Sunday, November 22, 2026

Culegere de probleme de programare în limbajul COBOL de PETEANU, GORON, VENCZEL și MOLDOVAN

Am în mână cartea referită prin:
Vasile PETEANU, Sabun GORON, Geza VENCZEL, Ioan MOLDOVAN - Culegere de probleme de programare în limbajul COBOL, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1976, 352 pag.
La pagina 352 se află bibliografia alcătuită din 17 titluri . Cuvântul cheie COBOL apare de 5 ori. Primele 6 titluri sunt ale unor lucrări realizate de autopri români precum Vasile BALTAC, Gheorghe CRUȚU, Constantin LUPȘA, Margareta DRĂGHICI, Emil MUNTEANU, Teodor RUS. 10 titluri sunt ale unor documentații de firmă sau manuale de utilizare realizate la ITC.
Cartea are 3 capitole.
Capitolul 1, de la paginile 15 - 124, intitulat Limbaj COBOL, cartele de comandă și programe utilitare, prezintătoate elementele de bază ale limbajului COBOL în ideea regăsirii lor rapide de către cei care scriu prob=grame. Se folosește un limbaj de descriere a instrucțiunilor, astfel încât programatorul are posibilitatea de a verifica secvențele lui de program, mai ales dacă respectă regulile de sintaxă Sunt prezentate după expunerea elementelor de limbaj, exemple care să-l familiarizeze pe cititor cu existența de construcții corecte. Programatorul COBOL trebuie să fie famirialzat că orice program al său  are 4 diviziuni, că fiecare diviziune are o structură fixă și el folosește numai construcțiile a căror sintaxă este specificată și el trebuie s-o respecte. Această carte este o culegere de probleme de programare, deci presupune ca persoana care o ține în mână săfi parcurs un curs de COBOL unde instrucțiunile sunt prezentate astfel încât să se poată scrie un program ceva mai simplu la început și care să permită trtecerea la programe mai complexe cu tot felul de fișiere. Culegerea de probleme este altceva. Ea preia cuvinte cheie în ordine alfabetică grupate pe apartenența la diviziuni.  De exemplu, la paginile 30 - 36 sunt prezentate instrucțiunile ACCEPT, ADD, CALL, CLOSE, COMPUTE COPY, DELETE, DISPLAY, EXAMINE, EXIT, ca la paginile 39 - 42  să fie prezentate instrucțiunile MOVE, MULTIPLY, NOTE, OPEN, PERFORM, PRINT, READ și tot așa. Capitolul  acesta uriaș, conține prezentarea cartelelor de comandă care să dea acces la resursele calculatorului și la facilitățile limbajului de programare, inplementate pentru calculatorul FELIX C-256, prezentarea de programe utilitare, absolut necesare pentru îmbunătățirea muncii programatorilor.
Capitolul 2, de la paginile 125 - 213, intitulat Probleme rezolvate fără utilizarea fișierelor, prezintă 15 enunțuri de probleme, cărora autorii dau semnificația variabilelo utilizate, dau formulele de calcul, prezintă algoritmul, dau schema logică și dau textul sursă, așa cum este el scol la imprimanta calculatorului. Există și rezultatele obținute pentru seturi de date de text. Apreciez în mod deosebit că aur=torii procedează exact așa cum trebuie să procedeze orice programator, adică să furnizeze toate informațiile care alcătuiesc documentația completă și corectă care însoțește un produs software dat utilizatorului.
Programul   1, de la paginile 126 - 129, se referă la scrierea unui program COBOL pentru calcului unei funcții definite pe subintervale.
Programul   2, de la paginile 130 - 131, se referă la la scrierea unui program COBOL pentru rezolvarea unui sistem liniar cu două ecuații și două necunoscute
Programul   3, de la paginile 131 - 136, se referă la la scrierea unui program COBOL pentru construirea termenilor unei progresii aritmetice și calculul sumei termenilor.
Programul   4, de la paginile 136 - 139, se referă la la scrierea unui program COBOL pentru stabilirea tuturor combinărilor de A elemente, luate câte B.
Programul   5, de la paginile 140 - 145, se referă la la scrierea unui program COBOL pentru ordonarea descrescătoare a unui șir de 19 termeni
Programul   6, de la paginile 146 - 154, se referă la la scrierea unui program COBOL pentru evidențierea vânzărilor din raioanele unui magazin.
Programul   7, de la paginile 155 - 158, se referă la la scrierea unui program COBOL pentru calculul matricii de trecere de la o stare la alta a personalului de o anumită specialitate.
Programul   8, de la paginile 158 - 164, se referă la la scrierea unui program COBOL pentru calculul unui polinom într-un punct dat și valorii derivatelor polinomului.
Programul   9, de la paginile 165 - 169, se referă la la scrierea unui program COBOL pentru rezolvarea prin metoda inerației a unui sistem de ecuanții liniare pentru o eroare specificată.
Programul 10, de la paginile 170 - 176, se referă la la scrierea unui program COBOL pentru rezolvarea unui sistem de ecuații liniare folosind metoda celor mai mici pătrate.
Programul 11, de la paginile 177 - 184 , se referă la la scrierea unui program COBOL pentru rezolvarea unei ecuații de gradul n , prin mewtoda înjumătățirii intervalului
Programul 12, de la paginile 185 - 193, se referă la la scrierea unui program COBOL pentru calculul planului zilnic la nivel de întreprindere.
Programul 13, de la paginile 193 - 195, se referă la la scrierea unui program COBOL pentru calcul planului la nivelul unei centrale industriale.
Programul 14, de la paginile 196 - 199, se referă la la scrierea unui program COBOL pentru calculul vitezei unei rachete în diferite momente
Programul 15, de la paginile 199 - 211, se referă la scrierea unui program COBOL pentru scrierea polinomului de interpolare al lui LAGRANGE.
La paginile 212 - 213 sunt 4 probleme propuse.
Capitolul 3, de la paginile 214 - 352, intitulat ,Probleme economice rezolvate prin utilizarea fișierelor prezintă enunțuri pentru probleme numerotate cu 21, 22, 23, până la 31.  Urmează câteva enunțuri de folosire a programelor utilitare.
Problemele 21, 22, 23, 24 cere scrierea unor programe COBOL pentru crearea de fișiere.
Problema 25 cere crearea unui fișier cu organizare selectivă.
Problema 26 cere actualizarea unui fișier cu organizare selectivă.
Problema 27 cere calculul de subtotaluri pentru un fișier sortat.
Programul 28 cere scrierea uni program care să lucreze cu 3 fișiere pentru calculul stocurilor.
Programul 29 cere scrierea unui program pentru evidențierea mișcărilor de materiale dintr-o magazie.
Programul 30 cere scrierea unui program care preia anumite informații dintr-un fișier, pentru a crea un alt fișier cu informațiile selectat.
Programul 31 cere scrierea unui program care preia datele dintr-un fișier de pe banda magnetică și crează un fișier secvențial indexat.
La paginile 345 - 350  sunt enunțuri de probleme propuse spre rezolvare.
Acest capitol este în opinia mea un capitol realizat cu meticulozitate. Enunțurile au descrieri complete ale articolelor fișierelor și există o corespondență perfectă între schemele logice și textele sursă COBOL. Se vede că autrii cărții PETEANU, GORON, VENCZEL și MOLDOVAN sunt programatori COBOL de înală clasă. Ca să dau doar un exemplu demn de urmat: în schemele logice se folosesc conectori care se regăsesc sub forma de etichete în program. O astfel de documentație este exact ceea ce are nevoie un programator care face mentenanță. El citește schema logică și analizează programul și imediat localizează secvența unde trebuie să opereze modificările cerute de beneficiar.





(22 noiembrie 2026) 

Răzvan PETRUȘEL - Contribuții la conceperea, priectareaq și realizarea sistemelor suport de decizie destinate fluxurilor de trezorerie

 În 10 martie 2023 am scris despre Răzvan PETRUȘEL, pe blogul meu numit Actualitatea românească, următorul material:

Mergeam des la Departamentul de Informatică Economică de la facultatea de Șriințe Economice și Gestiunea Afacerilor de la Universitatea BABEȘ-BOLYAI pe vremea când șef de departament era marele profesor Ștefan NIȚCHI, fie la comisii de doctorat, fie la comisii de promovări în posturi didactice a unor tineri de acolo. Atunci l-am cunoscut pe tânărul Răzvan PETRUȘEL. La mine prima impresie contează. Mie nu-mi plac oamenii lunecoși. Mie nu-mi plac oamenii cu aere de șmecherași. Mie nu-mi plac oamenii care fac ei ce fac și-și dau importanță mai mare decât li se cuvine în realitate. Răzvan PETRUȘEL din primul moment mi-a dat senzația de om foarte serios, cu vorba măsurată, care știe meserie și este stăpân pe el. M-a impresionat că răspunsurile lui la întrebările mele cam abrupte, au fost scurte și exact ceea ce mă așteptam. Era vorba de a publica articole la revista Departamentului de Informatică Economică și de a veni cu un material la ediția Conferinței Internaționale de Informatică Economică. Răzvan a răspuns prompt rugăminților mele și a trimis articole la revista Informatica Economică, articole care s-au publicat în numerele 4 din 2006, 1 din 2007, 4 din 2007, 2 din 2009, 1 și 4 din 2011, 3 și 4 din 2012, 1 din 204 și 3 din 2016.
Văzând că Răzvan este un om deosebit de serios, punctual și este un profesionist apreciat de colegii lui, deși era foarte tânăr, l-am rugat să răspundă de nr. 2 din 2014 al revistei Informatica Economică, având ca tematică  Business Process Management, un subiect extrem de interesant. Faptul că el a reușit să capaciteze numeroși autori să scrie pe acest subiect, arată că Răzvan era cunoscut în lumea specialiștilor din domeniu, ceea ce este foarte important pentru un profesionist din informatică. M-am bucurat să văd că și el a publicat un articol în acest număr și mă refer la articolul Integrating Click-Through and Eye-Tracking Logs for Decision-Making Process Mining de la paginile 56 - 68 ale revistei. Atunci am analizat bibliografia inclusă în acel articole și am găsit 4 articole pe care le refer aici prin:
Răzvan PETRUȘEL -  Aggregating Individual Models of Decision-Making Processes. In: Ralyté J. et al. (Eds.) CAiSE 2012, LNCS, vol 7328, pp. 47--63. Springer, Berlin (2012). 
Răzvan PETRUȘEL - I.T.P. Vanderfeesten, C.C. Dolean, D. Mican, Making Decision Process Knowledge Explicit Using the Decision Data Model. In: Abramowicz, W. et al. (eds.) Business Information Systems. LNBIP, vol. 87, pp. 172--184. Springer, Berlin (2011) 
Răzvan PETRUȘEL, P.L. STANCIU - Making Recommendations for Decision Processes Based on Aggregated Decision Data Models. In: Abramowicz, W. et al. (eds.) Business Information Systems. LNBIP, vol. 117, pp. 272--283. Springer, Berlin (2012)
Răzvan PETRUȘEL -  Using Markov Decision Process for Recommendations Based on Aggregated Decision Data Models, W. Abramowicz (Ed.): Business Information Systems (BIS) 2013, Lecture Notes in Business Information Processing vol. 157, pp. 125–137, Springer-Verlag Berlin Heidelberg.
Toate articolele au cuvântul cheie process în titlu, ceea ce este mare lucru în ziua de azi pentru specialiștii care se respectă cu adevărat.
Răzvan PETRUȘEL m-a impresionat ca om, prin performanța lui, prin claritatea obiectivelor și prin modul în care am colaborat, căci la el cuvântul era cuvânt, termenul era termen și calitatea era calitate, fără a face rabat de la nimic, lucru foarte rar întâlnit în ziua de azi. Pentru mine ziua de 9 iunie 2017 care a căzut într-o vineri a fost și rămâne o zi tristă, căci este ziua în care am pierdut un om deosebit de valoros.
În 6 octombrie 2017, am scris despre Răzvan PETRUȘEL unrătorul material pe același blog:
Despre confernețiarul de la Universitatea Babeș-Bolyai Răzvan PETRUȘEL am mai scris ceva mai demult și doream să mai scriu, dar altfel și în alt context.
L-am cunoscut cu foarte mulți ani în urmă, pe când el era un foarte tânăr asistent universitar în Catedra de Informatică Economică și când șef al acestei catedre era marele profesor Ștefan NIȚCHI. Mi-a făcut o impresie excelentă. Faptul că nu la un interval lung de timp în raport cu invitația lansată de a scrie un articol la revista Informatica Economică a departamentului unde eu lucram, tânărul Răzvan PETRUȘEL ne-a onorta cu un articol care trimis la evaluare s-a dovedit a fi unul foarte bun, mi-a spus că aveam în față un ardelean care nu vorbește mult, dar care face cu mult mai mult și cu mult mai bine decât cei din câmpie care doar promit.
De-a lungul anilor el a scris singur sau în colaborare pentru revista noastră multe articole pe care le enumăr acum:
  • Evaluating Knowledge of Business Processes, Informatica Economică,  Vol. 20, no. 3/2016 pg 5-15
  • Integrating Click-Through and Eye-Tracking Logs for Decision-Making Process Mining,Informatica Economică,  Vol. 18, no. 1/2014 pg 56-68
  • Data-Flow Modeling: A Survey of Issues and Approaches  Vol. 16, no. 4/2012 pg 117-130
  • Implementing Recommendation Algorithms for Decision Making Processes,Informatica Economică,  Vol. 16, no. 3/2012 pg 87-104
  • A Mining Algorithm for Extracting Decision Process Data Models,Informatica Economică.  Vol. 15, no. 4/2011 pg 79-95
  • Implementing a Decision-Aware System for Loan Contracting Decision Process, Informatica Economică,  Vol. 15, no. 1/2011 pg 79-95
  • Collaborative Virtual Enterprise Environment and Decision Mining, Informatica Economică,  Vol. 13, no. 2/2009 pg 59-67
  • Modeling Decisional Situations Using Morphological Analysis, Informatica Economică  Vol. 11, no. 4/2007 pg 41-44
  • About Hierarchical XML Structures, Replacement of Relational Data Structures in Construction and Implementation of ERP Systems, Informatica Economică,  Vol. 11, no. 1/2007 pg 53-57
  • Decision models for cash-flow DSS (part 1), Informatica Economică,  Vol. 10, no. 4/2006 pg 126-132


În anul 2013 când l-am întâlnit la o conferință la Cluj, l-am rugat dacă are disponibilitate, să coordoneze în calitate de șef de număr la revista Informatica Economică un număr și el a fost de acord să se ocupe de tema Business Process Management, lucru executat exemplar. Așa a apărut numpul 1, volumul 18 din 30 martie 2014 al revistei, unde Răzvam PETRUȘEL apare ca issue editor. A fost o colaborare extraordinară caracterizată prin ritm foarte bun, contribuții excelente ale autorilor și un mod elegant de a trata problematica. știut fiind interesul specialiștilor de a avea contribuții pe o tematică definită anterior, cu multe restricții de termene de depunere a manuscriselor.
Îmi pare nespus de rău va drepre omul de excepție Răzvan PETRUȘEL trebuie să scriu cu tristețe și cu mari regrete textul: 24 august1980 - 9 iunie 2017.
Am în mână lucrarea referită prin:
Răzvan PETRUȘEL - Contribuții la conceperea, priectareaq și realizarea sistemelor suport de decizie destinate fluxurilor de trezorerie, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2008, 261 pag., ISBN: 978-973-751-682-44.
Cartea are la paginile 252 - 260 o bibliografie cu 136 de titluri ale unor lucrări publicate în intervalul 1949 - 2007. Autorul cărții este prezent în această bibligrafie cu 17 articole, comunicări la conferințe de specialitate sau capitole ale unor cărți destinate studenților informaticieni de la FSEGA..
Cartea are 5 capitole și 6 anexe.
Capitolul 1 de la paginile 7 - 15. intitulat Introducere, prezintă motivațiile și obiectivele lucrăii, strict legate de necesitatea creșterii eficienței activității din trezorerie, prin implementarea unui sistem  suport de decizie, care să corespundă noilor exigențe ale sistemului financiar-bancare. Autorul și-a fixat ca direcții de cercetare abordarea interdisciplinară a problemei, din punct de vedere informatic, din punct de vedere financiar și din punct de vedere sistemic, mergând până la ideea de utilizare a unui sistem expert, cu tratare unitară a fluxurilor de trezorerie.
Capitolul 2 de la paginile 16 - 81. intitulat Stadiul actual al cunoașterii în domeniul fluxurilor de trezorerie, pornește de la cunoașterea elementelor concrete care generează fluxuri și aici mă refer la bilanț sub toate formele sale, cu efectuarea corelațiilor specifice dinamicii resurselor implicate, ținând seama corelații, așa cum sunt ele definite pentru creanțe, de exemplu, la pagina 25. Sunt luate în analiză modele  legate de viteza de rotație a activelor circulante, pagina 30, excedentul de trezorerie, pagina 32, dar și alși indicatori, iar modelul funcției scor Z este dezvoltat la paginile 34-35. Pentru fluxurile de trezorerie sunt definiți factori de influență cărora li se asociază variabile exogene și se identifică o serie de corelații și restricții, paginile  45 - 47. Figura 3 a tabloului fluxurilor de trezorerie de la pagina 57 este deosebit de sugestiă. Autorul are o propunere de tablou pentru fluxurile de numerar, ale căroro infornații sunt sistematizate în figura 5 de la paginile 72 - 73. Adaptarea fluxurilor de trezorerie pentru IMM-uri este o contribuție importantă a autorului.
Capitolul 3 de la paginile 82 - 156. intitulat Stadiul actual al cunoașterii în domeniul  sistemelor suport de decizie, pornește de la analiza situației actuale, cu identificarea exactă a fluxurilor existente, cu efectuarea unei analize atente a elementelor care definesc ritmul de derulare a activităților. Sunt utilizate tabele de decizie și autorul cărții face dovada înțelegerii tehnicilor și metodelor moderne care se utilizează în analiza și proiectarea sistemelor suport de decizie, iar folosirea procesului iterativ RUP - Rational Unified Proccess, arată că se pune accent pe acele tehnici și metode care și-au dovedit eficiența în practica dezvoltării de noi sisteme suport de decizie. După ce face o trecere în revistă a arhitecutrilor de sisteme suport de decizie, subcapitolul 3.7, autorul identifică acele elemente care determină alegerea unei arhitecuri de succes, adică altfel spus, este vorba de arhitectura care garantează eficiența proceselor ce privesc fluxurile de trezorerie. Arhitectura din figura 17 este un punct de plecare în demersul său.
Capitolul 4 de la paginile 157 - 227. intitulat Conceperea, proiectarea și implementarea aplicației CFASSIST.  Este definit un chestionar și datele culese sunt prelucrate, iar autorul a identificat punctele care reduc eficiența actualului sistem și creează premisele structurării noului proiect. Autorul folosește în demersul său standardul UML 2.0. Autorul deja are ca punct de plecare aplicația CF  Assist, al cărui proiect îl prezintă succint, dar sugestiv, în figura 20 de la pagina 176, iar detalierea diagramei este realizată în figura 21 de la pagina 184.
Apreciez foarte mult capacitatea autorului de a sistematiza informațiile în tabelele din acest capitol, lucru posibil numai și numai după înțelegerea fenomenelor care se derulează în sistemul trezoreriei în cele mai mici detalii, iar autorul a ajuns la acest nivel. Și celelalte diagrame incluse în acest capitol sunt bine construite și rerspectă standardele metodologiei folosite, dar mai ales, cerințele fluxurilor din sistemul suport de decizie, pe care l-a proiectat. Modelele descrise de la paginile 199 - 203 și modul în care sunt reprezentate dependențele la nivel grafic, arată că autorul a pus totul în slujba realizării unei construcții finale de înaltă calitate. Calitățile de programator ale lui Răzvan PETRUȘEL se văd către finalul capitolului în care apar acele elemente care definesc componentele software specifice aplicației CF Assist, figura 40 a bazei de date este relevantă în acest sens. Apreciez caracterul realist al procesului de testare, care este un proces iterativ-convergent.
Capitolul 5 de la paginile 228 - 236. intitulat Concluzii și perspective ale cercetării, prezintă într-un mod convingător soluția aleasă de autor pentru a realiza sistemul informațional al fluxurilor și scoate în evidență soluțiile originale obținute în procesul de cercetare științifică pe care autorul l-a derulat, soluții originale ce vizează alegerea dintr-o mulțime de tehnci și metode doar pe acelea care corespund unor criterii de eficiență pe care el le-a definit.
Anexa 1 de la paginile 237 - 238, este intitulată Tabloul fluxurilor de numerar
Anexa 2 de la pagina 239, este intitulată  Tabloul fluxurilor de numerar folosit la Banca Transilovania
Anexa 3 de la pagina 240, este intitulată Tabloul fluxurilor de numerar al societății Lectra Franța
Anexa 4 de la paginile 241 - 242, este intitulatăModelul chestionarului aplicat
Anexa 5 de la paginile 243 - 246, este intitulată Diagramele cazurilor de utilizare aferente componentelor sistemului
Anexa 6 de la paginile 247 - 251 este intitulată Formularelesistemului CF Assist.
Voi alătura aici titlurile incluse de Răzvan PETRUȘEL în bibliografia cărții de care m-am ocupat, pentru a arăta că această carte este rezultatul unei munci asifue derulată de autor de-a lunf=guil mai multor ani.
Răzvan PETRUȘEL - Modelarea Deciziilor, în volumul Specializare, Dezvoltare și Integrare, paginile 194-197, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2003, ISBN 973-86547-4-2;
Loredana MOCEAN, Răzvan PETRUȘEL - Bazele Informaticii – culegere de probleme, paginile 28-45, 68-76, 82-92, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2004, ISBN 973-656-721-4;
Răzvan PETRUȘEL - Decision Models for Cash-Flow Based DSS, în volumul Knowledge Engineering: Principles and Techniques, Cluj-Napoca, Ed. Presa Universitară Clujeană, iunie 2007, pag. 98-108;
Răzvan PETRUȘEL, Roxana COROȘ - Testing and Implementing Cash-Flow Based DSS, în volumul Business Information Systems & Collaborative Support Systems in Business, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, pag. 287-292, 2007;
Loredana MOCEAN, Robert BUCHMANN, Răzvan PETRUȘEL - About Hierarchical XML Structures, Replacement of Relational Data Structures in Construction and Implementation of ERP Systems, Revista Informatica Economică, București (CNCSIS cat. B), nr. 1, 2007;
Răzvan PETRUȘEL - Knowledge Acquisition, publicat în volumul The Proceedings of the CEECBIS, paginile 112-116, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2004, ISBN 973-656-648-X;
Răzvan PETRUȘEL - On Cash-Flow DSS Model Base, publicat în volumul The Impact of European Integration on the National Economy, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2005, pag. 452-458, ISBN 973-651-007-0;
Răzvan PETRUȘEL - Awareness in Collaborative Work, publicat în volumul Collaborative Support Systems in Business and Education, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2005, paginile 313-319, ISBN 973-651-008-9;
Răzvan PETRUȘEL - On Operative Cash-Flow Planning, Revista Informatica Economică, București, Vol. V, Nr. 1-4, 2005, pag. 81-84, ISSN 1582-7941;
Ștefan NIȚCHI, Rodica AVRAM NIȚCHI, Ramona LĂCUREZEANU, Loredana MOCEAN, Răzvan PETRUȘEL și alții - Informatica Economică și de Afaceri, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, 2006, pag. 276-284, ISBN 973-751-157-3;
Răzvan PETRUȘEL - Implementing E-Government in Budget Cashing of Local Finances in Transylvania Region, Revista Transilvană, nr. 16, 2006, pag. 106-118, ISSN 1842-2845;
Răzvan PETRUȘEL - Modeling Decisional Situations for Cash-Flow DSS, International Workshop IE&SI, Editura Mirton, Timișoara, 2006, pag. 283-287, ISBN 973-661-870-6;
Loredana MOCEAN, Ramona LĂCUREZEANU, Răzvan PETRUȘEL și alții - Baze de Date și Programare – Culegere de Probleme, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, 2006, pag. 16-21, 32-35, 48-49, 96-100, 106-108, 130-131, 141, ISBN 973-751-307-X;
Răzvan PETRUȘEL - Concept of a Collaborative Environment for Financial Decisions, Revista Annals of the Tiberiu Popoviciu Seminar of Functional Equations, Approximation and Convexity, nr. 4, 2006;
Răzvan PETRUȘEL - Knowledge Base of Cash-Flow DSS, Revista Economică, nr. 2, 2006, supliment nr. 102;
Răzvan PETRUȘEL, Adrian MIHĂILĂ - Informatică de gestiune: culegere de probleme, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2007;
Loredana MOCEAN, Răzvan PETRUȘEL - Modeling Decisional Situations Using Morphological Analysis, The Proceedings of the Eighth International Conference on Informatics in Economy, ASE Printing House, May 2007, ISBN 978-973-549-921-1.
M-am oprit mai mult asupra analizei cărții pe care am recitit-o după 18 ani, pentru că mi-a plăcut cum a fost scrisă și pentru că o regăsesc tot atât de actuală acum ca atunci când am avut-o în mână pentru prima dată.



(22 noiembrie 2026)
















Saturday, November 21, 2026

Cartea din 1999 intitulată Bazele elaborării programelor. Exerciții rezolvate și propuse

Am în mână cartea referită prin:
Ion Gh. ROȘCA, Constantin Gelu APOSTOL, Bogdan GHILIC-MICU, Marian STOICA, Cristian USCATU -  Bazele elaborării programelor. Exerciții rezolvate și propuse, Editura ASE, București, 1999, 220 pag., ISBN: 973-98468-5-5.
La vremea când a fost scrisă cartea, Ion Gh. ROȘCA și Constantin Gelu APOSTOL erau profesori universitari, Bogdan GHILIC-MICU era conferențiar universitar, iar tinerii Marian STOICA și Cristian USCATU erau preparatori universitari, amândoi fiind colegi ai promoției 1997 de la Secția de Informatică Economică din Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică a ASE.
Am apreciat încrederea pe care cei doi profesori – și mă refer la ROȘCA și APOSTOL – au acordat-o acestor doi tineri de a-i include în colectivul de elaborare a unui material didactic destinat studenților de la Secția de Informatică Economică.
Din start spun aici că autorii cărții, Ion Gh. ROȘCA, Constantin Gelu APOSTOL, Bogdan GHILIC-MICU, Marian STOICA, Cristian USCATU, sunt programatori de mare clasă. La începutul carierei mele am colaborat cu Ion Gh. ROȘCA, Constantin Gelu APOSTOL și cu Valer ROȘCA la elaborarea unor cărți și cunosc înalta lor performanță ca programatori, care, când scriu programe, o fac cu măiestrie.
Bibliografia lucrării  de la pagina 220 are 6 titluri, toate fiind realizate de autori români precum Titus Adrian BEU, Valentin CRISTEA, Irina ATHANASIU, Eugenia KALISZ, Valeriu IORGA, Afrodita IORGULESCU, Valer ROȘCA, Ion Gh. ROȘCA, Constantin Gelu APOSTOL, Bogdan GHILIC-MICU.
Lucrarea pe care o analizez are 10 capitole.
Capitolul  1, de la paginile 7 - 26, intitulat Structura și funcționarea calculatorului, prezintă componentele unui calculator, după care trece la reprezentarea datelor în memorie, cu detalii semnificative la nivel de octet, fie că este vorba de numere întregi, fie că este vorba de numere în virgulă mobilă sau de șiruri de caractere. Tabelul 1.1 este util programatorilor când aleg tipurile de variabile cu care doresc să lucreze. Se discută succint despre instrucțiunile limbajului de asamblare. Subcapitolul 1.6 se ocupă de fazele de dezvoltare a unui program, cu trecerea de la programul sursă la programul obiect și mai apoi la programul executabil.
Capitolul 2, de la paginile  27 - 37, intitulat   Organizarea internă a datelor, prezintă conceptele de informație, dată și cunoștință, după care se trece la prezentarea masivului unidimensional ca structură de date omogenă și la prezentarea articolului ca structură de date neomogenă. Figurile incluse aici sunt sugestive și ajută la înțelegerea exactă a problematicii expuse.
Capitolul 3, de la paginile  38 - 64, intitulat Algoritmi. Scheme logice structurate, dezvoltă gradual aspecte legate de algoritmi, de proprietățile acestora și de utilizarea schemelor logice în descrierea algoritmilor. Sunt prezentate blocurile utilizate, arcele și conectorii. Este un lucru pozitiv faptul că autorii abordează din start schemele logice structurate, pentru că programele incluse în carte sunt scrise în limbajul PASCAL, limbaj care se pretează de minune programării structurate. Figura 3.1 prezintă structura secvențială, structura IF-THEN-ELSE și structura WHILE-DO. Aceste structuri sunt aprofundate în continuare la paginile 50 - 56. Subcapitolul 3.7 este destinat analizei erorilor care apar în descrierea algoritmilor, erori cărora programatorul trebuie să le acorde o deosebită atenție. Sunt enunțate probleme precum construirea algoritmilor, verificarea corectitudinii algoritmilor și analiza algoritmilor.
Capitolul 4, de la paginile  65 - 73, intitulat  Etapele rezolvării problemelor cu calculatorul, identifică tipuri și clase de probleme care se rezolvă folosind calculatorul electronic și enunță câteva dintre aspectele legate de soluționarea de probleme, urmărind un ciclu în care scrierea de programe, testarea de programe și elaborarea documentației sunt esențiale, dar nu singurele, dacă se dorește o abordare eficientă a soluționării unei probleme folosind calculatorul.
Capitolul 5, de la paginile  74 - 88, intitulat   Sisteme informaționale și informatice. Informatica, dezvoltă concepte absolut necesare înțelegerii rostului calculatorului în viața de zi cu zi, căci a privi totul prin prisma sistemelor reprezintă cheia înțelegerii lucrurilor care sunt comune domeniilor unde calculatorul electronic trebuie să fie prezent. Figura 5.9 a domeniilor informaticii aplicate lămurește foarte multe aspecte tratate în acest capitol.
Capitolul 6, de la paginile  89 - 142, intitulat Scheme logice și programe comentate, ia 21 de probleme, le enunță, descrie algoritmul de soluționare, propune schema logică și textul programului PASCAL scris pentru a rezolva problema. Problemele se referă la calculul sumei elementelor unui șir, la calculul mediei geometrice, căutarea unei valori într-un șir, aflarea elementului maxim dintr-un șir, sortarea elementelor unui șir, interclasarea elementelor a două șiruri, suma elementelor unei matrice (exercițiul 11), înmulțirea a două matrice (exercițiul 18) și determinarea celui mai mare divizor comun al unui șir de numere naturale nenule (exercițiul 21). Celelalte exerciții au tot felul de condiționări, dar ideea este că se lucrează pe tablouri unidimensionale, respectiv pe tablouri bidimensionale. Schemele logice sunt detaliate și blocurilor din schemele logice le corespund instrucțiuni în textele sursă PASCAL propuse. La exercițiul 19 enunțul, schema logică și textul sursă sunt un model ca la manual, adică toți  programatorii trebuie să-l învețe și să-l dezvolte în programele lor, pentru a oferisoluții de îînaltă clasă, deși soluționarea ecuației de gradul al II-lea se zice că este arhicunoscută.
Capitolul 7, de la paginile  143 - 157, intitulat Exerciții cu masive de date, prezintă 4 exerciții cu enunțuri, scheme logice și texte sursă și propune scrierea a 9 programe PASCAL de către cititor, pentru a soluționa probleme date, fără scheme logice însoțitoare. Primul exercițiu se referă la operații pe mulțimi. Al II-lea exercițiu se referă la scrierea de subprograme pentru calculul a trei indicatori statistici. Al III-lea exercițiu se referă la scrierea unui program PASCAL, unitate, cum îi spun autorii, care să sorteze elementele unui șir prin metoda quicksort, iar al IV-lea enunț se referă la sortarea elementelor unui șir prin interclasare.
Capitolul 8, de la paginile  158 - 179, intitulat Exerciții cu șiruri de caractere, prezintă 11 enunțuri de probleme în care apar masive bidimensionale și sunt date texte sursă, precum și 11 enunțuri propuse, cititorul fiind acela care dă soluția concretizată în text sursă PASCAL.
Exercițiile propun diferite situații în care se cere eliminarea spațiilor dintre caractere, numărarea subșirurilor separate prin spații, dar și realizarea de codificări. Textele Pascal sunt precedate de comentarii care arată cum se va proceda. Sunt și exerciții de interclasare de subșiruri, de ștergere de subșiruri, de numărare a aparițiilor unui subșir (exercițiul 7), dar și alte exerciții la fel de interesante.
Capitolul 9, de la paginile  180 - 199, intitulat Exerciții cu masive memorate în fișiere binare, prezintă texte sursă pentru lucrul cu vectori și pentru lucrul cu matrici, în contextul în care datele referitoare la elementele vectorilor și matricelor sunt stocate în fișiere binare. Autorii furnizează suficiente detalii referitoare la fișierele cu care lucrează. Denumirile variabilelor și procedurilor sunt foarte sugestive: creare_vector, sortare_vector, produs_matrice, adunare_matrice, listare_matrice și tot așa..
Capitolul 10,  de la paginile  200 - 215, intitulat Exerciții diverse, propune 5 exerciții cu texte sursă alăturate și 11 enunțuri cărora cititorul trebuie să le scrie texte sursă. Primul exercițiu cu text sursă dat de autori se referă la a verifica dacă un număr introdus de la tastatură este sau nu număr prim. Soluția este elegantă; se folosește operatorul mod. Al II-lea exercițiu se referă la produsul a două polinoame. Exercițiul al III-lea se referă la generarea de permutări,  cu n mai mic decât 7. Ultimul subprogram se referă la calculul unor indicatori statistici folosind date ce provin din vectori aleatori. Studenții de la Secția de Informatică Economică au terminat cursul de statistică matematică și știu ce este matricea de covarianță și selecția bernoulliană de volum specificat și de aceea ei sunt familiarizați cu textul sursă de la paginile 212 - 213. Sunt sigur că cititorul va aprecia calitatea textelor sursă PASCAL, care va deveni sursă de inspirație pentru el dacă dorește să scrie programe de calitate foarte bună.
Anexă: Noțiuni privind teoria grafurilor, paginile 216 - 219
În opinia mea, această carte este scrisă de oameni care știu meserie și care au cântărit bine ceea ce au pus în paginile ei pentru a-și atinge obiectivul, adică obținerea unui stil de programare eficient, căci așa cum se întâmplă și în poezie, unde un poet va reuși să fie și mai bun pe măsură ce citește poezie, în cazul programatorului, acesta devine din ce în ce mai bun dacă citește programe foarte bine scrise.




(21 noiembrie 2026)

Cartea Organizația virtuală de GHILIC-MICU și STOICA

Am în mână cartea referită prin:
Bogdan GHILIC-MICU, Marian STOICA - Organizația virtuală, Editura Economică, 2004, 302 pag, ISBN: 973-709-045-4
La paginile 297 - 302 se află bibliografia care include 105 titluri de lucrări publicate în intervalul 1973 - 2001. Autorii români sunt prezenți prin lucrarea lui Ion Traian ȘTEFĂNESCU din anul 2000, intitulată Tratatul elementar de drept al muncii. La nivelul anilor 2000 - 2004, subiectul întreprinderii virtuale era la începuturi și nu apăruseră în literatura autohtonă lucrări relevante.
Cartea are 7 capitole.
Capitolul 1, de la paginile 9 - 46, intitulat Cadrul funcțional al organizațiilor virtuale, este apreciat prin modul intuitiv de a porni demersul prezentării unor concepte extrem de complexe, căci organizația virtuală ia forme concrete de echipe virtuale, proiecte virtuale, organizații virtuale temporare, dar și de organizații virtuale permanente, care diferă unele de celelalte prin nivelul de utilizare TIC, prin durată, prin misiune, prin apartenența la grup și prin gradul de implicare. Figurile 1.1 - 1.9 sunt sugestive și ajută la înțelegerea aspectelor descrise în text. Știind preocupările unuia dintre autorii acestei cărți în zona analizei și proiectării sistemelor informaționale din întreprinderile clasice, am văzut că trecerea spre sistemele informaționale din organizația virtuală este abordată ținând seama de particularitățile acestui nou tip de organizații, iar soluția dată în figura 1.8 este realistă și eficientă. Am apreciat că organizația virtuală este privită ca sistem deschis, căci indiferent de natura obiectului muncii din organizația virtuală, ea rămâne conectată la societate numai datorită caracterului său deschis, dat de activitățile echipei virtuale.
Capitolul 2, de la paginile 47 - 94, intitulat Virtualizarea muncii, prezintă virtualizarea ca pe un proces complex, dinamic, evolutiv, care aduce schimbări radicale în raporturile dintre cei ce lucrează într-o organizație clasică, din moment ce se trece la lucrul de acasă, și care aduce schimbări fundamentale dacă este vorba de o organizație virtuală. Virtualizarea are ca efect crearea unui nou context legat de mediul de muncă în care apare izolarea, se schimbă esența locului de muncă, comunicarea în echipa virtuală capătă noi valențe, aspectul colaborativ se accentuează, eficiența muncii are alte modalități de a fi măsurată, iar proiectele capătă un rol special în a experimenta variante în procesul de virtualizare, până când sistemele se stabilizează. Am apreciat demersul autorilor, mai ales că au abordat subiectul de la simplu la complex, căci structurile organizaționale în noul context suportă schimbări dramatice, iar a munci nu mai înseamnă a da cu barosul, a da la lopată, ci a apăsa inteligent tastele unui calculator.
Capitolul 3, de la paginile 95 - 136, intitulat Aspecte manageriale, îl familiarizează pe cititor cu aspectele din zona managementului în noul context în care dispare atelierul sau secția sau biroul unde lucrează muncitori sau funcționari sau programatori, dispar uneltele, liniile de producție, fișetele cu dosare, telefoanele de pe birou, dispar solicitările de a merge la șef și dispar și dialogurile dintre salariați, dar în schimb fiecare membru al echipei și managerul au fiecare un calculator, și totul se rezumă la a schimba mesaje, la a lucra la calculator și la a comunica rezultate, tot sub formă de mesaje. Este adevărat că și în mediul virtual apar zone potențiale de conflict, figura 3.2, dar specificul relațiilor proprii telelucrului, figura 3.3, schimbă radical întregul context, cu efecte dramatice asupra managementului și numai acei manageri care au capacitatea de a face față schimbărilor structurale vor reuși. Managementul în mediul virtual este altceva și autorii definesc corect acest aspect.
Capitolul 4, de la paginile 137 - 166, intitulat Aspecte legislative, prezintă cum trebuie analizat contextul legislativ în noul context în care afacerile electronice definesc noi tipuri de muncă, în timp și spațiu, căci activitățile în organizația virtuală înseamnă altceva, duratele înseamnă altceva, efortul de a derula astfel de activități se măsoară altfel și tot așa. Noul context este analizat de autori și faptul că ei au studiat abordări din diferite țări arată deschidere spre o gândire flexibilă, în care criteriile de eficiență sunt dominante. Subcapitolul 4.4 este destinat legislației corespondenței electronice, iar acestui aspect i se acordă o importanță deosebită, căci schimbul de mesaje îmbracă în toate variantele de afaceri electronice elemente specifice corespondenței electronice, fără ca musai să fie vorba de e-mail. Capitolul 4.5, destinat muncii la domiciliu, citit azi, arată caracterul vizionar al autorilor, căci în anul 2004 lucrul la domiciliu la noi era o excepție, în timp ce în pandemie era un domeniu generalizat și așa a rămas și azi, căci ceea ce au descris autorii în acest subcapitol a devenit realitate acum.
Capitolul 5, de la paginile 167 - 220, intitulat Organizația virtuală și afacerile electronice, prezintă unele modele de afaceri electronice, în contextul definirii de strategii specifice, căci noul mod de a derula afaceri impune regândirea lor, figura 5.3 de la pagina 175. Sunt identificate 7 tipologii de strategii, paginile 173 - 183. În acest capitol apar 4 tabele care sintetizează foarte clar elemente definitorii pentru organizațiile virtuale și 18 figuri care dau raporturi între diferite componente, pentru a clarifica și mai bine ceea ce este prezentat în textele ce enumeră componente care apar în derularea de afaceri electronice.
Capitolul 6, de la paginile 221 - 250, Echipa virtuală, prezintă conceptul de echipă virtuală, în contextul în care încrederea joacă un rol esențial, dar există modalități în care managementul specific echipei virtuale are menirea de a aduce corecții pe măsură ce controlul identifică abateri față de ceea ce s-a stabilit inițial. Autorii alocă un spațiu important comunicării în cadrul echipelor virtuale, căci există mari diferențe în modul în care se comunică între cei ce formează o echipă virtuală și cei care formează o echipă de la un loc de muncă real, definit ca spațiu, ca obiective, ca persoane și mai ales ca interese personale. Sunt analizate dimensiunile spațiilor interpersonale, distanța interpersonală, unghiul de orientare, ocheadele și ipotezele, care luate toate în ansamblul lor schimbă modul în care echipa virtuală funcționează din moment ce managerul echipei este cel de care depinde intensitatea cooperării, colaborării și coordonării dintre membrii echipei, căci el definește totul și echipa funcționează exact cum acesta își dorește.
Capitolul 7, de la paginile 251 - 296, intitulat E-Learning, prezintă e-learningul ca o nouă abordare în educație, care este cu totul altceva decât mutarea mecanică în activitatea cu calculatorul a modului clasic de derulare a lecțiilor, așa cum se întâmplă cu lecțiile televizate sau prin utilizarea de fișiere cu texte și imagini, dublate din când în când de o voce care fie citește, fie face un rezumat, căci e-learning înseamnă utilizarea resurselor oferite de calculator și de multimedia în dezvoltarea de procese educaționale la distanță, în care elevul joacă un rol activ, ca element care se instruiește și este evaluat.
Autorii prezintă trăsăturile metodologiei Six Sigma și prezintă la nivel de detaliu definirea, măsurarea, analiza, îmbunătățirea, controlul, finalitatea, paginile 281 - 283. Subcapitolul 7.5 este destinat prezentării principiilor andragogice în e-learning, cu luarea în considerație a 6 motivații, pagina 290, de învățare rapidă, cu respectarea cerințelor de acoperire la un înalt nivel calitativ a cerințelor de asigurare a acelor elemente care permit acoperirea competențelor. Autorii sintetizează, pentru a oferi claritate demersului lor, multe dintre elementele specifice e-learningului în tabelele 7.1 - 7.4 de la paginile 266 - 271. 
Am recitit cu același interes cartea ca acum 22 de ani și mă gândesc că dacă societatea ar fi făcut doar 5% în intervalul 2004 - 2020, în pandemia de COVID-19 nu am mai fi orbecăit și nu ne-am mai fi speriat de întunericul în care ne aflam și am fi fost de o mie de ori mai eficienți în serviciile publice, în derularea activităților din școli și, mai ales, în relațiile dintre noi.
Bogdan și Marian mi-au fost studenți acum mulți ani și i-am remarcat la vremea studenției lor, iar prin tot ceea ce au făcut, au confirmat.
Bogdan GHILIC-MICU  a finalizat stagiul său doctoral în anul 1996 prin susținerea tezei de doctorat intitulate Informatizarea activității bursei de valori.
Marian STOICA a susținut teza de doctorat intitulată  Forme de muncă și activități în societatea informațională, în anul 2002.
Se vede că autorii au  avut preocupări în domeniul informaticii economice de top, iar cartea pe care am analizat-o aici confirmă că sunt doi cercetători valoroși, care abordează teme de mare actualitate pentru domeniul lor de interes.





(21 noiembrie 2026) 

Friday, November 20, 2026

Copilul Dragoș SÂRBU este o voce de mare viitor

Pe FACEBOOK circulă clipuri cu un băiețel pe nume Dragoș SÂRBU care interpretează cântece. 
Dragoș SÂRBU are voce puternică.
Dragoș SÂRBU are un timbru care-l deosebește de orice alt cântăreț.
Dragoș SÂRBU are dicție perfectă.
Dragoș SÂRBU are ureche muzicală deosebită.
Dragoș SÂRBU are stilul lui de interpretare.
Dragoș SÂRBU deja are interpretări de referință.
Din ceea ce este pus pe rețele de socializare, rezultă că Dragoș SÂRBU este capabil să susțină un recital. El cântă chiar la evenimente, ceea ce pentru un interpret este un act temerar, căci trebuie să țină o sală, să realizeze un adevărat moment artistic. El a concurat și la concursul Maria APOOSTOL .
Dragoș SÂRBU este o mică vedetă la el acolo, unde trăiește și din muzică face bani.


(20 noiembrie 2026)

Thursday, November 19, 2026

Lumea vrea o voce unică a UE

Îmi aduc aminte de un nene care conducea o instituție și au venit la el niște slugi să discute diverse. Nenea, le-a zis că pentru a discuta are nevoie de un ins, nu de o turmă, căci nu are cum să se înțeleagă cu turma. Mi s-a părut cam straniu și după plecarea slugilor, am stat de vorbă cu nenea și mi-a explicat ce și cum. Avea dreptate omul, căci el ar fi fost unul și turma ar fi fost formată din prea mulți, care fiecare ar fi avut ideile lui și ar fi ieșit o mare hărmălaie. Ieri, Xi JINPING, Donald TRUMP și Vladimir PUTIN,  s-au întâlnit la  Shenzhen. Dacă Europa dorește să fie luată în considerare, trebuie să aibă un singur lider ales legitim și dacă toată lumea îl știe pe respectivul, Europa va fi invitată. Nimeni nu vrea repetarea celor din povesytea mea de început. Europa dacă dorește să fie un actor recunoscut, trebuie să aibă o singură voce care să vorbească în numele ei.
O orchestră are un singur dirijor.
O mașină este conducă de un singur șofer.
Teza de doctorat este a unui singur autor.

(19 noiembrie, 2026)

Profesorul universitar Ioan ANDONE


Ioan ANDONE s-a născut la data de 01-11-1947.
În intervalul 1954 - 1961, Ioan ANDONE a fost elev de școală generală.
În intervalul 1961 - 1965, Ioan ANDONE a fost elev de liceu.
În intervalul 1967 - 1971, Ioan ANDONE a fost student la Facultatea de Științe Economice de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași.
În intervalul 1971 - 1972 (echivalent studiilor postuniversitare/masterale de specializare), Ioan ANDONE a urmat cursuri de specializare postuniversitară (Analiza și Proiectarea Sistemelor Informatice Economice) la Institutul Central pentru Conducere și Informatică din București.
În intervalul septembrie - decembrie 1977 a urmat un program de specializare (Management by Computers) la University of Pittsburgh, Graduate School of Business, SUA.
În intervalul 1974 - 1985, Ioan ANDONE a derulat un stagiu doctoral la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași și în 1985 a susținut cu succes teza de doctorat.
În intervalul 1971 - 2013, Ioan ANDONE a ocupat următoarele poziții didactice și universitare în cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași:
În intervalul 1971 - 1974, Ioan ANDONE a fost asistent universitar.
În intervalul 1974 - 1991, Ioan ANDONE a fost lector universitar.
În intervalul 1991 - 1994, Ioan ANDONE a fost conferențiar universitar doctor.
Din anul 1994, Ioan ANDONE este  profesor universitar.
Ioan ANDONE a scris lucrări referite prin:
Ioan ANDONE - Inteligența artificială și sisteme expert în contabilitate, Editura Moldova, Iași, 1992, 
Ioan ANDONE, Alexandru ȚUGUI - Baze de date inteligente în managementul firmei, Editura Dosoftei, Iași, 1997, [nr. pag.] p., ISBN: 973-9435-50-1.
Ioan ANDONE, Alexandru ȚUGUI - Sisteme inteligente în management, contabilitate, finanțe, bănci și marketing, Editura Economică, București, 1999, 432 p., ISBN: 973-590-198-6. 
Ioan ANDONE - Sisteme inteligente hibride: teorie, studii de caz pentru aplicații economice: ghidul dezvoltatorului, Editura Economică, București, 2002, 316 p., ISBN: 973-590-653-8.
Ioan ANDONE - Probleme și provocări economice ale tranziției, Editura Expert, București, 2009, 230 p., ISBN: 978-973-618-202-0.
Ioan ANDONE, Iuliana Eugenia GEORGESCU (coord.) - Cercetarea avansată în contabilitate, Editura Wolters Kluwer, București, 2010, [nr. pag.] p., ISBN: 978-606-8201-18-4.
Robert J. MOCKLER, Dorothy G. DOLOGITE, Alexandru Al. ȚUGUI, Ioan ANDONE - Dezvoltarea sistemelor inteligente în economie: metodologie şi studii de caz, Editura Economică, București, 2001, 416 pag., ISBN: 973-590-489-6
Profesorul universitar Ioan ANDONE a coordonat teze de doctorat ale unor tineri valoroși precum: Ionela BĂCĂIN, Romică ADAM, Lăcrimioara TOMA.
Am avut ocazia să-l întâlnesc pe profesorul Ioan ANDONE ori de câte ori mergeam la conferințele științifice pe probleme de informatică economică organizate de Catedra de Informatică Economică de la FEAA din Universitatea A. I. CUZA, unde mergeam cu mare interes, pentru că acolo era locul unde aveam să cunosc oameni deosebiți și să particip la dezbateri unde erau abordate probleme de mare actualitate pentru domeniul meu de interes.
Am colaborat cu profesorul Ioan ANDONE în comisii de evaluare a tezelor de doctorat și mi-a făcut o deosebită plăcere să discut cu el de fiecare dată despre rezultatele cercetărilor sale în domeniul Inteligenței Artificiale aplicate în economie.
Am citit cu mare interes articolele publicate de Ioan ANDONE în revista Informatica Economică, articole referite prin:
Ioan I. ANDONE, Vasile-Daniel W. PĂVĂLOAIA - Outsourcing the Business Services, Informatica Economică, vol. 14, no. 1, 2010, pag: 163 - 171, ISSN 1453-1305; EISSN 1842-8088
Ioan I. ANDONE - Measuring the Performance of Corporate Knowledge Management Systems, Informatica Economică, vol. 13, no. 4, 2009, pag: 24 - 31, ISSN 1453-1305; EISSN 1842-8088
Ioan I. ANDONE - Principles of Multimedia News Systems for Business Applications, Informatica Economică, vol. 13, no. 3, 2009, pag: 18 - 25, ISSN 1453-1305; EISSN 1842-8088
Ioan I. ANDONE, Vasile-Daniel W. PĂVĂLOAIA - Developing Performance-Centered Systems for Higher Education, Revista Informatica Economică, vol. 11, nr. 3, 2007, pag: 26 - 30, ISSN 1453-1305; EISSN 1842-8088.
Profesorul Ioan ANDONE a fost mulți ani o prezență specială la lucrările unor secțiuni ale Conferinței Internaționale de Informatică Economică, organizată de asociația profesională INFOREC și de Catedra de Informatică Economică din ASE.
Profesorului Ioan ANDONE i-a fost acordată Diploma și Medalia Grigore MOISIL de către asociația profesională INFOREC și Catedra de Informatică Economică din ASE, ca recunoaștere a meritelor sale deosebite în dezvoltarea și promovarea învățământului superior de informatică economică din țara noastră.






(19 noiembrie 2026) 
x