Fostul meu coleg de catedră, Marin PREDESCU

Când am venit eu în Catedra de Cibernetică, am auzit de lectorul universitar Marin PREDESCU, care era la disciplina de Sisteme de calcul, înțelegând prin aceste sisteme de calcul, mașini de calcul mecanice, mașini de calcul elecrono-mecanice și mașina de calcul cu cartelă magnetică PROGRAMMA101.

Lectorul Marin PREDESCU avea un birou la parterul Facultății de Cibernetică unde acum se află sălile ALFA - DELTA, înainte de a fi recompartimentat. Ne vedeam foarte rar căci eu stăteam la sala 2604, căci acolo când veneam aveam un scau, căci de birou nu putea fi vorba, fiind prea la începutul carierei mele didactice. Ne mai vedeam pe la ședinteșe subcolectivului de informatică și intervențiile lectorului Marin PREDESCU era scurte și nu-mi amintesc chestii memorabile, căci el vorbea despre lucrurile mărunte al muncii de zi cu zi despre echipamentele cam uzate din toate punctele de vedere și la necesitatea de a reînnoi tehnica de calcul existentă, pentru a ne alinia cu cerințele moderne din economie.

Numele lui Marin PREDESCU apare pe coperțile unor cursuri litografiate de demult în ASE, cursuri pe care le voi include aici, pe măsură ce le voi identifica fie în bibliografia ASE, fie pe la colegii mei.

Știu că Marin PREDESCU a plecat pe o funcție administrativă înainte de anul 1989.


(21 septembrie 2026) 

Unde scuip, nu ling

Nu știam această sintagmă. Eram într-o bază de practică agricolă în timpurile bolșevice, când studenții strângeau recoltele, ca țăranii să meargă la nunți și la băute. Un student a avut un dialog cam prea tare, cu un șef de fermă și eu am dorit să aplanez mica neînțelegere și l-am rugat pe tânăr să mergem împreună și să lămurim ce și cum. Atunci tânărul mi-a zis:
- Unde scuip, nu ling!

Eu sunt un tip al dialogului și această sintagmă îmi aducea în față tipologia omului ferm, inflexibil, care nu face niciun compromis. I-am respirat punctul de vedere al tânărului, dar când l-am întâlnit pe șeful de fermă, am avut un dialog cu el, am aflat cum au stat lucrurile și respectivul, om mult mai înțelept decât aș fi crezut, a recunoscut că a fost cam dur și că nu trebuia să se ajungă acolo. L-am asigurat că studenții mei sunt oameni de toată isprava și în contextul dat, să mergem mai departe.

Au trecut de atunci cam 50 de ani și nu mi-aș fi adus aminte de sintagma respectivă, dacă nu apărea Siegfried MUREȘAN să fie desemnat să formeze guvernul, el omul care a avut tot felul de ziceri la adresa PSD și a extremiștilor de la AUR, SOS, POT și tot așa. Cum decurg lucrurile, Siegfried MUREȘAN își păstrează verticalitatea și chiar dacă are ziceri mai domoale, mai mieroase, asemeni cântecelor de sirenă, aplică sintagma  și nu linge unde a scuipat, metaforic vorbind. E de apreciat, dar eu la 41 de ani eram un tip pe picioarele mele, cu foarte multe uși deschise, care nu aveam motive să ling pe unde aș fi scuipat, pentru că eu nu scuipam, principiile mele de viață fiind de cu totul altă natură.



(21 septembrie 2026)

Fosta mea colegă de catedră Adriana IONESCU

Adriana IONESCU a venit la catedră imediat după absolvirea facultății, în anul 1972, ea făcând parte din grupul celor mai buni absolvenți ai promoției de la Secția de Informatică Economică a Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică, alături de Ioan ODĂGESCU și Ion Gh. ROȘCA, acesta din urmă fiind șeful de promoție.

Cum tinerii veniți în catedră eram tratați ca niște bălării și nu se ocupa nimeni de noi, evident nici Adriana IONESCU, Ioan ODĂGESCU, Ion Gh. ROȘCA nu au primit din partea șefului de catedră vreo atenție, în afară de a figura în statul de funcțiuni și de a primi în mod discreționar seminarii așa cum bătea vântul, fără a fi întrebat cineva ce și cum, așa cum nici eu nu am primit vreo vorbă bună.

Adriana IONESCU a fost doctoranda profesorului Ludovic   TÖVISSI.

Ea a colaborat la realizarea unor materiale pe care le enumăraici,i și anume:

Adriana IONESCU, Cătălina COCIANU - Fundamenteleprogramării:: probleme rezolvate și propuse, Editura ASE, București, 2000, 133pag.,, ISBN: 9738127181

Ion Gh. ROȘCA, Afrodita IORGULESCU, Adriana IONESCU - Programarea în limbajulMACRO-11:: culegere de exerciții, Lito ASE, București, 1991, 131 pag.

Ileana VREJBA, Adriana IONESCU, Afrodita IORGULESCU, PAVEL NĂSTASE - Limbaje deprogramare:: exerciții și probleme de programare structuratăîn COBOL:: pentru uzul studenților, Lito ASE, București, 1986, 345 pag.

Adriana IONESCU a fost membră fondatoare a noii catedre care s-a desprins din zona ciberneticii, pentru a fi Catedra de Informatică Economică, acea catedră care avea să devină unul dintre pilonii de bază ai Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică - CSIE. Ea a jucat un rol deosebit de important în organizarea primelor ediții ale Conferinței Internaționale de Informatică Economică.

Când s-a pensionat, Adriana IONESCU era lector universitar.

Am numai cuvinte de laudă la adresa Adrianei IONESCU, o doamnă de cuvânt, cu poziții ferme, cu rezultate deosebite în domeniul programării calculatoarelor, apreciată de colegi, dar mai ales de studenți.

(21 septembrie 2026) 

Profesorul doctor docent Constantin IONESCU conducător științific de doctorat al informaticienilor

. 
Profesorul doctor docent Constantin IONESCU a coordonat tezele de doctorat ale unor următorilor informaticieni:

Constantin Gelu APOSTOL - Procedee de automatizare a analizei fluxurilor informaționale pentru proiectarea sistemelor informatice în economie, ASE, București, 1980, 238 pag.
Nicolae APOPEI - Utilizarea teoriei informatiei in analiza si proiectarea sistemelor informationale economice, ASE, București, 1975, 205 pag
Constantin BARON - Metode moderne de prelucrare a informației economice în domeniul fiabilității produselor : pe exemplul instalațiilor electro-energetice, ASE, București, 1979, 205 pag.
Vasile BIȚĂ -  Probleme privind creșterea eficienței calculatoarelor electronice în conducerea unităților economice, ASE, București, 1980, 235 pag
Lucian Doru DUȚĂ - Reducerea consumului de materiale în industria construcțiilor de mașini și în prelucrarea lemnului prin optimizarea croirii, ASE, București, 1980, 186 pag
Ion LUNGU -  Probleme ale modernizării sistemului informațional-decizional al planificării producției în industria metalurgică, ASE, București, 1983, 150 pag.
Mircea MANOLE - Utilizarea modelelor informaționale matriceale în analiză și proiectarea sistemului informațional economic, ASE, București, 1976, 143 pag
Ștefan MUSTĂȚEA - Gestiunea optimă a materialelor la nivelul unei unități economico-sociale folosind calculatoarele electronice , ASE, București, 1985, 119 pag.
Gheorghe SABĂU - Proiectarea unui sistem informatic pentru urmărirea operativă a importului de utilaje, ASE, București, 1982, 190 pag.
Nicolae SOLTUZ - Organizarea și proiectarea sistemului informațional economic la întreprinderea Laminorul de tablă Galați : perfecționarea sistemulului informațional în activitatea de programare, lansare, execuție și urmărire a producției, ASE, București, 1976, 208 pag. 

Constantin Gelu APOSTOL, Nicolae APOPEI, Constantin BARON, Constantin BARON, Gheorghe SABĂU, au devenit profesori universitari, specialiști de bază în Catedra de Informatică Economică din ASE.

(20 septembrie 2026)

Perioada de disgrație ai lui Manea MĂNESCU

În viața oricărui om există și momente bune, dar există și momente mai puțin bune, să nu le zic proaste. Manea MĂNESCU a fost prim-ministru al României în intervalul 29 martie 1974 – 29 martie 1979.

Câteva luni bune, după ce nu a mai fost prim-ministru, Manea MĂNESCU a fost considerat trecut pe linie moartă și unii din anturajul său s-au dovedit a fi tare nerăbdători și au trecut la măsuri concrete. Unii se lăudau că au luat draperiile din cabinetul lui Manea MĂNESCU de la etajul al IV-lea din clădirea Centrului de Calcul al ASE. Alții se lăudau că au luat tablourile din același cabinet. Se zvonea că Manea MĂNESCU a solicitat o întrevedere cu rectorul ASE și acesta l-a refuzat. Chiar oameni din Catedra de Cibernetică Economică pe care toată lumea îi considera țucălarii lui MM, evitau să se afișeze în proximitatea acestuia și când se pronunța MM sau Manea MĂNESCU, se făceau că nu aud, deși cu un an mai înainte nu conteneau să se adreseze direct lui Manea MĂNESCU cu „Tovarășe Academician Manea MĂNESCU”, deși acesta nu era în sală. Nici la revista lui nu mai figura în bordul acesteia.

Manea MĂNESCU organiza ședințe de catedră în care ne cerea să fim etanși pe cursuri și pe seminarii, dar ședințele nu mai aveau fastul de altădată când erau organizate în Aula Magna și veneau tot felul de lingăi, doar să fie văzuți de Sfinx, căci așa i se zicea lui Manea MĂNESCU. În ședințele din Sala de Consiliu 416 din Centrul de Calcul al ASE, se discutau de toate, dar nu mai era aerul acela solemn din vremurile când Manea MĂNESCU era mare sculă pe basculă în CC al PCR. Acum vedea și el ce înseamnă să fii cadru didactic, cu problemele mărunte de zi cu zi, cu frecușurile cotidiene și cu nimicurile care îți mănâncă timpul și te uzează ireversibil. Trebuia Manea MĂNESCU să suporte și micile înțepături dintre colegi, căci ședințele de catedră intraseră în zona banalului cotidian.

O păsărică mi-a șoptit că Manea MĂNESCU a fost invitat pentru o zi de duminică la familia CEAUȘESCU. Nu a trecut mult timp și s-a organizat o ședință în Amfiteatrul 1 din clădirea veche a ASE, unde masele l-au propus să fie deputat al circumscripției 1 pentru Marea Adunare Națională - MAN. În ovații nemaiîntâlnite, cei prezenți și-au exprimat acordul ca Manea MĂNESCU să-i reprezinte în MAN. Am fost surprins să văd cum un coleg, mare revoluționar în Decembrie 1989, a sărit ca ars să ovaționeze propunerea din Amfiteatrul 1, exact ca un conferențiar evidențiat în 1983 care l-a pupat în părțile moi pe Nicolae CEAUȘESCU după ce i s-a înmânat brevetul.

În acel moment s-a încheiat perioada de disgrație a lui Manea MĂNESCU și ascensiunea sa a fost fulminantă, ajungând al II-lea om în stat și, cel mai important lucru, el era omul care aducea armonia în familia prezidențială, la o adică, cum scriau baladele din folclorul urban al acelor ani.

(19 septembrie 2026)

După JUNK nu mai există nimic

 Se știe că metodele de estimare, declarate obiective, conțin subiectivism cât cuprinde. Acolo unde para ponderi și coeficienți de importanță subiectivismul este la el acasă. Chiar și modelele prin ipotezele pe baza cărora sunt construite, sunt bântuite de subiectivism. Doar legile fizicii sunt cât de cât obiective, deși și ele pot fi luate la puricat. Tot ceea ce avem noi este dat de gândirea noastră, care gândire este subiectivă, orice am zice, din moment ce noi suntem diferiți și percepem realitatea diferit.

Ratingul de țară are nenumărate convenții, căci el se stabilește pe baza unor indicatori agregați care:

- diferă de la țarăla țară,

- se bazează pe serii de date foarte diferite,

- au formule diferite ale indicatorilor agregați,

- sub-intervalele puse în corespondență cu niveluri calitative sunt convenții acceptate.

Firmele lare dau ratingurile de țară pretind că sunt obiective, că sunt în afara jocului politic. Acum cu ceea ce s-a zis prin presă despre JUNK înainte de venirea in parlament a lui MUREȘAN, cam contrazice ipoteza aceasta venind de la agenția de rating FITCH, care musai trebuie să lămurească acest lucru.

După JUNK nu mai există nimic și țara în JUNK are mult de lucru. Trebuie spus că există viață și după JUNK și să nu uităm că banul, capitalul maiexact nu fuge decât dupăprofit. În JUNK sau nu, țara care permite profituri barosane, este extrem de atractivă în atragerea de capital, căci capital înseamnă investiție și orice investiție înseamnă risc.

Politicienii trebuie să facă diferența între manipulare și realitate, iar povestea cu Petre, lupul și oile, este cunoscută de toată lumea. Petre acum strigă pentru a treia oară:

- Lupul, lupul! Vine lupul!

În poveste se știe ce a urmat.



(19 septembrie 2026)

Fostul meu coleg de catedră, tânărul Romică ADAM

L-am cunoscut pe Romică ADAM în vremurile când el era student și l-am remarcat de departe pentru calitățile lui de programator:

- punctualitate,

- om de cuvânt,

- gândire clară, 

- vorbă puțină și măsurată,

- profunzime în abordare,

- dorința de autoperfecționare.

La sesiunea anuală a Cercurilor Științifice studențești din 10-11 mai 1991, Romică ADAM a câștigat concursul de Cel mai bun programator, organizat de Catedra de Informatică Economică.

În intervalul 15.09.1973 - 15.06.1981, Romică ADAM a urmat clasele I-VIII la Școala Generală nr. 28 din Bacău.

În intervalul 15.09.1981 – 15.06.1985, Romică ADAM a urmat clasele a IX-a - a XII-a ale Liceului Economic şi de Drept Administrativ din Bacău.

În intervalul 01.10.1986 – 30.06.1991, Adam ROMICĂ a fost studentul Secției de Informatică Economică de la Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică, din Academia de Studii Economice Bucureşti.  

Născut fiind în anul 1967, se vede că Romică ADAM a făcut școala la vremea ei, ceea ce arată că dispune de resursele necesare pentru a realiza cu certitudine o carieră de succes în plan profesional, urmărind pas cu pas și cu tenacitate fiecare etapă a evoluției lui.

După terminarea facultății, Romică ADAM a devenit prin concurs preparator universitar în Catedra de Informatică Economică și de atunci am început colaborarea cu el la disciplina Structuri de date. Pe durata acestei colaborări am scris și publicat împreună cărțile:

Ion IVAN, Romică ADAM - Structuri de date și programe PASCAL, Editura QED, București, 1992, 185 pag.

Ion IVAN, Romică ADAM - Structuri de date, Editura QED, București, 1992, 186 pag.

Romică ADAM a finalizat  cu succes stagiul de doctorat la Universitatea „Al. I. Cuza”, în specializarea Contabilitate, domeniul Informatică Economică. A susținut la data de   19.03.2009 teza de doctorat intitulată „Contribuţii la utilizarea sistemelor multiagent în aplicaţiile financiar-bancare”, avându-l conducător științific pe profesorul universitar Ioan ANDONE. 

Romică ADAM a contribuit cu capitolul al VII-lea, intitulat „Contabilitatea și tehnologia agenților inteligenți”, de la paginile 383 - 437, în lucrarea referită prin:

Ioan ANDONE, Neculai TABĂRĂ (coordonatori) - Contabilitate, tehnologie și competitivitate, Editura Academiei Române, București, 2006, 540 pag., ISBN: 13978-973-27-1378-5.

Am în mână cartea „Structuri de date și programe PASCAL” din 1992 și îmi face o deosebită plăcere să rememorez modul în care a fost scrisă și mai ales tehnoredactată, folosind calculatoarele personale de la sediul unei organizații sindicale de pe Calea Dorobanților.

Romică și cu mine, venind din zona programării în limbaje de asamblare, ne-am dat seama că la structuri de date se lucrează cu zone de memorie definite prin:

- lungime ca număr de octeți,

- adresă de început,

- conținut al zonei de memorie.

În acest context am detaliat proprietățile unor operatori  care au permis definirea, folosind formalizări adecvate, a tuturor structurilor de date, căci orice tip de conținut digital este o structură de date, dacă ne dorim așa ceva și mai mult, convențiile sunt la tot pasul, din moment ce același șir de biți îl interpretăm cum vrem noi ca programatori în limbaj de asamblare sau după cum dictează contextul în care lucrăm.

Cartea are o Introducere la paginile 1 - 2, urmată de 12 capitole și se încheie cu o Bibliografie.

Capitolul 01, de la paginile 3 - 14, intitulat Tipuri de date, prezintă tipurile fundamentale de date, lungimile zonelor de memorie alocate și se insistă pe necesitatea alegerii tipurilor de date adecvate în programe.

Capitolul 02, de la paginile  15 - 22, intitulat Date elementare, prezintă tot ceea ce este în limbajul PASCAL variabila elementară, cu mod de alocare de memorie, cu definire a conținutului și cu interpretarea acestuia în funcție de contextul definit de programator.

Capitolul 03, de la paginile 23 - 45, intitulat Masivele - structuri de date elementare omogene și contigue, prezintă modelul asociat masivelor folosind operatorii descriși anterior și se evidențiază că masivul unidimensional are adrese care sunt termenii unei progresii aritmetice de rație definită de tipul variabilei. Pentru masivul bidimensional se dă formula de calcul a adresei unui element oarecare, ținând seama de numărul de linii și de coloane, dar și de modul de așezare a elementelor, fie linie de linie, fie coloană de coloană, după cum sunt realizate compilatoarele.

Capitolul 04, de la paginile 46 - 57, intitulat Articolul - structură de date neomogenă și contiguă, prezintă modul de definire în limbajul PASCAL a variabilelor de tip articol, după ce a fost construit modelul acestui tip de structură de date folosind zona de memorie și operatorii de adresă, lungime, conținut și tip conținut, arătând că pentru a fi articol, cel puțin două componente ale conglomeratului trebuie să aibă conținuturi de tipuri diferite.

Capitolul 05, de la paginile 58 - 76, intitulat Variabile pointer, prezintă conceptul de variabilă pointer, dar abordarea este realizată din punctul de vedere al programatorului în limbaj de asamblare, după care se vine cu ceea ce înseamnă definirea, referirea și nivelurile pentru variabilele pointer. Se anticipează că toate structurile dinamice necontigue lucrează cu variabile pointer.

Capitolul 06, de la paginile 77 - 86, intitulat Reuniunile și datele contigue, prezintă proprietăți ale reuniunilor, specifice limbajului de programare PASCAL.

Capitolul 07, de la paginile  87 - 103, intitulat  Listele - structuri dinamice, necontigue, prezintă listele simple, listele duble, listele circulare, cu modelele aferente, folosind reprezentări grafice sugestive, dar și formalizarea cu ajutorul operatorilor pentru fiecare operație în parte, pentru funcții precum creare element, inserare element, ștergere element, numărare elemente, interschimb elemente, sortare listă. Pentru toate aceste operații sunt date secvențe de program PASCAL stabile în raport cu conținutul generic al structurii, fiecare programator având posibilitatea să facă adaptări în funcție de particularitățile problemei pe care trebuie să o rezolve.

Capitolul 08, de la paginile  104 - 109, intitulat Stiva - structură de date dinamică, necontiguă,  prezintă modelul stivei folosind operatorii definiți la început, reușindu-se astfel evidențierea metodei LIFO. Secvențele de program PASCAL care implementează operațiile pe stivă, inclusiv golirea stivei, sunt clasice, cu foarte mici ajustări din partea noastră.

Capitolul 09, de la paginile 110 - 121, intitulat Arbori binari, prezintă structura de date definită cu nod rădăcină, noduri descendenți stângi, respectiv, noduri descendenți drepți. Structura arbore binar este și ea privită tot ca o mulțime de zone de date neomogene construite după același tipar cu trei câmpuri, cu alocare dinamică, deci este o structură necontiguă. Se definesc operații de creare nod, de traversare structură, de inserare nod, de ștergere nod, de calcul al înălțimii, dar și alte operații. Sunt date secvențe clasice de program PASCAL care implementează aceste funcții.

Capitolul 10, de la paginile 122 - 148, intitulat Fișiere,  prezintă fișierul ca structură de date, definit cu operatorii utilizați și pentru celelalte structuri de date, cu luarea în considerare că un fișier are la bază o structură de date omogenă așa cum este masivul bidimensional sau o mulțime de structuri de date neomogene, contigue sau nu, după cum fișierul este secvențial sau nu.

Capitolul 11, de la paginile 149 - 164, intitulat Obiecte și clase, prezintă o abordare din care zona de memorie este structură de date de tip conglomerat, chiar dacă este alcătuită din zone de memorie interpretate ca variabile și din zone de memorie al căror conținut este interpretat ca program executabil.

Capitolul 12, de la paginile 165 - 184, intitulat Compactarea datelor, prezintă o aprofundare a abordării structurilor de date astfel încât să fie introdus un criteriu de performanță definit prin minimizarea lungimii zonei de memorie utilizate în stocarea structurii de date, fără a altera după decompactare nici conținutul și nici proprietățile structurii de date.

Culegerea de probleme urmează structura acestei cărți și conține enunțuri de probleme, indicații și texte sursă. Ambele cărți conțin texte sursă preluate numai de la imprimantă după rularea unor programe corecte și complete, asigurându-ne că cititorul nostru, de regulă student, dacă va rula acele programe, va obține rezultatele anunțate de noi. Cititorul are posibilitatea de a face modificări în programe, pentru a-și rezolva cu ușurință problemele sale, căci problemele propuse de noi sunt dintre cele cu frecvență foarte ridicată care se întâlnesc în producție.

Bibliografia conține titluri ale unor lucrări pe care noi le-am considerat clasice, dar mai ales care se află în biblioteci accesibile și studenților.

Viața a făcut ca unul dintre cei mai valoroși colaboratori, și aici mă refer la Romică ADAM, să plece la Bacău și să evolueze la fel de strălucitor acolo, așa cum s-a văzut din prezentarea mea de mai sus. Am regretat profund că în mediul academic sunt condiții precare de existență pentru tineri și că limitările definite pentru ei fac să migreze spre industrie cei mai buni absolvenți, cu efecte dintre cele mai puțin favorabile pentru procesele de instruire ale studenților, efecte care se vor resimți după zeci și zeci de ani. Am reluat legătura cu Romică ADAM, pe care l-am regăsit la fel de sclipitor ca acum peste treizeci de ani.

(18 septembrie 2026)