Colegul meu de studenție, profesorul universitar Traian SURCEL

Mă cunosc cu Traian SURCEL din toamna anului 1966, deci anul acesta se împlinesc 60 de ani. În toți acești ani, niciodată:
- nu am ridicat tonul unul la celălalt,
- am păstrat o relație de colegialitate excelentă,
- am colaborat cu plăcere ori de câte ori a fost necesar,
- ne-am respectat la cel mai înalt nivel.
În intervalul 1954 - 1961, Traian SURCEL a urmat cursurile Școlii Elementare nr. 52 din București.
În intervalul 1961 - 1965, Traian SURCEL a urmat cursurile Liceului Mihai Viteazul din București.
În intervalul 1965 - 1970, Traian SURCEL a urmat cursurile Facultății de Calcul Economic și Cibernetică Economică, Secția de Mecanizarea și Automatizarea Calculului Economic. A absolvit cu succes examenul de diplomă  în vara anului 1970 și a obținut Diploma de Absolvire a ASE.
La vârsta de 36 de ani, Traian SURCEL a susținut cu succes teza de doctorat coordonată de profesorul Ludovic TÖVISSI, referită prin:
Traian SURCEL - Modele pentru conducerea operativă a unei întreprinderi de comerț exterior, ASE București, 1983, 217 pag. 
În intervalul 10.08.70 – 16.02.80, Traian SURCEL  a lucrat ca analist în cadrul Laboratoarelor Catedrei de Cibernetică Economică.
În intervalul 16.02.80 – 30.09.87, Traian SURCEL a fost asistent universitar titular  în Catedra de Cibernetică Economică.
În intervalul  01.10.87 – 31.07.90, Traian SURCEL  a fost lector universitar în Catedra de Cibernetică Economică.
În intervalul 01.03.90 – 30.09.93, Traian SURCEL  a fost conferențiar universitar în Catedra de Cibernetică Economică.
Începând din data de 01.10.93 până la pensionarea din anul 2012, Traian SURCEL  a fost profesor universitar în Catedra de Cibernetică Economică.
Traian SURCEL a fost șeful colectivului de Birotică din cadrul Catedrei de Informatică Economică.
Traian SURCEL a fost decanul Colegiului Economic al ASE de la Buzău.
În data de 22.11.2017, profesorului universitar Traian SURCEL i s-a decernat diploma de Profesor Universitar Emerit în cadrul unei festivități care a avut loc în Aula Magna a ASE.
Marin PREDESCU, Traian SURCEL, Gheorghe SOFRONIE - Echipamente periferice, Lito ASE, București, 1972.
Traian SURCEL, Gheorghe SOFRONIE, Liviu TOMA -  Informatica economică: Partea 1, Editura Calipso 2000, București, 1998, 356 pag., ISBN: 973-97077-1
Traian SURCEL, Gheorghe SOFRONIE, Radu MÂRȘANU - Informatica economică: Partea 1, Editura Calipso 2000, București, 2000, 391 pag., ISBN: 973-97077-2-8
Traian SURCEL, Gheorghe SOFRONIE, Radu MÂRȘANU -  Informatica economică: Medii de programare pentru gestiunea bazelor de date: Partea a II-a, Editura Calipso 2000, București, 2002, 396 pag., ISBN: 973-97077-2-8
Traian SURCEL, Radu MÂRȘANU, Paul POCATILU -  Tehnologii Web și baze de date, Editura Tribuna Economică, București, 2005, 209 pag., ISBN: 973-68805-X
Traian SURCEL, Gheorghe SOFRONIE, Constantin BARON, Liviu TOMA - Informatica Economică, partea I, Hardware, Windows, Word, Excel, Internet, e-Mail, Editura Calipso 2000, București, 1999, 356 pag., ISBN: 973-97077-2-6
Traian SURCEL, Radu MÂRȘANU, Paul POCATILU, Adriana REVEIU - Informatica economică: tehnologia informației și comunicațiilor - Ediția a II-a, Editura Tribuna Economică, București, 2005, 522 pag., ISBN: 973-68803-8-9
Traian SURCEL, Radu MÂRȘANU, Paul POCATILU, Adriana REVEIU - Informatica economică: hardware, Windows, MS Office, Internet, Editura Tribuna Economică, București, 2003, 353 pag., ISBN: 9738257794
Traian SURCEL, Radu MÂRȘANU, Răzvan BOLOGA - Medii de programare pentru gestiunea bazelor de date Access: culegere de probleme, Editura ASE, București, 2004, 108 pag., ISBN: 9735944812
Traian SURCEL, Vasile AVRAM, Radu MÂRȘANU, Diana AVRAM - Medii de programare pentru gestiunea bazelor de date: Access, Visual Basic, HTML, ASP, Editura TRIBUNA Economică, București 2004, 381 pag., ISBN: 973-82579-1-3
Constantin IONESCU, Traian SURCEL, Ion TEODOR, Vasile LĂZĂRESCU - Sisteme informatice: organizarea datelor și proiectare în detaliu, Lito ASE, București, 1986, 360 pag.
Constantin IONESCU, Marius BĂCESCU, Ion LUNGU, Gheorghe SABĂU, Traian SURCEL, Ilie TAMAȘ, Constantin MARINESCU, Vasile AVRAM, Ion TEODOR, Aurelian COJOCARU - Culegere de probleme la disciplina Sisteme informatice și bănci de date: fișiere, baze și bănci de date, Lito ASE, București, 1984, 171 pag.
Constantin IONESCU, Marius BĂCESCU, Ioan ROXIN, Gheorghe SABĂU, Traian SURCEL, Ilie TAMAȘ, Ion LUNGU, Constanța BODEA, Ion SMEUREANU, Vasile AVRAM, Ion TEODOR - Culegere de probleme la disciplina sisteme informatice și bănci de date: S.G.B.D. Socrate-Mini și Socrate-Felix, Lito ASE, București, 1989, 13 pag.
Vasile AVRAM, Constantin APOSTOL, Diana AVRAM, Traian SURCEL - Birotică profesională, Editura Tribuna Economică, 2002, 520 pag., ISBN: 973-82573-6-0
Constantin APOSTOL,  Constantin BARON, Traian SURCEL, Gheorghe SOFRONIE - Bazele informaticii, Editura ASE, București, 1992, 250 pag.
Carmen RĂDUŢ, Traian SURCEL, Anca VÂLCU,   Ileana TĂNASE, Marinela LĂZĂRICĂ, Aurelian HAŞ -  Baze de date şi sisteme de gestiune a bazelor de date Visual FoxPro, Editura Independenţa Economică, Piteşti,  2003, ISBN: 973-8112-58-3
Traian SURCEL, Radu MÂRȘANU, Răzvan BOLOGA, Felician ALECU, Mark JOLT - Medii de programare pentru gestiunea bazelor de date  - culegere de probleme,  Editura ASE, Bucureşti, 2004, ISBN: 973-594-481-2
Traian SURCEL a fost un programator COBOL de mare clasă. El a scris programe pentru sistemul informatic al ROMCHIM, ale căror rezultate erau utilizate în fundamentarea deciziilor de comerț exterior ale respectivei întreprinderi. Dacă ar fi să-l caracterizez într-un cuvânt, Traian SURCEL este un constructor. Pe oriunde a trecut, a lăsat în urma sa lucruri funcționale, iar cu stilul lui de muncă, Traian a reușit să coaguleze echipe puternice ale căror rezultate au dăinuit peste ani; pe unde a trecut, a lăsat în urmă realizări memorabile, despre care lumea își amintește cu plăcere.



(13 septembrie 2026)

Robert NEGOIȚĂ, Vitanul pute, bre!

De câteva zile Vitanul pute rău de tot, așa cum puțea zona Văcărești când era ecarisajul, de nu puteai respira. S-au instalat tomberoane din loc în loc, pentru a colecta responsabil deșeurile menajere, dar și reciclabilele. 

Cuiva i-a venit ideea. Cred că trebuiau selectați cei mai buni specialiști în domeniu, care să elaboreze o analiză și pe o pagină și jumătate, sub semnătură să spună ceva despre avantaje, ceva despre dezavantaje și să conchidă că soluția este bună sau din contră, că soluția este proastă. Sunt sigur că ceva s-a întâmplat dacă s-a implementat o soluție care a transformat cartierul Vitan într-o hazna urât mirositoare.

Proverbul: unde dai și unde crapă, se aplică aici cu brio.

(15 septembrie 2026)

Informaticienii care au fost doctoranzii profesorului Ludovic TÖVISSI

Profesorul  Ludovic TÖVISSI a coordonat stagiile doctorale a foarte mulți tineri, dintre care unii au devenit profesori universitari. Cei dintre doctoranzii coordonatți de profesorul Ludovic TÖVISSI, care au finalizat stagiile doctorale și care au devenit profesori universitari în domeniul informaticii economice sunt următorii:

Doina FUSARU

Ion IVAN

Ioan ODĂGESCU

Ion Gh. ROȘCA

Valer ROȘCA

Ioan ROXIN

Gheorghe SOFRONIE

Traian SURCEL

Tezale de doctorat coordonate de profesorului Ludovic TÖVISSI au avut teme de modelare economică și presupuneau validări ale modelelor, bazate pe soluții informatice, care erau contribuțiile originale ale doctoranzilor.

Ion Gh. ROȘCA a fost rector al ASE în intervalul 2004 - 2008.

Ion VAN a fost șef al Catedrei de Informatică Economică în intervalul 1999 - 2003.

Ioan ROXIN este Professeur des universités la Université de Franche-Comté, Franța.

Doina FUSARU a fost șefă de catedră la universitatea Spiru HARET.

În concluzie: profesorul Ludovic TÖVISSI a avut mână bună!

(12 septembrie 2026) 

LCCE

Creată după modelul universităților din USA, Catedra de Cibernetică Economică avea laboratoare proprii de cercetare, pe care le regăsim sub denumirea de Laboratoarele Catedrei de Cibernetică Economică - LCCE. În cadrul acestui conglomerat funcționau:

- laboratorul de sisteme informatice coodonat de matematicianul Vasile IONESCU,

- laboratorul de tehnică de calcul, coordonat de fizicianul Radu HOMESCU,

- laboratorul de modelare coordonat de matematicianul Moisă ALTĂR

- laboratorul de sisteme inginerești, coordonat de inginerul Gheorghe BOLDUR.

Își desfășurau activitatea în aceste laboratoare specialiști de înaltă clasă dintre care amintesc aici pe Rodica BOCONCIOS, Gheorghe CIOBANU, Dumitru VIȘAN, Gabriel DIACONESCU, Iulian SATRAN, Ștefan MUSTĂȚEA, Csaba FABIAN, Lucian DUȚĂ, Gheorghe WEISS, Gheorghe ZAHARIA, Ioan STANCU MINASIAN și mulți alții.

În aceste laboratoare se soluționau probleme de cercetare venite din producție, pe bază de contract, se rulau programe scrise de specialiștii din LCCE, erau publicate articole scrise de cercetătorii LCCE și se participa la manifestări științifice cu contribuții valoroase. Mulți dintre specialiștii LCCE țineau cursuri și seminarii studenților la disciplinele de specialitate specifice  Facultății de Cibernetică.În anii studenției mele au ținut cursuri și seminarii specialiști din LCCE precum Ștefan MUSĂȚEA, Vasile IONESCU, Radu STROE, Moisă ALTĂR, Gheorghe WEISS.

După Revoluția din Decembrie 1989 LCCE și-a pierdut obiectul muncii, căci dispariția industriei a făcut ca derularea contractelor de cercetare să devină imposibilă. Încet-încet, activitatea LCCE s-a diminuat, ca în final, undeva înainte de 1995 să se producă dispariția LCCE. Aveasta a fost prima ctitorie a lui Manea MĂNESCU de care s-a ales praful. Au apărut tot felul de centre de excelență, fără excelenți. Dovada ineficienței s-a văzut în pandemie la realizarea în Europa a unui vaccin cu două generații în urmă față de vaccinul revoluționar.

Când în anul 2000 am vizitat TUKS din Turku - Finlanda, mi-am dat seama că acolo funcționa exact aceeași structură de care noi, la București, ne-am bătut joc, pentru că adevărata cercetare științifică se face în cadrul universităților, căci se presupune că acolo sunt cele mai valoroase creiere. Ceea ce în USA funcționează dintotdeauna și ceea ce am văzut la TUKS, se pare că pe plaiurile noastre mioritice unde ciobanul vorbește cu oița lui și se înțeleg de minune, nu funcționează. Păcat!

(15 septembrie 2026) 

C.E.

Catedra de Cibernetică Economică a apărut ca structură distinctă cred undeva prin 1965, 1966. I-am auzit de câteva ori pe unii dintre fondatori vorbind despre vremurile grele pe care au trebuit să le traverseze datorită rezistenței la noi a celor din jur, care se vedeau ințați de noile tendințe ale tehnicii de calcul.

Când am venit eu în învățământ în toamna anului 1971, Catedra de cibernetică Economică era o structură consolidată. Erau acolo trei subcolective:
- sub-colectivul de Statistică Economică,
- sub-colectivul de Cibernetică Economică,
- sub-colectivul de Informatică Economică.

Catedra de Cibernetică Economică era o catedră numeroasă, căci acolo era incluși și cercetătorii, analiștii, programatorii și personalul tehnic din cadrul Laboratoarelor Catedrei de Cibernetică Economică - LCCE.

Eu am activat în sub-colectivul de Informatică Economică ale cărui ședinte se desfășurau de regulă într-o sală de curs din clădirea Ciberneticii, căci la acele ședințe participau într-un număr foarte mare specialiști din LCCE, DCS, ICI, ITC.

Ședințele de catedră extinse în prezența lui Manea MĂNESCU se țineau în Aula Magna.

Catedra de Cibernetică Economică a avut ca șefi de catedră pe profesorii Manea MĂNESCU, Mircea BULGARU, Virgil SORA, Geo VASILESCU. După separare, noua Catedră de Cibernetică Economică a avut ca șefi pe profesorii Emil SCARLAT, Eugen ȚIGĂNESCU, Dumitru MARIN.

La începutul anului 2012 Catedra de Cibernetică Economică s-a desființat, fiind absorbită de Catedra de Informatică Economică, totul fiind sub titulatura Departamentul de Informatică și Cibernetică Economică. Una dintre cttoriile lui Manea MĂNESCU și aici mă refer la Catedra de Cibernetică Economică, s-a năruit datorită propriei sale dezvoltări, vorba colegilor mei MARX și ENGELS, adică  dialecticii hegeliano/marxiste, zic.



(15 septembrie 2026) 

Facultatea CECE

Începând cu anul 1967, pe când eu eram student în anul al III-lea la secția de Mecanizare și Automatizare a Calcului Economic, a luat ființă Facultatea CECE, adică Facultatea de Calcul Economic și Cibernetică Economică, având secțiile de Cibernetică Economică, de statistică Economică și de Informatică Economică.

Printr-o jonglerie politică, Facultatea de Calcul Economic și Cibernetică Economică a devenit peste noapte în primăvara lui 1977 Facultatea de Planificare și Cibernetică Economică. În anul 1990 când planificarea, concept bolșevic, a intrat în dizgrația populară, prin eforturile unor colegi de-ai mei, facultatea a devenit Cu titulatura Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică - CSIE, cu secțiile de Cibernetică Economică, de Statistică Economică, de Informatică Economică, așa cum este și în ziua de azi.

Facultatea de Calcul Economic și Cibernetică Economică este ctitoria lui Manea mĂNESCU. în anul 2027, se vor împlini 60 de ani de la înființarea acestei facultăți. Este prea exagerat dacă mă gândesc la amplasarea în holul facultății a unui bust al lui Manea MĂNESCU? Ar fi semnalul că am căpătat maturitatea de a separa omul politic groaznic Manea MĂNESCU de profesorul excepțional, care a fost Manea MĂNESCU, căci istoria este exact aceea care s-a petrecut, nici mai frumoasă, nici mai urâtă. Noi suntem cei care o scriem sau o rescriem după cum ne bubuie țestele noastre cu sau fără creier în ele.


(15 septembrie 2026)

ECECSR

 ECECSR - Economic Computation and Economic Cybernetics Studies and Research este denumirea în limba engleză a variantei revistei Studii și Cercetări de Calcul Economic și Cibernetică Economică. Primul număr în limba engleză a apărut în anul 1967.
Acum revista este prezentată sub numele Journal of Economic Computation and Economic Cybernetics Studies and Research.

În vremurile de demult, la creșterea numelui revistei ECECSR în străinătate, l-a avut doamna MIHNEA Bella, doamna care se ocupa de biblioteca de la etajul 7 din clădirea Centrului de Calcul al ASE. Doamna se ocupa de schimburile revistei cu universități din străinătate și obținea fie cărți la schimb, fie reviste de mare interes din domeniul informaticii, fie studii și teze de doctorat de la marile universități ale lumii. Dacă revista ECECSR era cunoscută în lume, cel puțin 99% se datora muncii doamnei MIHNEA Bella.

După Revoluția din Decembrie, cum era și normal, s-a prăbușit Centrul de Calcul al ASE, dar nici revistei Studii și Cercetări de Calcul Economic și Cibernetică Economică nu i-a fost prea bine. Noile criterii economice au determinat o evoluție nefavorabilă în această zonă. Îmi aduc aminte cu precizie de telefoanele pe care le primeam de la cineva de la revistă să trimitem articole și am trimis. Ele s-au publicat. Erau puține persoane care trimiteau articole, căci totul era pe de-a moaca. Gloria postumă avea alte criterii și aici mă refer la indexarea în baze de date sau la criteriul ISI.

Când s-a făcut o ședință, undeva într-o sală de la etajul 6 de la Catedra de Cibernetică să se anunțe indexarea ISI a revistei ECECSR am fost invitat și eu. Am văzut acolo figuri pe care nu le văzusem niciodată în viața mea, dar nici de autori de articole la ECECSR  nu le știam. Se schimbase calimera. Aveam un articol în așteptare la revista nou indexată ISI și când am întrebat despre stadiul în care se află, doamna de acolo mi-a zis pe un ton superior: 

- Acum avem alte priorități!

Ceea ce eu am tradus pe limba celor din Vitan:

- Gunoiule, ce mama dracului mai vrei și tu? Acum alții au dreptul să publice în ECECSR!

Am retras acel articol și l-am publicat la o altă revistă ISI. La bază era un e-mai jignitor trimis de un nene, care încerca să mă lămurească despre politicile editoriale ale ECECSR.

Anul viitor ECECSR își aniversează 60 de ani. M-am bucura foarte mult dacă numărul omagial al reviste s-ar afla un articol bine documentat despre ctitorul revistei, Manea MĂNESCU, pentru că până în 1989, Manea MĂNESCU a publicat multe articole în ECECSR și o analiză a articolelor va scoate la iveală foarte multe lucruri, unele plăcute, altele mai puțin plăcute pentru contemporanii mei.


(15 septembrie 2026)