispozitivele elementare care permit realizarea tehnică a oricărei dorinți pe care o definim, cu condiția să avem ideea novatoare. Acum Inteligența Artificială permite realizarea oricărui vis, oricărei idei. Totul este să știm să formulăm corect și complet ideea ca specialiștii s-o preia și s-o implementeze cu Inteligența Artificială. Lolita CERCEL este doar un exemplu. Acest exemplu dacă este dus mai departe, Lolita CERCEL:
- își va îmbunătăți repertoriul,
- va cânta orice fel de muzică ne-am dori,
- ar cânta și dansa, ar face simultan acrobații,
- ar face ceea ce mulți cântăreți își doresc.
Toate depind de oamenii care sunt în spatele lui Lolita CERCEL și care folosesc instrumente  IA care generează momwente cu acest personaj. Limitele lor se transferă lui Lolita CERCEL, căci viața lui Lolita CERCEL depinde de aptitudinile echipei care a lansat-o.


(25 septembrie 2026)

Fostul meu student Alin ZAMFIROIU - completare

Am în mână lucrarea referită prin: 
Alin ZAMFIROIU - Metrici software de evaluare a calității aplicațiilor mobile din mediul educațional, Editura ASE, București, 2016, 136 pag, ISBN: 978-606-34-0050-6.
Cartea are o Introducere, opt capitole, concluzii, o bibliografie, două anexe și un rezumat în limba engleză.
Bibliografia de la paginile 117-121 conține 59 de titluri de lucrări apărute în intervalul 2002-2015. Numele lui Alin ZAMFIROIU apare în cinci materiale incluse în bibliografie. 28 de titluri din bibliografie aparțin unor autori români și sunt strict legate de probleme de programare sau de dezvoltare de aplicații software, ce arată intenția autorului de a aprofunda aspectele legate de metricile software destinate evaluării calității aplicațiilor mobile, astfel încât cititorul să obțină acele elemente care să-i permită să evalueze în mod riguros calitatea  propriilor aplicații mobile pe care le dezvoltă.
Introducerea, de la paginile 7-10 este destinată
Capitolul 1, de la paginile 11-16, intitulat Rezultate obținute în domeniul calității aplicațiilor mobile, prezintă cinci criterii de clasificare, iar figura 2.1 sintetizează structuri de aplicații mobile care se bazează pe aceste criterii. Toate elementele sunt detaliate în subcapitolele ce urmează, prezentând scheme de arhitecturi corespunzătoare în figuri bine structurate.
Capitolul 2, de la paginile 17-28, intitulat Tipologiile aplicațiilor mobile complexe, prezintă o clasificare în funcție de dimensiunile prin care sunt diferențiate acestea. La pagina 14 sunt enumerate opt cerințe de calitate ale M-aplicațiilor mobile, în contextul în care calitatea trebuie definită, măsurată, asigurată și trebuie să țină seama de grupul țintă.
Capitolul 3, de la paginile 29-36, intitulat Aplicații mobile pentru mediul educațional, prezintă funcții pe care le realizează aplicațiile de M-Learning și aici mă refer la accesarea de materiale didactice, evaluarea studenților, comunicarea dintre studenți, problemele de acces la platformă, elemente de selecție pentru a respecta cerințe de personalizare, asigurarea securității în funcționare și reflectarea dinamicii la toate nivelurile pentru toate elementele care sunt părți în procesul de instruire digitalizat.
Capitolul 4, de la paginile 37-50, intitulat Sisteme de caracteristici de calitate pentru aplicațiile mobile, prezintă 13 factori care influențează calitatea aplicațiilor mobile și în figura 4.2 sunt date caracteristicile de calitate ale acestor aplicații. Sunt detaliate caracteristici precum lizibilitatea, modificabilitatea, reutilizabilitatea, integrabilitatea, testabilitatea, fiabilitatea, continuitatea, portabilitatea, utilizabilitatea, interoperabilitatea, dar și alte caracteristici specifice securității aplicațiilor mobile sau interacțiunii acestora cu utilizatorul. Influențele dintre caracteristici sunt prezentate sugestiv în figura 4.12.
Capitolul 5, de la paginile 51-60, intitulat Obținerea ponderilor folosite în construirea metricilor de evaluare a calității aplicațiilor de M-Learning, este un capitol extrem de important pentru că face lumină în problema ponderilor utilizate de către indicatorii care alcătuiesc o metrică. Autorul arată că sistemele de ponderi au la bază ipoteze de start și ceea ce este foarte important, se bazează pe acceptarea acestor ipoteze. Se discută un aspect important și anume stabilitatea ponderilor în raport cu variațiile condițiilor specifice de exploatare a aplicațiilor mobile în general și a aplicațiilor mobile orientate spre educație, în special. Tabelele 5.5, 5.6 și 5.7 exemplifică rezultatele obținute de autor în procesul de cercetare pe care l-a derulat.
Capitolul 6, de la paginile 61-80, intitulat Modul de construire a metricilor de evaluare a calității aplicațiilor de M-Learning, prezintă o tehnologie de construire iterativ-convergentă a unei metrici pentru evaluarea calității aplicațiilor mobile, unde indicatorii ca expresii analitice sunt analizați prin prisma proprietăților de senzitivitate, necatastroficitate și caracterul necompensatoriu, în condițiile în care suma ponderilor este egală cu unitatea. Pentru indicatorii enumerați în tabelul 6.2 sunt date expresii analitice la paginile 68-72, iar tabelele 6.3 și 6.4 dau ponderile indicatorilor, așa cum a rezultat din testarea unei aplicații mobile în mediul educațional pe un eșantion reprezentativ. Este interesant modul de tratare, căci după parcurgerea acestui capitol, cititorul are suficiente elemente pentru a dezvolta metrici pentru aplicațiile sale mobile.
Capitolul 7, de la paginile 81-100, intitulat Validarea și rafinarea metricilor de evaluare a calității, prezintă o schemă sintetizată în figura  7.1 pentru derularea procesului de validare. Consider că partea experimentală, derulată prin mai multe iterații, l-a condus pe autorul cărții la o astfel de construcție, pe care o consider stabilă și finită. Elementele concrete luate în considerare pentru aplicația MCSAM - Managementul Calității Software - Aplicație Mobilă îmbină elementele teoretice cu cele practice și oferă cititorului suficiente elemente pentru a-și valida singur propria metrică. Tabelul 7.1 este un exemplu concret de efectuare a măsurătorilor, iar tabelele 7.2-7.5 arată rezultate ale calculelor de indicatori utilizați concret pentru evaluarea calității aplicației mobile considerate.
Capitolul 8, de la paginile 101-110, intitulat Creșterea calității aplicațiilor mobile,  prezintă concepte importante pentru calitatea aplicațiilor  mobile pornind de la cele patru etape ce trebuie parcurse dacă se dorește îmbunătățirea calității, căci despre optimizare este dificil de vorbit. La pagina 102 sunt identificate funcții obiectiv și sunt deschise discuțiile ca pornind de la  optimizarea multicriterială, să se obțină îmbunătățiri care să vizeze simultan mai multe cerințe. Este important să se analizeze costul calității aplicațiilor mobile, cercetarea unei astfel de probleme necesitând un timp foarte îndelungat, paralel cu studierea celor șase factori de influență a calității enumerați la pagina 109.
Concluziile de la paginile 111-116 au menirea de a fixa  ideile de bază legate de cele 12 soluții originale SO1, SO2, .., SO12, obținute de autor în procesul de cercetare științifică.
Anexa I conține lista de acronime, dată sub forma unui tabel cu  două coloane. Pe prima coloană sunt date  23 de acronime, iar pe cea de-a doua coloană se prezintă semnificația acronimelor respective.
Anexa II conține lista de variabile dispuse în ordine alfabetică, exact așa cum apar în lucrare, cu semnificațiile lor. Autorul a căutat să utilizeze denumiri de variabile care să elimine ambiguitatea modelelor și să existe o legătură între denumirea variabilei și semnificația acesteia. A căutat să asigure ortogonalitatea numelor de variabile. Variabilele durata și duratai necesită o abordare separată.
Rezumatul în limba engleză de la paginile 131-134 concentrează elementele legate de necesitatea unei astfel de cercetări și definește cinci obiective pe care autorul le-a urmărit. Aici se face rezumatul fiecărui capitol, fără a se depăși șapte rânduri când se analizează un capitol.
Se vede că Alin ZAMFIROIU stăpânește foarte bine problema, că știe să structureze prezentarea într-un mod echilibrat, coerent, pentru a asigura completitudinea, rigurozitatea și claritatea abordării.





(25 septembrie 2026) 

Profesorul Ion SMEUREANU de la DICE

Pe profesorul de azi Ion SMEUREANU îl știu de pe vremea când el era student în ultimul an de facultate. Am avut cursul de Programe aplicative la seria lui de studenți și am însoțit în anul 1980 un grup de studenți din care făcea parte și Ion SMEUREANU la Colocviul Național Studențesc „Probleme actuale ale informaticii și matematicii aplicate” de la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași. Nu a trecut mult timp și l-am reîntâlnit pe absolventul Ion SMEUREANU în Catedra de Cibernetică Economică, fiind de această dată colegi.
Anii au trecut și în 1990, Ion SMEUREANU a intrat în grupul membrilor fondatori ai Catedrei de Informatică Economică, alături de 
Constantin Gelu APOSTOL
Nicolae APOPEI
Constantin BARON
Constanța BODEA
Gheorghe DODESCU
Adriana IONESCU
Afrodita IORGULESCU
Ion IVAN
Ion LUNGU
Rodica MIHALCA
Ioan ODĂGESCU
Florin PILAT
Ion Gh. ROȘCA
Valer ROȘCA
În intervalul 1963 - 1971, Ion SMEUREANU a fost elev de școală generală.
În intervalul 1971 - 1975, Ion SMEUREANU a fost  elev al Liceului Economic din Rm. Vâlcea.
În intervalul 1976 - 1980, Ion SMEUREANU a fost student al Facultății de Planificare și Cibernetică Economică din ASE.
În intervalul 1980 - 1981, Ion SMEUREANU a fost analist-programator la Institutul Central de Conducere şi Informatică - ICI București.
În intervalul 1981 - 1984, Ion SMEUREANU a fost analist - programator, Laboratoarele Catedrei de Cibernetică Economică - LCCE din  A.S.E.
În intervalul 1984 - 1990, Ion SMEUREANU a fost asistent universitar în Catedra de Cibernetică Economică.
În intervalul 1990 - 1993, Ion SMEUREANU a fost lector universitar în Catedra de Informatică Economică.
În anul 1992, Ion SMEUREANU a susținut cu succes teza de doctorat referită prin:
Ion SMEUREANU - Aplicații ale ciberneticii şi informaticii economice în optimizarea aprovizionării şi desfacerii producţiei întreprinderii, ASE București, 1992, 189 pag.
Stagiul doctoral a fost derulat sub coordonarea profesorului universitar Eugen ȚIGĂNESCU.
În intervalul 1993 - 1997, Ion SMEUREANU a fost conferențiar universitar în Catedra de Informatică Economică.
Începând cu anul 1997, Ion SMEUREANU a devenit profesor universitar în Catedra de Informatică Economică, actualmente Departamentul de Informatică și Cibernetică Economică - DICE.
În intervalul 1996 - 2000, Ion SMEUREANU a fost șeful Catedrei de Informatică Economică.
În intervalul 2008 - 2016, Ion SMEUREANU a fost decanul Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică - CSIE.
În intervalul 2016 - 2024, Ion SMEUREANU a fost prorector al ASE.
În data de 12.02.2025  Senatul ASE a hotărât acordarea titlului „Meritul universitar cu medalie de aur – Virgil Madgearu”, profesorului Ion SMEUREANU. La data de 03.04.2025 i-au fost înmânate în ședință festivă în Aula Magna, Diploma și medalia de aur, profesorului Ion SMEUREANU, de către rectorul ASE, profesorul universitar Nicolae ISTUDOR.
De-a lungul celor 40 de ani de activitate didactică, profesorul Ion SMEUREANU  a publicat cărți din care aici refer pe următoarele: 
Ion SMEUREANU, Marian DÂRDALĂ - Programarea în limbajul C/C++, Editura CISON, București, 2001, 307 pag, ISBN: 9739972578
Ion SMEUREANU, Georgeta DRULĂ - Multimedia: concepte și practică, Editura CISON, București, 1997, 410 pag, ISBN: 973963708
Ion SMEUREANU, Ion IVAN, Marian DÂRDALĂ - Structuri și obiecte în C++: note de curs și teste grilă,  Editura CISON, București, 1998, 180 pag, ISBN: 9739862314
Ion SMEUREANU, Marian DÂRDALĂ - Programarea orientată obiect în limbajul C++,  Editura CISON, București, 2002, 333 pag, ISBN: 9738301068
Ion SMEUREANU, Marian DÂRDALĂ, Adriana REVEIU - Visual C#.Net,  Editura CISON, București, 2004, 311 pag, ISBN: 9738301122
Ion SMEUREANU,  Marian DÂRDALĂ, Adriana REVEIU - Tehnologii multimedia, Editura CISON, București, 2008, 134 pag, ISBN: 9786065051348
Gheorghe DODESCU, Ion Gh. ROȘCA, Constantin APOSTOL, Valer ROȘCA, Afrodita IORGULESCU, Ion SMEUREANU, Ioan ROXIN - Programarea minicalculatoarelor în limbajul Fortran 77: vol. 1, Lito ASE, București, 1990, 134 pag
Gheorghe DODESCU, Ion Gh. ROȘCA, Constantin APOSTOL, Valer ROȘCA, Afrodita IORGULESCU, Ion SMEUREANU, Ioan ROXIN - Elemente de tehnica programării în Limbajul Fortran 77: vol. 2, Lito ASE, București, 1990, 142 pag
Ion Gh. ROȘCA,  Constantin APOSTOL, Valer ROȘCA, Afrodita IORGULESCU, Ion SMEUREANU - Programarea structurată în Fortran 77: culegere de exerciții, Lito ASE, București 1992, 401 pag.
Ioan ODĂGESCU, Pavel NĂSTASE, Ion IVAN, Rodica MIHALCA, Ioan ROXIN, Ion SMEUREANU, Radu MÂRȘANU, Ion DOBRE, Vasile PETROVICI - Programe aplicative: culegere de probleme: uz intern, Lito ASE, București, 1984, 431 pag
Ion SMEUREANU, Marian DÂRDALĂ - Tehnologii de acces la date ASP.NET, Editura ASE, București, 2008, 133 pag, ISBN: 9786065051195
Constantin IONESCU, Marius BĂCESCU, Gheorghe SABĂU, Traian SURCEL, Ioan ROXIN, Ilie TAMAȘ, Ion LUNGU, Constanța BODEA, Ion SMEUREANU, Ion TEODOR, VASILE AVRAM  - Culegere de probleme la disciplina sisteme informatice și bănci de date: S.G.B.D. Socrate-Mini și Socrate-Felix, Lito ASE, București, 1989, 134 pag.
Ion IVAN, Ion SMEUREANU - Programarea în limbajul C, Culegere de probleme, Editura ALFAR, Rm. Vâlcea, 1992 261 pg, ISBN 973-95080-6-5 
Ioan ODĂGESCU, Ion SMEUREANU, Ioan ROXIN - Viruși informatici și bombe logice, Editura ALDO, București, 1991, 136 pag, ISBN: 973-95353-0-5
Profesorul Ion SMEUREANU a coordonat tezele de doctorat ale unor tineri deosebit de valoroși, dintre care enumăr aici pe Lidia BALABAN, Irina RADU, Tiberiu GEORGESCU, Irina RAICU, Bogdan IANCU, Alexandra RUSĂNESCU, Cristian BUCUR, Dan TOFAN, Cătălin SERAFIMESCU, Narcisa ISĂILĂ, Justina FERCALĂ, Cosmin RABLOU, Mădălina ZURINI, Iulian CONDRATOV, Alina VLĂSCEANU, Cătălin NĂCHILĂ, Dumitru FANACHE, Ramona LUPU, Paul BĂLĂNOIU, Radu NICOLAE, Adam ALTĂR-SAMUEL, Andreea DIOȘTEANU, dar și încă alți câțiva.
Am colaborat cu profesorul Ion SMEUREANU ani buni, fiind colegi în Catedra de Informatică Economică și mi-am dat seama că am în față un profesionist adevărat, un om eficient, cu gândire profundă, o fire analitică, un programator care nu lasă nimic să treacă de mâna lui până nu funcționează perfect. Când am lucrat la culegerea de probleme publicată în 1992 am comunicat foarte mult, am colaborat fără asperități și am cooperat până am ajuns la forma care ne-a satisfăcut pe amândoi. Ca să vă dați seama cum stau lucrurile, la tehnoredactarea de la editură cineva a găsit de cuviință să înlocuiască ghilimelele cu apostrofuri în textele sursă pe care noi le obținusem de la calculator. În limbajul C, ghilimelele și apostrofurile au rosturile lor. Când ne-am dat seama a trebuit să reparăm greșeala de tehnoredactare, făcută fără să fim întrebați, și atunci fiecare dintre noi a dat măsura atenției și răbdării cu care am analizat fiecare linie sursă, pentru a nu apărea erori pe care cititorul nostru, studentul din anii terminali ai Secției de Informatică Economică, le-ar fi considerat erori impardonabile. Am muncit din greu și am reușit, iar culegerea, zic eu, ne reprezintă perfect și acum; la 34 de ani, nu are uzură morală câtuși de puțin, deși limbajul C a trecut prin multe stadii de dezvoltare.




(24 septembrie 2026)

Thursday, September 24, 2026

Profesorul universitar Cristian CIUREA

Cristian CIUREA este fostul meu student cu care am derulat un stagiu doctoral început în anul 2008 și finalizat prin susținerea cu succes, în anul 2011, a tezei de doctorat de 154 pagini, intitulată Metricile sistemelor colaborative.


Am realizat împreună materiale referite prin:


Ion IVAN, Cătălin BOJA, Cristian CIUREA – Metrici ale sistemelor colaborative, teorie și practică, Editura ASE, 2007, ISBN 978-973-594-963-1, 186 pg.


Florin Gheorghe FILIP, Cristian CIUREA, Horaţiu DRAGOMIRESCU, Ion IVAN – Cultural Heritage and Modern Information and Communication Technologies, Technological and Economic Development of Economy, Vol. 21, No. 3, May 2015, ISSN 2029-4913, eISSN 2029-4921.


Ion IVAN, Cristian CIUREA, Alin ZAMFIROIU – Metrics of Collaborative Business Systems in the Knowledge - Based Economy, Proceedings of 2nd International Conference on Information Technology and Quantitative Management, ITQM 2014, June 3-5, 2014, Moscow, Russia, Procedia Computer Science, Vol. 31, 2014, Elsevier, ISSN 1877-0509.


Ion IVAN, Cristian CIUREA, Bogdan VINTILĂ, Cătălin TĂNASIE – Optimal Processes in the Development of D-National Wealth, Proceedings of the 13th International Conference on Informatics in Economy, IE 2014, May 15-18, 2014, Bucharest, Romania, ASE Printing House, ISSN 2284-7472, ISSN-L 2247-1480.


Ion IVAN, Alin ZAMFIROIU, Cristian CIUREA, Mihai DOINEA – Control of Metrics Design on Mobile Quality Application, The 6th International Conference on Management and Control of Production and Logistics (MCPL 2013), Fortaleza, Ceará, Brazil, September 11-13, 2013.


Cristian TOMA, Cristian CIUREA, Ion IVAN – Authentication Issues for Sensors in IoT Solutions, Proceedings of the 6th International Conference on Security for Information Technology and Communications (SECITC'13), June 25-26, 2013, Bucharest, Romania, ASE Printing House, ISSN 2285-1798, ISSN-L 2285-1798.


Ion IVAN, Cristian CIUREA, Gheorghe NOSCA – Considerations About d-National Wealth, Proceedings of the 12th International Conference on Informatics in Economy, IE 2013, April 25-28, 2013, Bucharest, Romania, ASE Printing House, ISSN 2284-7472, ISSN-L 2247-1480.


Ion IVAN, Cristian CIUREA, Bogdan VINTILĂ, Gheorghe NOSCA – Particularities of Verification Processes for Distributed Informatics Applications, Informatica Economică Journal, Vol. 17, No. 1/2013, INFOREC Publishing House, ISSN 1453-1305.


Ion IVAN, Mihai DOINEA, Cristian CIUREA, Cătălin SBORA – Collaborative Informatics Security in Distributed Systems, WSEAS Transactions on Systems, Issue 11, Volume 11, November 2012, E-ISSN 2224-2678.


Ion IVAN, Cristian CIUREA – Security Aspects of Collaborative Banking Systems Applied in Economy, Journal of Mobile, Embedded and Distributed Systems, Vol. 3, No. 4, 2011, ISSN 2067–4074.


Ion IVAN, Cristian CIUREA – Security of Collaborative Banking Systems, Proceedings of the 4th International Conference on Security for Information Technology and Communications, SECITC'11, November 17-18, 2011, Bucharest, Romania, ISBN 978-606-505-493-6.


Ion IVAN, Cristian CIUREA – Collaborative Systems Aggregation, Journal of Applied Collaborative Systems, Vol. 2, No. 3, 2010, ISSN 2066-7450.


Ion IVAN, Cristian CIUREA, Sorin PAVEL – Collaborative Systems – Finite State Machines, Proceedings of The International Workshop on Collaborative Systems for the Management of Economic Projects (SICOMAP 2010), Cluj-Napoca, Romania, 10-11 September 2010, Informatica Economică Journal, Vol. 15, No. 2/2011, INFOREC Publishing House, ISSN 1453-1305.


Ion IVAN, Cristian CIUREA, Sorin PAVEL – Very Large Data Volumes Analysis of Collaborative Systems with Finite Number of States, Journal of Applied Quantitative Methods, Vol. 5, No. 1, 2010, ISSN 1842–4562.


Ion IVAN, Leonard SACUIU, Daniel MILODIN, Cristian CIUREA – Metode de integrare a aplicațiilor informatice distribuite, Revista Română de Informatică şi Automatică, Vol. 20, Nr. 1, 2010, ISSN 1220-1758.


Ion IVAN, Bogdan VINTILĂ, Cristian CIUREA, Mihai DOINEA – Citizen oriented informatics applications development cycle, Ekonomika, statistika i informatika. Vestnik UMO, MESI, Russia, No. 4, 2009, ISSN 1994-7844.


Ion IVAN, Bogdan VINTILĂ, Cristian CIUREA, Dragoș PALAGHIȚA, Sorin PAVEL – Autotesting of the citizen oriented informatics applications, Ekonomika, statistika i informatika. Vestnik UMO, MESI, Russia, No. 4, 2009, ISSN 1994-7844.


Ion IVAN, Cristian CIUREA, Daniel MILODIN – Autotestarea aplicațiilor informatice distribuite cu conținut oferit, Revista Română de Informatică şi Automatică, Vol. 19, Nr. 3, 2009, ISSN 1220-1758.


Cristian CIUREA – The Virtual Campus – A Collaborative System, Economy Informatics Journal, Vol. 9, No. 1, 2009, ISSN 1582-7941.


Ion IVAN, Bogdan VINTILĂ, Cristian CIUREA, Mihai DOINEA – The Modern Development Cycle of Citizen Oriented Applications, Studies in Informatics and Control, Vol. 18, No. 3, 2009, ISSN 1220-1766.


Ion IVAN, Adrian VIȘOIU, Cristian CIUREA, Dragoș PALAGHIȚA – Baze de modele şi rafinarea calităţii metricilor software, Timisoara Journal of Economics, Vol. 2, Nr. 1(5)/2009, ISSN 1842-7340.


Ion IVAN, Cristian CIUREA – Empirical Analysis in Body Building – Always Necessary for All, Body Building Science Journal, Vol. 1, No. 1, 2009, ISSN 2066-8007.


În intervalul 1999 - 2003, Cristian CIUREA a fost elev la Colegiul „Dinicu Golescu” din Câmpulung Muscel, pe care l-a absolvit cu media 9,07.


În intervalul 2003 - 2007, Cristian CIUREA a fost student la Secția de Informatică Economică din cadrul Facultății CSIE, pe care a absolvit-o cu media 9,88, fiind șef de promoție.


În intervalul 2008 - 2010, Cristian CIUREA a făcut masteratul de informatică economică.


În intervalul 2008 - 2011, Cristian CIUREA a derulat stagiul doctoral în specializarea Informatică Economică.


În intervalul 2008 - 2012, Cristian CIUREA a fost preparator universitar.


În intervalul 2012 - 2013, Cristian CIUREA a fost asistent universitar.


În intervalul 2013 - 2016, Cristian CIUREA a fost lector universitar.


În intervalul 2016 - 2021, Cristian CIUREA a fost conferențiar universitar.


Din anul 2021, Cristian CIUREA este profesor universitar.

În anul 2011 Cristian CIUREA a susținut teza de doctorat referită prin:<br>

Cristian CIUREA - Metricile sistemelor colaborative, ASE, București, 2011, 154 pag.


În anul 2020, Cristian CIUREA a susținut teza de abilitare.


Am avut o colaborare excelentă cu Cristian CIUREA pentru că el este o persoană foarte eficientă, știe să parcurgă toate etapele unui ciclu de cercetare științifică cu profesionalism, este exigent și, când face un lucru, se asigură că este un lucru de foarte înaltă calitate. Eu îl apreciez pe Cristian pentru modul în care lucrează, pentru faptul că are puterea de a înfrunta greutățile vieții și nu se lasă doborât de nimeni și de nimic și merge înainte, pentru că el își cunoaște valoarea și mai ales obiectivele pe care dorește să le realizeze, pentru a fi ceea ce își dorește.


Am în mână cartea referită prin:

Cristian CIUREA - Metrici de calitate ale sistemelor colaborative, Editura ASE, București, 2015, 244 pag, ISBN: 978-606-34-0021-6


Cartea are 244 pagini,  11 capitole, 4 anexe și un rezumat în limba engleză.


Bibliografia de la paginile 189 - 208 include 188 titluri, în care numele autorului apare în 34 de poziții ale bibliografiei. Sunt incluse lucrări tipărite între anii 1970 - 2014. Peste 70% dintre lucrări sunt publicate după anul 2005.


Capitolul 01 de la paginile  7 - 10, intitulat Introducere, prezintă obiectivul lucrării, necesitatea, rezumate ale capitolelor și o descriere a anexelor.


Capitolul 02 de la paginile 11 - 38, intitulat  Probleme actuale în domeniul sistemelor colaborative, prezintă conceptul de sistem colaborativ și realizează o clasificare a acestor sisteme. Sunt identificate funcții și particularități ale sistemelor colaborative.


Capitolul 03 de la paginile 39 - 66, intitulat Aplicații în economie ale sistemelor colaborative, prezintă abordări prin prisma definiției date a sistemelor colaborative pentru sisteme deja cunoscute, identificând modul în care se realizează cooperarea, comunicarea și coordonarea pe nivelurile structurale în organisme bancare, în organizații cu funcții de producție și în locuri unde se derulează procese de alocare și nivelare a resurselor.


Capitolul 04 de la paginile 67 - 82, intitulat  Caracteristici de calitate ale sistemelor colaborative, identifică o serie de caracteristici de calitate precum complexitate, fiabilitate, mentenabilitate, portabilitate, integrabilitate, stabilitate, asociază indicatori pentru măsurarea lor și construiește un indicator agregat, iar graficele de la paginile 75 - 76 stabilesc niveluri calitative de comportament ale sistemelor colaborative după agregarea a șase caracteristici. Se vorbește în acest capitol despre costul calității pentru sisteme colaborative, iar autorul definește un model în acest sens la paginile 78 și 79.


Capitolul 05 de la paginile 83 - 100, intitulat Tehnici de construire a metricilor, pornește de la tipurile de indicatori și ținând seama de proprietățile acestora (senzitivitate, necatastroficitate, caracter compensatoriu), arată cum se construiesc indicatori liniari, cum se construiesc indicatori neliniari și cum sunt puse în evidență două dintre cele trei proprietăți, căci este demonstrat că nu există indicator perfect. Este dezvoltat conceptul de generator de indicatori și se insistă asupra rolului pe care îl are rafinarea în obținerea unei metrici stabile, operaționale, în raport cu obiectivele urmărite în gestionarea unui sistem colaborativ.


Capitolul 06 de la paginile 101 - 124, intitulat Utilizarea rețelelor neuronale și a algoritmilor genetici în construirea metricilor, pornește de la identificarea obiectivelor urmărite în maximizarea performanței sistemelor colaborative. Este arătat modul în care se folosesc rețelele neuronale și algoritmii genetici în construirea structurilor de indicatori de performanță pentru sistemele colaborative. Pentru indicatorul QCMS definit la pagina  104, sunt abordate mai multe ipoteze de lucru și, folosind un produs software adecvat  - CMS, sunt efectuate câteva operații care auto-configurează structura metricii din aproape în aproape. În subcapitolul 6.4 se analizează complexitatea  sistemelor colaborative, cu un indicator dat sub formă de raport al sumelor de complexități exprimate omogen, agregate diferit. Figura 6.14 este lămuritoare în acest sens.


Capitolul 07 de la paginile 125 - 138, intitulat Validarea metricilor, pornește de la necesitatea ca o metrică să fie acceptată datorită proprietăților pe care le are în utilizarea curentă. Se stabilește ce se înțelege prin metrică adecvată în raport cu o serie de criterii definite de utilizatori și se arată cum o metrică oarecare, prin rafinare, ajunge să devină metrică adecvată. La caracteristicile de calitate ale indicatorilor este adăugată reprezentativitatea, pagina 130. Se prezintă un indicator de rafinare IRAF a metricilor și modul în care se utilizează. Autorul arată că toate aceste abordări sunt posibile prin existența de produse software care asistă întregul proces de validare.


Capitolul 08 de la paginile 139 - 154, intitulat Sistemul bancar - sistem colaborativ, pleacă de  la faptul că autorul, Cristian CIUREA, a lucrat într-o bancă și a dezvoltat o aplicație care a implementat o serie de indicatori specifici pentru evaluarea performanței GPEB, GPBB, orice componentă a sistemului bancar fiind privită ca o structură arborescentă.


Capitolul 09 de la paginile 155 - 170, intitulat Utilizarea metricilor în ingineria și reingineria sistemelor colaborative, prezintă o serie de considerații legate de criteriile de performanță ale sistemelor colaborative și sunt asociați indicatori acestor criterii. Se stabilesc factori de influență. Se identifică o serie de căi de creștere a performanței. Pentru un sistem colaborativ de tip bancar, dobânda totală încasată - IRACP, ca indicator agregat, este un astfel de indicator. Construirea unui sistem colaborativ și efectuarea de modificări în structura acestuia se reflectă la nivelul metricii considerate adecvate pentru fiecare operațiune de inginerie și, respectiv, de reinginerie.


Capitolul 10 de la paginile 171 - 184, intitulat Metrici pentru ierarhizarea în interiorul sistemelor colaborative, prezintă acele elemente ce definesc performanța unui sistem colaborativ în care apar fire de așteptare (Tabelul 10.1). Este descris un algoritm bazat pe normalizare și agregare, unde ierarhizarea utilizează un sistem de acordare de punctaje pentru utilizarea, rapiditatea și atitudinea față de o soluție. Este prezentată formula de normalizare în intervalul închis zero și unu (pagina 179). Este arătat modul în care se calculează rangul sistemului colaborativ, RSC. Ierarhizarea se realizează pentru patru caracteristici de calitate agregate: complexitate, fiabilitate, portabilitate, mentenabilitate, cu indicatorul IAB.


Capitolul 11 de la paginile 185 - 188, intitulat Concluzii, arată importanța rezultatelor în perfecționarea proceselor manageriale din organizații, dacă sunt privite ca sisteme colaborative, și arată că întreaga cercetare întreprinsă de autor este doar un început, ce trebuie continuat și aprofundat, pentru că soluțiile viitoare vor avea rezultate extrem de interesante.

Anexa 1 conține lista de acronime.

Anexa 2 conține listă de variabile în ordine alfabetică.

Anexa 3 conține lista de tabele incluse în carte.

Anexa 4 conține lista de figuri cu elemente de identificare și explicații.


Demersul lui Cristian CIUREA arată că el este un cercetător științific matur, care stăpânește toate instrumentele necesare pentru abordarea oricărei probleme de complexitate foarte mare, cu garanția obținerii de soluții originale valoroase.










(24 septembrie 2026) 

Wednesday, September 23, 2026

Ce am publicat în ECECSR de-a lungul anilor

ECECSR  este prescurtarea la Economic Computation and Economic Cybernetics Studies and Research, care este un jurnal științific al cărui prim număr a apărut în anul 1966 și anul acesta se împlinesc 60 de ani de la înființarea acestei reviste.

Am mai publicat articolele:

Ion IVAN, Emil MOSCOVICI, Ludovic TOVISSI - Solving methods for a production section management model, Economic Computation and Economic Cybernetics Studies and Research, nr. 4, 1977, pg. 23-29.

Ludovic TOVISSI, Ion IVAN, Emil MOSCOVICI - Management Model for a Production Section, Economic Cybernetics Studies and Research, nr.2, 1977.

Ludovic TOVISSI, Ion IVAN, Emil MOSCOVICI - Metode de rezolvare pentru modelul de conducere a unei sectii de productie, Studii si cercetÄri de calcul economic si cibernetica economica nr.4, 1977.

TĹVISSI L., IVAN I., MOSCOVICI E. - Model for a Production Section, Economic Computation and Cybernetics Studies and Research, No. 2, 1977.

Tudor BARON, Ion IVAN, Alexandru BALOG  - The Characteristics System of Software Products Quality,  Economic Computation and Cybernetics Studies and Research, Vol. 17, No. 1, 1982, pp 29 - 44

Tudor BARON, Ion IVAN, Alexandru. BALOG  - Sofiware Reliability Evaluation,  Economic Computation and Cybernetics Studies and Research, Vol. 18, No. 3, 1983, pp 35 - 46

Tudor BARON, Ion IVAN, Andrei GOGA - Modelling the Cost of the Quality of Programme Systems, Economic Computation and Economic Cybernetics Studies and Research, vol. 13, nr. 2, 1988, pp. 21 - 32
Ion Ivan, Sebastian, TCACIUC - Software Customising, Economic Computation and Economic Cybernetics Studies and Research, vol. 31, nr. 1-4, 1997, pp. 51- 62
Ion IVAN, Marius POPA, Alexandru POPESCU - The Agreggation of the Entity Text, Economic Computation and Economic Cybernetics Studies and Research, vol. 38, nr. 1-4, 1 2004, pp. 37 - 50

Ion IVAN, Marius POPA, Catalin BOJA, Cristian TOMA - Metrici pentru similaritatea entitatilor text, Studii si Cercetari de Calcul Economic si Cibernetica Economica, vol. 39, nr. 4, 2005, pag. 43 - 57, ISSN 0585-7511

Ion IVAN, Gheorghe NOSCA, Marius POPA - Retele de cercetare privind dezvoltarea sistemelor informatice de management bazat pe cunostinte destinate intreprinderilor mici si mijlocii, Studii si cercetari de Calcul Economic si Cibernetica Economica, vol. 39, nr. 1,  2005, pg. 13 - 21

Ion IVAN, Eugen DUMITRAȘCU, Marius POPA - Evaluating the Effects of the Optimization on the Quality of  Distributed Applications , Economic Computation and Economic Cybernetics Studies and Research, vol. 41, nr. 3-4, 2007

Ion IVAN, Marius POPA, Cristian CIUREA - O noua generatie de manuale digitale,Studii si Cercetari de Calcul Economic si Cibernetica Economica (I), vol.41, nr. 1, 2007, pp49 - 62

Ion IVAN, Catalin BOJA - Analiza metricilor software, Studii si Cercetari de Calcul Economic si Cibernetica Economica, vol. 40, nr. 1, 2006, pg.65 - 78, ISSN 0585-7511

Ion IVAN, Cătălin BOJA,  Mihai DOINEA  Determining the Optimal Length of Useful Information, Economic Computation and Economic Cybernetics Studies and Research, vol. 42, nr. 1-2, 2008.

Sunt foarte încânatat că prin evaluările efectuate la această revistă, am reușit să publicăm aceste articole, mai ales dacă ținem seama că mai în paginile revistei erau publicate articole ale unor personalități ilustre din domeniile informaticii și ciberneticii.



(244 septembrie 2026)