Profesorul din studenția mea, Alexandru POPOVICI

Profesorul din studenția mea, Alexandru POPOVICI, a predat disciplina Electronică. El era profesor cu normă întreagă la Institutul Politehnic din București. Manea MĂNESCU, ctitorul Facultății de Calcul Economic și Cibernetică Economică, a avut ambiția ca studenților de la Secția de Mecanizare și Automatizare a Calculului Economic să le predea cursuri cei mai buni profesori de la disciplinele din programul nostru de învățământ. Așa se explică faptul că la noi predau cursuri profesorii Edmond NICOLAU, Nicolae RACOVEANU, Dragoș VAIDA, Alexandru POPOVICI, Mircea GRUMĂZESCU.

Profesorul Alexandru POPOVICI era un model.

Profesorul Alexandru POPOVICI intra în sala de curs imediat ce se suna și pauza se termina.

Profesorul Alexandru POPOVICI ieșea din sala de curs imediat ce soneria anunța începutul pauzei.

Profesorul Alexandru POPOVICI avea un curs foarte bine structurat. Nu mai era nevoie să citești din cărți despre tema predată, căci totul era în notițele noastre.

Profesorul Alexandru POPOVICI avea crete colorate și desena schemele sugestive ale circuitelor.

Profesorul Alexandru POPOVICI avea vorba clară și rostea cuvintele astfel încât puteai să iei notițe corecte și complete, iar tabla conținea firul logic al întregului curs.

Profesorul Alexandru POPOVICI avea un mod special de a-i evalua pe studenți și niciodată nu am auzit vreun coleg spunând că evaluările de la examenul de Electronică nu a fost exact ceea ce ei se așteptau. În carnetul meu de student am două note de 10 (zece) și semnătura profesorului POPOVICI, lucruri de care sunt foarte, foarte mândru.

El a scris cărți referite prin:

Alexandru POPOVICI, Edmond NICOLAU - Introducere în cibernetica sistemelor continue, Editura Tehnică, București, 1972, 328 pag.

Alexandru POPOVICI, Edmond NICOLAU - Introducere în cibernetica sistemelor hibride, Editura Tehnică, București, 1975, 302 pag.

Alexandru POPOVICI, Mugur SĂVESCU - Circuite electronice, vol. 1, Editura Tehnică, București, 1967, 484 pag.

Alexandru POPOVICI, Mugur SĂVESCU - Circuite electronice, vol. 2, Editura Tehnică, București, 1969, 552 pag.

Am în mână cartea referită prin:

Edmond NICOLAU, Alexandru POPOVICI - Introducere în cibernetica sistemelor continue, Editura Tehnică, București, 328 pag.

Cartea are o bibliografie de 139 de titluri, din care 8 titluri aparțin lucrărilor publicate de Edmond NICOLAU și o lucrare aparține lui Alexandru POPOVICI, prezentată la o sesiune științifică din Institutul Politehnic. Alte 14 titluri aparțin unor autori români precum CARTIANU, CĂLIN, CRISTESCU, MARINESCU, MIHOC, NEGOIȚĂ, PENESCU, POSTELNICU, SPĂTARU, TĂNĂSESCU.

Cartea are o Introducere, paginile 11 - 16, unde sunt abordate probleme de definire a sistemelor, de clasificare a sistemelor. Se definește starea unui sistem. Se definește automatul finit unde X este spațiul mărimilor de intrare, Y este spațiul mărimilor de ieșire, iar Σ este spațiul stărilor. Se definesc trei condiții de autoconsistență.

Cartea are 12 capitole.

Capitolul 01 de la paginile 17 - 50, intitulat Transformări integrale și mulțimi vagi, prezintă conceptele de bază, iar apoi sunt dezvoltate abordări legate de transformata LAPLACE și transformata FOURIER. Se definesc sistemele vagi și clasele vagi de sisteme. Tabelul 1.1 prezintă cele 14 corespondențe în transformarea LAPLACE bilaterală.

Capitolul 02 de la paginile 51 - 71, intitulat Elemente de logică continuă, prezintă elementele specifice abordării acestui domeniu: variabile, operatori, proprietăți, tabele de adevăr, pornind de la valorile adevărat, respectiv, fals. Se definesc comutativitatea, asociativitatea, distributivitatea, absorbția, involuția (pagina 53). Sunt enunțate teoremele B1 la B9 pentru funcțiile max(x,y) și min(x,y). Tabelul 2.2 oferă comparații între 5 sisteme logice și aici mă refer la logica bivalentă, logica LUKASIEWICZ, logica ȘESTAKOV, logica polivalentă ROSSER, logica continuă Mc NAUGHTON. Subcapitolul 2.3 este dedicat logicii probabilistice.  Dacă atunci când am citit cartea nu vedeam o utilizare a celor prezentate la acest capitol în economie, acum, multe dintre elementele capitolului pot constitui bază în analiza macroeconomică a sistemului economiei naționale, văzut ca sistem continuu.

Capitolul 03 de la paginile 72 - 101, intitulat Analiza sistemelor liniare, prezintă 

Capitolul 04 de la paginile 102 - 138, intitulat Sinteza sistemelor liniare, prezintă 

Capitolul 05 de la paginile 139 - 177, intitulat  Teoria oscilațiilor, prezintă 

Capitolul 06 de la paginile 178 - 205, intitulat Automate continue, prezintă 

Capitolul 07 de la paginile 206 - 224, intitulat Calculatoare analogice, prezintă 

Capitolul 08 de la paginile 225 - 244, intitulat Programarea calculatoarelor analogice, prezintă 

Capitolul 09 de la paginile 245 - 257, intitulat Statistică matematică, prezintă concepte de bază precum probabilitate, funcție de distribuție, variabilă aleatoare, densitate de probabilitate, funcție de repartiție, momente, momente centrate, procese aleatoare, funcția de autocorelație și procese MARKOV. Toate acestea sunt utilizate în capitolele următoare din carte.

Capitolul 10 de la paginile 258 - 289, intitulat Sisteme de comunicație, prezintă cerințele de stabilitate la perturbații și definirea criteriului de plauzabilitate, pagina 266, aduce acel ceva special în abordarea întregului capitol. Deciziile între mai multe alternative se potrivesc de minune proceselor din economie, numai că sunt necesare măsurători nenumărate pentru a fixa corect și complet cadrul de derulare a proceselor. Acum, la nivelul anului 2026, existența senzorilor simplifică mult efortul de definire, iar criteriul riscului minim trebuie luat în considerare de fiecare dată.

Capitolul 11 de la paginile 290 - 303, intitulat  Sisteme optimale și adaptive, prezintă cele două tipuri de sisteme. Sunt definite concepte precum controlabilitatea, identificarea, fiabilitatea, sensibilitatea, observabilitatea, la fiecare fiind prezentate și abordările matematice, criteriul de optim fiind durata de trecere de la o stare la alta. Sunt definite 3 ipoteze legate de funcția de trecere. În cazul sistemelor adaptive sunt luate în calcul identificarea de caracteristici, după care se elaborează decizia pentru a optimiza funcționarea și apoi se trece la modificarea parametrilor, pentru a menține sistemul în funcțiune, pentru asigurarea atingerii funcției obiectiv. La paginile 302 - 303 sunt discutate sistemele instruibile.

Capitolul 12 de la paginile 304 - 321, intitulat Semnale, prezintă concepte de bază unde semnalele sunt reprezentate ca vectori de componente, dar mie mi s-au părut extrem de relevante modalitățile de analiză a semnalelor, metodele de sinteză a semnalelor, dar mai ales, generarea de semnale. În acest capitol este folosit un bogat sistem de ipoteze pe baza cărora se construiesc modele asociate semnalelor și se construiesc grafuri, căci sistemele prezentate au stări și semnalele corespund trecerii sistemului de la o stare la o altă stare. Autorii clarifică situațiile în care se vorbește de semnale deterministe, respectiv, de semnale aleatoare.

Cartea mi-a răspuns la multe probleme, mai ales la cele legate de precizia rezultatelor, căci eu eram interesat în primul rând să înțeleg modul în care apar soluțiile oferite de sistemele continue, deoarece eram obișnuit să interpretez numere și numai numere. Faptul că în carte am găsit capitolul al IX-lea dedicat statisticii matematice mi-a adus exact răspunsurile pe care le așteptam, din care rezulta că există aspecte legate de erori și de aproximații.

(06 noiembrie 2026)

Profesoara universitară Irina ATHANASIU de la Politehnica bucureșteană.

Irina ATHANASIU s-a născut la data de 07-03-1948.
În intervalul 1962 - 1966, Irina ATHANASIU a fost elevă la Liceul teoretic din localitatea de proveniență.
În intervalul 1966 - 1971, Irina ATHANASIU a fost studentă la Facultatea de Electronică și Telecomunicații de la Universitatea Politehnică din București.
În intervalul 1971 - 1973, Irina ATHANASIU a urmat cursuri de masterat la Universitatea Politehnică din București.
În intervalul 1978 - 1983, Irina ATHANASIU a derulat un stagiu doctoral.
Irina ATHANASIU a urcat rând pe rând toate treptele învățământului superior, iar în 1997 a devenit profesoară universitară.
În 1983, Irina ATHANASIU a susținut teza de doctorat referită prin:
Irina ATHANASIU - Contribuții la proiectarea translatoarelor și algoritmica limbajelor formale, Universitatea Politehnică din București, 1983, 185 pag.
Conducătorul său de doctorat a fost profesorul universitar Tănase TĂNĂSESCU.
Irina ATHANASIU a scris lucrări referite prin:
Alexandru PĂNOIU, Irina ATHANASIU - Microprocesoarele 8086, 286, 386, Editura Teora, București, 1992, 144 pag., ISBN: nealocat 
Valentin CRISTEA, Irina ATHANASIU, Eugenia KALISZ - Inițiere în Turbo Pascal, Editura Teora, București, 1994, 218 pag., ISBN: 973-601-127-5 
Valentin CRISTEA, Irina ATHANASIU, Eugenia KALISZ, Valeriu IORGA - Tehnici de programare, Editura Teora, București, 1996, 342 pag., ISBN: 973-601-131-3 
Irina ATHANASIU, O.A. DRĂGOI, B. COSTINESCU, F.I. POPOVICI - Limbajul Java. O perspectivă pragmatică, Editura Agora, Călărași, 1998, 302 pag., ISBN: 973-97515-4-7
Irina ATHANASIU - Java ca limbaj pentru programarea distribuită, Editura Matrix Rom, București, 2002, 140 pag., ISBN: 973-685-397-7
Irina ATHANASIU, Radu SION, Diana RAICIU, Irina MOCANU - Limbaje formale și automate. Îndrumar pentru aplicații, Editura Matrix Rom, București, 2002, 91 pag., ISBN: 973-685-407-8 
Profesoara universitară Irina ATHANASIU a coordonat teze de doctorat susținute cu succes ale unor tineri specialiști deosebit de valoroși, dintre care îi enumăr aici pe Ion STOICA, George Ciprian NECULA, Eduard FRANTI, Andrei PITIȘ, Ioana BURCEA, Daniel BOGDAN, Toma TUDOR și Cristian PETCULESCU.

(08 noiembrie 2026)c

x

Conferențiarul universitar Ion BUCUR de la Politehnica bucureșteană

Ion BUCUR este născut la data 14-06-1951 în București. 
În intervalul 1966 - 1970, Ion BUCUR a fost elev la un Liceu Teoretic din București.
În intervalul 1970 - 1975, Ion BUCUR a fost student la Facultatea de Automatică și Calculatoare de la Universitatea Politehnică din București.
În intervalul 1975 - 1977, Ion BUCUR a urmat curs postuniversitar la Universitatea Politehnică din București.

În intervalul 1975 - 1981, Ion BUCUR a fost asistent universitar în Catedra de Cibernetică Economică.

În intervalul 1981 - 1986, Ion BUCUR a fost asistent universitar în Catedra de Calculatoare.

În intervalul 1986 - 1990, Ion BUCUR a fost șef de lucrări în Catedra de Calculatoare.

Din anul 1990, Ion BUCUR a fost conferențiar universitar în Catedra de Calculatoare.
În intervalul 1981 - 1986, Ion BUCUR a derulat un stagiu doctoral. 
În 1986 Ion BUCUR a susținut teza de doctorat referită prin:
Ion BUCUR - Contribuții la testarea automată și diagnoza sistemelor de calcul tolerante la defecte, Universitatea Politehnica din București, 1986, 195 pag.
Conducătorul său de doctorat a fost profesorul universitar Adrian PETRESCU.
Ion BUCUR a scris lucrări referite prin:
Ion BUCUR - Proiectarea logică a sistemelor digitale, Editura Printech, București, 1999, 210 pag., ISBN: 973-9475-42-6
Ion BUCUR, Alexandru RADU - Testarea și diagnoza sistemelor digitale, Editura Matrix Rom, București, 2003, 185 pag., ISBN: 973-685-512-0
Ion BUCUR - Toleranța la defecte în sistemele de calcul, Editura Academiei Române, București, 2008, 312 pag., ISBN: 978-973-27-1645-7
Ion BUCUR, Elena GRAMA - Arhitectura calculatoarelor. Îndrumar de laborator, Politehnica Press, București, 2012, 140 pag., ISBN: 978-606-515-382-0
Gheorghe DODESCU, Florin PILAT, Ion BUCUR, Pavel NĂSTASE - Exploatarea și operarea mini și micro calculatoarelor M-18 si I-100 : pentru uzul studentilor, Lito ASE, București, 370 pag.
Gheorghe DODESCU, Florin PILAT, Ion BUCUR - Sisteme electronice de calcul și teleprelucrare : partea a II-a : Lucrări practice și probleme, Lito ASE, București, 1983, 293 pag.
Cât timp a fost asistent universitar în Catedra de Cibernetică Economică din ASE, Ion BUCUR sau Bebe BUCUR, cum îmi plăcea mie să-i spun, a fost singurul absolvent de la Calculatoare din Politehnică din catedra noastră. Toți ceilalți ingineri proveneau de la Facultatea de Electronică și se specializaseră din mers pe probleme de calculatoare. Și în cazul luin Bebe BUCUR planetele nu s-au aliniat căci Jupiter era retrograd, se pare, din moment ce a fost forțat să plece prin transfer la Politehnică și s-o ia de la capăt în Catedra de Calculatoare, ca asistent al marelui profesor Vlad IONESCU. Nici nu vreau să povestesc despre ședința Subcolectivului de Informatică din Catedra de Cibernetică Economică, ședință în care Bebe BUCUR s-a încercat să fie mitraliat pe un motiv imaginar, căci motivul real știut de toată lumea, era cu totul altul. După acea ședință eu am scris poezia cu titlul Deci, să ne BUCURăm. I-am urmărit cariera de la Facultatea de Calculatoare a lui Bebe BUCUR și evoluția sa a fost dovada clară a calităților sale de excepție.

(08 noiembrie 2026)

Doctorul inginer Constantin BILCIU

Constantin BILCIU este născut la data 15-08-1935.
În intervalul 1949 - 1953, Constantin BILCIU a fost elev la Liceul teoretic din localitatea de proveniență.
În intervalul 1953 - 1958, Constantin BILCIU a fost student la facultatea cu profil tehnic de la universitatea politehnică din București.
În intervalul 1965 - 1967, Constantin BILCIU a urmat curs de specializare/masterat la institute de tehnologie și formare IBM din străinătate (Franța și SUA).
În intervalul 1974 - 1979, Constantin BILCIU a derulat un stagiu doctoral.
În 1979 Constantin BILCIU a susținut teza de doctorat referită prin:
Constantin BILCIU - Contribuții la proiectarea și implementarea sistemelor informatice de conducere, Academia de Studii Economice din București, 1979, 215 pag.
Constantin BILCIU a scris lucrări referite prin:
Constantin C. BILCIU - De-a lungul anilor de la București la New York, Editura autorului, București, 2007, 619 pag., ISBN: 978-973-0-05193-3
Conducătorul său de doctorat a fost profesorul universitar Edmond NICOLAU.
Manea MĂNESCU, Edmond NICOLAU, Constantin BILCIU - Cibernetica și progresul societății, Editura Politică, București, 1980, 322 pag., ISBN: nealocat
J. ROSE, Constantin BILCIU - Modern Trends in Cybernetics and Systems (Volume I), Editura Springer, București, 1977, 944 pag., ISBN: 3-540-08196-8 
J. ROSE, Constantin BILCIU - Modern Trends in Cybernetics and Systems (Volume II), Editura Springer, București, 1977, 1127 pag., ISBN: 3-540-08197-6 
J. ROSE, Constantin BILCIU - Modern Trends in Cybernetics and Systems (Volume III), Editura Springer, București, 1977, 1253 pag., ISBN: 3-540-08198-4

În intervalul 1972 - 1981, Constantin BILCIU a fost directorul Laboratoarelor Catedrei de Cibernetică Economică - LCCE din ASE. Am trăit acele vremuri și știu exact cum au stat lucrurile. Numai privind cu nostalgie apreciem zâmbind că în catedră nu se putea promova pe poziție de conferențiar sau de profesor universitar pentru că de la cabinetul doi nu se dădea OK, iar promovările pentru posturile de cercetător științific Gr. II și gr. I,  în LCCE au stagnat exact din aceleași motive. Pentru a lămuri ceva-ceva din biografia lui Constantin BILCIU, un pic romanțată, trebuie citi volumul autobiografic  din 2007. 

Astrele nu s-au aliniat cum trebuie, căci Jupiter era retrograd și raporturile mele cu directorul LCCE exact la nivelul pentru care nu voi dezvolta nicio idee despre acest subiect, căci azi este 7 noiembrie și omenirea știe ce știe despre această zi, iar eu nu vreau să fiu nostalgic.

(07 noiembrie 2026)

Profesorul universitar Eduard RĂDĂCEANU

 Eduard RĂDĂCEANU este născut la date de 01-01-1943.

În intervalul 1956 - 1960, Eduard RĂDĂCEANU a fost elev la Liceul „Sf. Sava” din orașul București.

În intervalul 1960 - 1965, Eduard RĂDĂCEANU a fost student la Facultatea de Energetică, secția Automatică din cadrul Universității Politehnica din orașul București.

În intervalul 1966 - 1969, Eduard RĂDĂCEANU a fost doctorand cu frecvență la Institutul de Energetică al Academiei Române din orașul București.

În intervalul 1970 - 1974, Eduard RĂDĂCEANU a fost inginer și instructor în Informatică la Centrul de calcul CEPECA din orașul București.

În intervalul 1974 - 1990, Eduard RĂDĂCEANU a fost conferențiar universitar prin concurs la prima catedră de Informatică din România din cadrul Institutului Central pentru perfecționarea cadrelor de conducere din economie și administrația de stat din orașul București.

Din anul 1998, la 55 de ani, Eduard RĂDĂCEANU este profesor universitar. 

În anul 1970, la 27 de ani, Eduard RĂDĂCEANU a susținut cu succes teza de doctorat referită prin:

Eduard RĂDĂCEANU - Contribuții la conducerea optimă a sistemelor hidroenergetice, Institutul de Energetică al Academiei Române, București, 1970, 185 pagini.

Conducătorul său de doctorat a fost profesorul universitar Dumitru DUMITRESCU.

Eduard RĂDĂCEANU a scris cărți referite prin: Eduard RĂDĂCEANU - Limbaje de simulare, Editura Militară, București, 1981, 272 pagini.

Eduard RĂDĂCEANU - Metode decizionale în conducerea sistemelor complexe, Editura Militară, București, 1993, 312 pagini.

Gheorghe BADRUȘ, Eduard RĂDĂCEANU - Globalitate și management, Editura All Beck, București, 1999, 284 pagini, ISBN 9739876668.

Eduard RĂDĂCEANU - Management-generatorul succesului, Editura Bren, 2001, 269 pag, ISBN: 9738143667

Eduard RĂDĂCEANU - Managementul producției și al operațiunilor, Editura A.G.I.R., București, 2008, 352 pagini, ISBN 978-973-720-186-7. 

Am în mână cartea referită prin:

Eduard RĂDĂCEANU - Limbaje de simulare, Editura Militară, București, 1981, 272 pag.

În teza mea de doctorat am folosit un modelde simulare pentru a optimiza producția de policlorură de vinil dintr-o secție de producție de la CIPA RM: Vâlcea, deci cât de cât știu cum stau lucrurile cu simularea și din start spun că lucrarea lui Eduard RĂDĂCEANU, după lectura de la vremea ei, am catalogat-o ca fiind o lucrare temeinică, muncită din greu cu seriozitate și toate elementele introduse în paginile ei au fost cântărite, cizelate și verificate de autor cu mare grijă.

Cartea este structurată pe 4 capitole, după cum urmează:

Capitolul 1, intitulat Metoda simulării de la paginile 13 - 60 prezintă metoda Monte Carlo de simulare și concepte fundamentale din domeniul simulării, dintre care chestiunile legate de numerele aleatoare, generarea numerelor pseudoaleatoare și a celor cvasialeatoare, ocupă un loc important (paginile18 -25). Autorul arată cum simularea este utilizată în optimizare. Tot în acest capitol sunt prezentate modalități de a utiliza simularea în derularea proceselor specifice din procesele ce definesc fire de așteptare, unde este vorba de intrări, de durate de servire și de ieșiri din fir. La paginile 50 -60 este luat în discuție un text FORTRAN care are un program apelator și subrpgramele SCAN, SOSIRI, SERV, PROC,  FREQ, IES, in care se execută prelucrările specifice blocurilor pe care le regăsim în limbajele de simulare specializate. Sunt date imagini de texte sursă obținute la imprimanta unui calculator, inclusiv rezultatele obținute după executarea programelor

Capitolul 2, intitulat Limbaje de simulare de la paginile 61 - 116 descrie etapele ce trebuie parcurse pentru a derula un proces de simulare (figura 2.1.3), după care se prezintă o serie de detalii legate de limbajele de simulare GPSS, HOCUS, SIMON, ECSL, SIMSCRIPT, CSMP/360, DYNAMOSIMSID, LSSC, SIPAC, dar și altele. Capitolul este foarte dens, conține tabele care sistematizează elementele definitorii ale fiecărui limbaj. În cazul limbajului de simulare CSMP sunt date și texte sursă. În vremurile de demult, accesul la compilatoarele limbajelor de simulare era restrictiv, mai ales pentru că ele erau realizate pentru anumite calculatoare și problema portabilității avea multe restricții. De aceea, capitolul include exemplificări numai pentru anumite limbaje de simulare.

Capitolul 3, intitulat Limbajul de simulare GPSS/360 de la paginile 117 - 223, este un capitol consistent și autorul face demonstrația că lucrat mult scriind programe în GPSS. A prezentat blocurile ADVANCE, QUEUE, DEPART, ENTER, LEAVE, LOGIC, GATE, TRANSFER, TEST, ASSIGN, SPLIT, ASSEMBLR, GATHER, MATCH, PRIORITY, PREEMPT, RETURN, GROUP, JOIN, REMOVE, EXAMINE, SCAN, ALTER, EXECUTE, CHANGE, COUNT, SELECT, LOOP. Autorul introduce concepte precum entități, tranzacții, lanțuri de evenimente, cu care operează în exemplificarea simulării de procese.

Capitolul 4, intitulat Aplicații include paginile 224 - 267, prezintă tipologii de aplicații în care simularea este prezentă, iar cititorul are posibilitatea de a adapta una dintre aplicații pentru a soluționa problemele sale. O aplicație se referă la circulația cărbun=elui dintr-o termocentrală, o alta se referă la domeniul radiolocației, a treia aplicație se referă la pocesele dintr-un atelier de reparații auto și ultima categorie de aplicații este dedicată jocurilor deciziionale. Pentru toate aceste aplicații sunt date detalii și sunt prezentate texte sursă însoțite de rezultate, ceea ce arată că autorul a finalizat cu succes fiecare proces de simulare.

Cartea are un cuvânt înainte al autorului, o introducere, iar la final are o încheiere și un sumar în limbile franceză, engleză și rusă de câte o pagină.

La vremea ei, dar și în ziua de azi, cartea aceasta folosește oricui dorește să înțeleagă ce este simularea, la ce folosește, cum se construiește un model de simulare, cum se scrie un program, cum se rezolvă o problemă și cum se interpretează rezultatele. Ar fi bine ca lumea să citească această carte pentru că ar înțelege din ea caracterul relativ al soluțiilor date de un model de simulare și ar fi excluse abordările mecaniciste, deterministe ale fenomenelor complexe, căci viața este mult prea complicată pentru a o încorseta în modele liniare, ca să dau un exemplu extrem.

(07 noiembrie 2026)

Profesorul universitar Marian CRISTESCU

Marian CRISTESCU este născut la data de 24-05-1962.
În intervalul 1976 - 1980, Marian CRISTESCU a fost elev la Liceul de Matematică şi Fizică Nr. 1 din orașul Piteşti. 
În intervalul 1980 - 1985, Marian CRISTESCU a fost student la Facultatea de Planificare şi Cibernetică Economică din cadrul Academiei de Studii Economice din orașul București. 
În intervalul 1985 - 1988, Marian CRISTESCU a fost analist-programator la Oficiul de Calcul al Întreprinderii Antrepriză Construcții și Montaj din Slatina.
În intervalul 1988 - 1990, Marian CRISTESCU a fost programator la Centrul TeTeritorialibiu
În  intervalul 1991 - 1995, Marian CRISTESCU a fost asistent universitar la Institutul Militar de Intendență și Finanțe din Sibiu.
În intervalul 1995 - 2000, Marian CRISTESCU a fost asistent universitar la Academia Trupelor de Uscat  din Sibiu.
În intervalul 1997 - 2003, Marian CRISTESCU a fost doctorand la Facultatea de Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică din cadrul Academiei de Studii Economice din orașul București. 
În intervalul 1991 - 1996, Marian CRISTESCU a fost preparator universitar la Universitatea Lucian BLAGA din orașul Sibiu. 
În intervalul 1996 - 2001, Marian CRISTESCU a fost asistent universitar la Universitatea Lucian BLAGA din orașul Sibiu. 
În intervalul 2001 - 2008, Marian CRISTESCU a fost lector universitar la Universitatea Lucian BLAGA din orașul Sibiu. 
În intervalul 2008 - 2021, Marian CRISTESCU a fost conferențiar universitar la Universitatea Lucian BLAGA din orașul Sibiu. 
Din anul 2021, Marian CRISTESCU este profesor universitar.
În anul 2003, Marian CRISTESCU a susținut cu succes teza de doctorat referită prin:
Marian CRISTESCU - Metode și tehnici de evaluare a fiabilității sistemelor informatice economice, Academia de Studii Economice, București, 2003, 225 pag.
Conducătorul său de doctorat a fost profesorul universitar Ion IVAN.
În anul 2020, Marian CRISTESCU a susținut teza de abilitare în domeniul Cibernetică și Statistică Economică cu titlul  Artificial intelligence and data-driven analytics in smart city systems, iar în 3 martie 2021, a primit atestatul de abilitare de la Ministerul Educației.
Marian CRISTESCU a scris cărți referite prin:
Marian CRISTESCU, Lia CULDA, Dumitru MARA, Raluca NERIȘANU -  Baze de date - îndrumar de laborator. Aplicaţii economice realizate în SQL Server, Editura Universitaria, Craiova, 2024, 287 pag., ISBN 978-606-14-2004-9
Marian CRISTESCU -  Comunicarea între componentele software implementate prin tehnici de OOP, Editura Academiei Forțelor Terestre Nicolae BĂLCESCU, Sibiu, 2021, 210 pag., ISBN 978-973-153-468-8
Marian CRISTESCU -  Microsoft Access. De la simplu la complex, Editura Academiei Forțelor Terestre Nicolae BĂLCESCU, Sibiu, 2020, 203 pag., ISBN 978-973-153-418-3
Marian CRISTESCU - Microsoft Access. De la simplu la complex, Editura Academiei Forțelor Terestre Nicolae BăĂLCESCU, Sibiu, 2020, 203 pag., ISBN 978-973-153-418-3
Marian CRISTESCU - Utilizarea bazelor de date orientate obiect în context distribuit, Editura Universității Transilvania din Brașov, 2019, 215 pag., ISBN 978-606-19-1183-7 
Marian CRISTESCU - Tehnologii Web pentru baze de date, Editura Continent, Sibiu, 2018, 238 pag., ISBN 978-973-8321-60-1
Marian CRISTESCU -  Baze de date avansate. Abordare teoretică şi pragmatică, Editura Economică, Bucureşti, 2017, 214 pag., ISBN: 978-973-709-834-4
Marian CRISTESCU -  Baze de date obiectuale, Editura Economică, Bucureşti, 2016, 258 pag., ISBN: 978-973-709-798-9
Marian CRISTESCU -  Information Systems. Practical Approach, LAMBERT Academic Publishing, 2016, 228 pag., ISBN 978-3-330-01552-4;
Marian CRISTESCU - Sisteme informatice economice, Editura Universităţii Lucian BLAGA din Sibiu, 2014, 254 pag., ISBN 978-606-12-0840-1
Marian CRISTESCU - Birotică: prin exemple și aplicații, Editura Universităţii Lucian BLAGA din Sibiu, 2014, 243 pag., ISBN 978-606-12-0839-5
Marian CRISTESCU - Evaluarea fiabilității software, Editura Universităţii Lucian BLAGA din Sibiu, 2008, 246 pag., ISBN 978-973-739-575-7
Marian CRISTESCU - Baze de Date Utilizate în Mediul Economic, Editura ALMA MATER, Sibiu, 2008, 369 pag., ISBN 978-973-632-426-0
Marian CRISTESCU -  Baze de Date Postrelaţionale, Editura ALMA MATER, Sibiu, 2006, 354 pag., ISBN 978-973-632-419-2
Marian CRISTESCU - Bazele Informaticii Economice, Editura Universităţii Lucian BLAGA din Sibiu, 2006, 357 pag., ISBN 973-739-204-3
Marian CRISTESCU -  Iniţiere în programarea Visual Basic, Editura ALMA MATER, Sibiu, 2002, 218 pag., ISBN 973-632-018-9
Marian CRISTESCU a coordonat stagiul doctoral al tânărului Dumitru MARA, care şi-a susţinut cu succes teza de doctorat intitulată Abordarea cibernetică a proceselor de business folosind instrumente de tip Data Science în anul 2024.
L-am cunoscut pe Marian CRISTESCU din vremea în care el era student. L-am remarcat la seminariile de programarea calculatoarelor și am văzut interesul lui pentru a aprofunda problematica prin studierea unor lucrări de specialitate. Am început să colaborăm și Marian CRISTESCU a reușit să deruleze activitate de cercetare științifică în cadrul unui cerc de cercetare științifică studențească. El a început să studieze despre fiabilitatea software. A mers la ICI și a discutat cu prietenul meu, cercetătorul științific Alexandru BALOG. Marian CRISTESCU era deja o persoană foarte documentată pe problema fiabilității software. El și-a făcut lucrarea de diplomă, lucrarea de licență din ziua de azi, cu subiectul fiabilității software. Chiar a prezentat lucrări în acest domeniu la sesiuni științifice ale cercurilor științifice studențești și s-a bucurat de succes. Marian CRISTESCU s-a dovedit un programator de mare clasă la centrele de calcul unde a lucrat. Ori de câte ori ne-am întâlnit, am discutat despre progresele lui în domeniul programării.  După Revoluția din Decembrie 1989, mai ales, când Marian CRISTESCU a devenit cadru didactic, colaborarea noastră a crescut în intensitate. Am derulat împreună un stagiu doctoral cu tematica fiabilității software pentru sisteme informatice. A fost o colaborare excelentă, căci îl știam pe Marian din timpul studenției și el a rămas același om temeinic, perseverent, orientat spre realizarea unei activități de cercetare științifică de înaltă calitate. Stagiul său doctoral s-a încheiat prin susținerea unei teze de doctorat deosebite în fața unei comisii formate din trei renumiți profesori, preponderent din afara ASE, plus președintele comisiei, profesorul universitar Constantin MITRUȚ, și conducătorul de doctorat, adică eu, care obligatoriu trebuiau să fie din ASE. În vremurile acelea, preponderent, comisiile de evaluare a tezelor de doctorat erau alcătuite din cadre didactice locale.
După ce Marian a devenit cadru didactic la Universitatea Lucian BLAGA, ne-am reîntâlnit la multe conferințe științifice pe probleme de informatică economică organizate la București, Cluj, Timișoara și Iași și de fiecare dată am văzut progresele lui, mai ales pe probleme moderne din domeniul bazelor de date.
Ori de câte ori am mers spre Trier să-mi fac revizia la GOLF-ul meu, când am trecut prin Sibiu chiar și pentru câteva ore, am avut plăcerea de a-l reîntâlni pe Marian CRISTESCU la o cafea, căci a fost de fiecare dată un prilej de a discuta cu el lucruri extrem de interesante despre preocupările lui, despre ce a mai publicat și despre munca lui cu studenții la cursuri și la seminarii.




(06 noiembrie 2026

Profesorul universitar Adrian VASILESCU

 Adrian VASILESCU este absolvent al Facultății de Calculatoare de la Institutul Politehnic București.

De la absolvirea facultății, el a lucrat ca inginer de sistem în Centrul de Calcul al ASE până în anul 1992.

În intervalul 1992 - 1998, Adrian VASILESCU a fost lector universitar la Academia de Studii Economice din București.

În intervalul 1998 - 2004, Adrian VASILESCU a fost conferențiar universitar la Academia de Studii Economice din București.

Din anul 2004, Adrian VASILESCU este profesor universitar.

În anul 1994, Adrian VASILESCU a susținut cu succes teza de doctorat intitulată:

Adrian VASILESCU - Tehnici și sisteme de operare avansate aplicate în structurile economice, Academia de Studii Economice, București, 1994, 215 pagini.

Conducătorul său de doctorat a fost profesorul universitar prenume nume. (Notă: Conducătorul său științific oficial nu este evidențiat explicit în sursele publice ale colectivului).

Adrian VASILESCU a scris cărțile:

Gheorghe DODESCU, Adrian VASILESCU, Bogdan OANCEA - Sisteme de operare Unix și Windows, Editura Economică, București, 2003, 528 pagini, ISBN 973-590-790-9.

Adrian VASILESCU, Răzvan Daniel ZOTA, Carmen TIMOFTE - Sisteme de operare, Editura ASE, București, 2006, 316 pagini, ISBN 973-594-770-6.

Adrian VASILESCU - Administrarea sistemelor UNIX, Editura Economică, București, 2008, 270 pagini, ISBN 978-973-709-329-5.

Răzvan Daniel ZOTA, Adrian VASILESCU - Sisteme de operare – Unix și Windows, Editura ASE, București, 2015, 290 pagini, ISBN 978-606-505-875-0.

(05 noiembrie 2026)