Cărți scrise de profesorul Victor Valeriu PATRICIU

Ion ANGHELOIU, Eugen GYORFI, Victor Valeriu PATRICIU - Securitatea și protecția informației în sistemele electronice de calcul, Editura Militară, București, 1986, 307 pag.

Victor Valeriu PATRICIU - Sisteme de operare pentru mini și microcalculatoare, Editura Militară, București, 1992, 367 pag., ISBN: 973-32-0309-2

Victor Valeriu PATRICIU - Criptografia și securitatea rețelelor de calculatoare cu aplicații în C și Pascal, Editura Tehnică, București, 1994, 320 pag., ISBN: 973-31-0610-0

Victor Valeriu PATRICIU - Totul despre procesul de texte Word 2.0 sub Windows, Editura Cantemir, București, 1994, 188 pag., ISBN: 973-96419-5-4

Victor Valeriu PATRICIU, Valentin CRISTEA, Monica PIETROȘANU, Cristian PETCULESCU - Mai multe despre Internet: Eudora, Netscape, Internet în România, Editura Teora, București, 1996, 210 pag., ISBN: 973-601-314-6

Victor Valeriu PATRICIU, Monica PIETROȘANU-ENE, Ion BICA, Costel CRISTEA - Securitatea informatică în UNIX și Internet, Editura Tehnică, București, 1998, 558 pag., ISBN: 973-31-1250-X

Victor Valeriu PATRICIU, Ioana VASIU, Șerban George PATRICIU - Internetul și dreptul, Editura All Beck, București, 1999, 452 pag., ISBN: 973-9435-43-2

Nicolae VOICU, Ion BICA, Călin VĂDUVA, Monica ENE-PIETROȘANU, Victor Valeriu PATRICIU - Securitatea comerțului electronic, Editura All Educational, București, 2001, 424 pag., ISBN: 973-571-325-X

Victor Valeriu PATRICIU, Justin PRIESCU - Semnături electronice și securitate informatică. Aspecte criptografice, tehnice, juridice și de standardizare, Editura All, București, 2006, 607 pag., ISBN: 973-571-564-3

Victor Valeriu PATRICIU - Securitatea poștei electronice în internet, Editura Academiei Tehnice Militare, București, 2007, 280 pag., ISBN: 973-640-043-3

Victor Valeriu PATRICIU - Teoria sistemelor informaționale, Editura Academiei Române, București, 2009, 340 pag., ISBN: 978-973-27-1496-6

(02 noiembrie 2026) 

Cărți despre compilatoare scrise de autori români

Dragoș VAIDA - Algoritmi de compilare cu aplicații la limbajele de tip ALGOL, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1971, 212 pag.

Dragoș VAIDA - Limbaje formale și tehnici de compilare, Editura Universității din București, București, 1976, 240 pag.

Luca Dan ȘERBĂNAȚI - Limbaje de programare și compilatoare, Editura Academiei Române, București, 1987, 348 pag.

Irina ATHANASIU - Limbaje formale și compilatoare, Centrul de multiplicare IPB, București, 1992, 185 pag.

Gheorghe ȘTEFĂNESCU - Teoria limbajelor și proiectarea compilatoarelor, Editura Universității din București, București, 1996, 204 pag., ISBN: 973-575-098-8

Alin SUCIU - Proiectarea compilatoarelor, Editura Albastră, Cluj-Napoca, 2002, 196 pag., ISBN: 973-650-069-4

(02 noiembrie 2026) 

Cărți scrise de profesorul Dragoș VAIDA

Dragoș VAIDA - Programarea calculatoarelor electronice, Editura Academiei Române, București, 1967, 384 pag.

Dragoș VAIDA - Descrierea proceselor de calcul pentru calculatoarele electronice mici, Editura Tehnică, București, 1967, 123 pag.

Dragoș VAIDA - Elemente de informatică aplicată, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1968, 189 pag. 

Dragoș VAIDA - Algoritmi de compilare cu aplicații la limbajele de tip ALGOL, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1971, 190 pag.

Dragoș VAIDA - Limbaje formale și tehnici de compilare, Editura Universității din București, București, 1976, 240 pag.

(02 noiembrie 2026)

Cărți de stucturi de date publicate la noi publicate între 1986 - 2010

Valeriu IORGA, Bruno DUMITRESCU, Adina MAGDA-FLOREA - Structuri de date și algoritmi, Editura Tehnică, București, 1986, 256 pag.

Miloș MARINESCU - Algoritmi și structuri de date, Editura Militară, București, 1987, 312 pag.

Ion IVAN, Romică ADAM - Structuri de date și programe Pascal, Litografia ASE, București, 1992, 186 pag. [1]

Liviu NEGRESCU - Structuri de date, Editura Microinformatica, Cluj-Napoca, 1992, 194 pag., ISBN: 973-95347-1-6

Anca IGNAT - Structuri de date, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 1995, 180 pag., ISBN: 973-9149-36-7

Ioan TOMESCU - Structuri de date, Editura Universității din București, București, 1997, 206 pag.

Robert LAFORE - Structuri de date și algoritmi în Java, Editura Teora, București, 1998, 592 pag., ISBN: 973-20-0186-0

Bogdan PATRUȚ - Aplicații în C și C++. Algoritmi și structuri de date, Editura Teora, București, 1998, 224 pag., ISBN: 973-601-729-X

Ion IVAN, Doru UNGUREANU - Structuri de Date. Ghid pentru elaborarea proiectelor, Editura ASE, București, 2003, 70 pag., ISBN: 973-594-316-6

Ioan TOMESCU - Data structures, Editura Universității din București, București, 2004, 205 pag., ISBN: 973-575-866-0

Florian MORARU - Structuri de date și algoritmi, Editura Bren, București, 2004, 226 pag., ISBN: 973-648-264-2

Ion IVAN, Marius POPA, Cristian IONIȚĂ, Cătălin BOJA, Adrian POCOVNICU, Daniel MILODIN - Practica dezvoltării software orientată pe structuri de date, Editura ASE, București, 2004, 223 pag., ISBN: 973-594-630-0 [1]

Ioan RUS - Structuri de date și algoritmi, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2005, 234 pag., ISBN: 973-751-039-9

Iosif IGNAT - Structuri de date și algoritmi, Editura Albastră, Cluj-Napoca, 2007, 176 pag., ISBN: 978-973-650-213-2

Dumitru Dan BURDESCU - Structuri de date și algoritmi. Aplicații, Editura Sitech, Craiova, 2008, 310 pag., ISBN: 978-973-746-928-1

Ion IVAN, Marius POPA, Paul POCATILU - Structuri de date. Volumul I: Tipologii de structuri de date, Editura ASE, București, 2008, 770 pag., ISBN: 978-606-505-032-7 [1]

Ion IVAN, Marius POPA, Paul POCATILU - Structuri de date. Volumul II: Managementul structurilor de date, Editura ASE, București, 2008, 534 pag., ISBN: 978-606-505-033-4 [1]

Marius POPA, Cristian CIUREA, Mihai DOINEA - Structuri de date. Tipologii de structuri de date, Volumul I, Editura ASE, București, 2010, 246 pag., ISBN: 978-606-505-373-1

Am fost ajutat de Inteligența Artificială în realizarea acestei bibliografii!  Sărăcia conținutului digital românesc își spune cuvântul, căci există mult mai multe cărți despre structuri de date realizate de autori români, dar acestea nu sunt în online definite, astfel încât motoarele de căutare să le identifice....

Inteligența Artificială ne lenevește dacă...

Muncile noastre de rutină ca programatori sunt preluate rapid și corect de Inteligența Artificială dacă și numai dacă știm să formulăm riguros problema de rezolvat. Să presupunem că am depășit bariera de comunicare. Definim corect problema și ceea ce făceam noi î 5 ore, Inteligența Artificială ne oferă în doar câteva secum=nde, iar noi nu avem altceba de făcut, decât să folosim ceea ce ni s-a oferit. Am făcut economie de 5 ore sau să zicem de 4 ore dacă mai dorim noi să facem ceva modificări în soluția oferită. Dacă acea economie de 4 ore nu o folosim în a face lucruri superioare, nu de rutină, suntem pierduți, căci bucuria de la începutul folosirii Inteligenței Artificiale, se va transforma în dușmanul nr. 1 al evoluției noastre căci elenevind, nu vom progresa. Imediat după ce folosim ceva de la Inteligența Artificială care ne ușurează munca, imediat trecem la pasul următor, să ne dezvoltăm, ca Inteligența Artificială să nu ne doboare, ci în continuare să primească noi probleme de la noi și noi să progresăm.

(01 noiembrie 2026)

Concurenții din reality showul Casa iubirii de pe Kanal D

Concurenții din reality showul Casa iubirii de pe Kanal D sunt tineri aleși cu grijă de cei care organizează castingurile, astfel încât aceștia:
- să fie aspectuoși,
- să știe să v=orbească,
- să răspundă comenzilor,
- să fie spontani,
- să intre în rol și să-l joace.

Ar fi interesant să se știe care sunt concurenții din showul Casa iubirii de la Kanal D, care în final s-au căsătorit și care formează cu adevărat o familie solidă, cu copii. Showul este show și dacă aduce profit canalului Tv, nu mai are importanță care este rezultatul final, căci nu despre căsătorie este vorba ci despre iubire, ori tinerii  care participă la show, vrând-nevrând, într-o colectivitate unde există și concurente, se crează dialoguri, apar cunoștințe și uneori apar și conexiuni care duc la sentimente, dar și la cereri de prietenie, iubite, săruturi, cu apariția de cupluri. Uneori apar și nopți petrecute în afara zonelor unde sunt camere de luat vederi, cu scopul de a consolida relațiile dintre parteneri.

Concurenții de până acum sunt tineri sub 36 de ani, cu disponibilitate spre crearea de conexiuni, fără un trecut tumultuos, fără relații active la intrarea în show, care știu ce înseamnă showul Casa iubirii și care știu că au responsabilități definite în contractul dintre părți, unde apar și avantajele, căci acest show nu este numai ceva care funcționează pe principiul ALL INCLUSIVE, ci mai are și alte componente,, unde premiile săptămânale pentru cei votați și marele premiu, sunt doar componentele cunoscute. Lupta de a rămâne în show este adtă și pentru ceea ce nu se spune despre onorariul care decurge din prezența în show.

Concurenții nu sunt dirijați 100% să joace un rol așa cum se întâmplă cu actorii la teatru. Ei își joacă propriul rol, iar improvizația este esențială, căci improvizația se naște de la sine, din moment ce există un schelet al derulării acțiunilor, începând cu solicitările din camera roșie și continuând cu toate celelalte proceduri în care sunt imploicați concurenții, care trebuie să aibă anumite interacțiuni și să întreprindă acțiuni care curg firesc din pașii făcuți în cascadă în interacțiunile cu colegele de competiție.



(01 noiembrie 2026) 

Reality showul Casa iubirii de pe Kanal D

Reality showul Casa iubirii de pe Kanal D este unul înregistrat, cu un buget modest, construit după rețetele de succes ale showurilor matrimoniale. Tinerele și tinerii concurenți sunt aleși cu grijă și regulile showului impun derularea episoadelor după o anume dinamică, fără să fie vorba de aspecte stridente, de alegeri făcute forțat sau despre intrigi cusute cu ață albă, ca în filmele seriale stupide care rulează pe diferite canale de televiziune, mai ales când este vorba de producții autohtone sau locale și mai rău.
Există scheme enervante în acest realituy show, repetări supărătoare și șabloane primitive, mai ales că episoadele sunt înregistrate. Moderatoarea Andreea MANTEA, pe o scară de la 1 la 10 este o moderatoare de nota 3 (trei) pentru că:
- are discurs monoton,
- nu iese din șabloane,
- este cu un comportament banal,
- vestimentația ei este jalnică,
- este predictibilă 100%.
Pentru că resursele acestui show sunt foarte limitate, afluența de concurenți este mică și calitatea acestora este și ea la un nivel destul de modest. 

(01 noiembrie 2026)