Saturday, May 23, 2026

Hai, să fim penibili până la capăt!

Există pe canalul Antena 1 showul Chefi la cuțite, o emisiune unde niște bucătari cu experiență și aici îi numesc pe   Richard Abou ZAKI, Alexandru SAUTNER, Ștefan POPESCU și Orlando ZAHARIA care sunt apelați cu chef (șef) și care se zbuciumă să-i învețe pe concurenți cum stă treaba în bucătărie. 
Acum toți bucătarii sunt șefi. După gafele pe care le fac concurenții, am imaginea cărnii împuțite din mâncarea ce mi s-a servit uneori în farfurie la restaurant, a peștelui nefăcut din farfurie, a ciorbei potroacă, a prăjiturii arse, a omletei de tot râsul și a limonadei gen apă chiară servită pe post de limonadă de casă.
În loc de felul principarl se vorbește de  main dish.
În loc de felul principar sofusticat de început se zice starter.
În loc de felul principal de dinainte de desert se zice main course.
Mi se face și milă când văd acele feluri cu denumiri englezești, când în 99,99% din restaurantele românești se servesc aceleași ciorbe gătite, vai steaua lor, cum vin fripturile acele gen talpă de pantof de dure și acele prăjituri soioase, cu marginile netăiate ca să te îneci cu zgura de pe tavă, dar și acele cafele un fel de pipi abia colorat în care se vede fundul cănii. 
Nu voi înțelege niciodată cum se dorește acest salt când restaurantele noastre sunt în comuna primitivă la felurile de mâncare, iar bucătarii sunt ageamii rău de tot și au comportament imprevizibil și nu=-și respectă deloc meseria. Chiar mi se face lehamite...

PS: am deja semne de întrebare când unul dintre chefi a pregătit un pește cu 3 oase în farfurie. Mi-am adus aminte de omleta servită la o pensoiune din Tg. Jiu în care pentru 3 ouă mi s-a pus un pumn de sare, când rugasem să nu pună sare deloc.


(23 mai 2026)

Friday, May 22, 2026

Studenția de pe vremea mea, în cifre

Pe vremea mea, adică în intervalul 1965 -1970:
- facultatea avea o durată a studiilor de 5 ani,
- nu exista cursuri de masterat,
- doctoratul avea durată de 4 ani examene și referate plus cel puțin 2 ani elaborare teză,
- sătămâna de cursuri și seminarii avea 6 zile,
- pe zi erau cel puțin 6 ore cu cursuri și seminarii,
- ora de curs sau de seminar avea 50 de minute,
- exista vacanța de iarnă de după sesiune de două săptămâni și vacanța de vară de două luni.
- nu existau discipline de un semestru,
- existau discipline de un an cu 28 de cursuri pentru examene și discipline de un an și jumătate de 42 de cursuri.
Era imposibil să ai un job.
  (23 mai 2026)

Notițele cursului de Programare a calculatorelor din 1969

În anul al IV-lea de studenție de la Secția de Mecanizare și Automatizare a Calculului Economic, actuala secție de Informatică Economică, de la Facultatea de Calcul Economic și Cibernetică Economică, actuala Facultate de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică,  profesorul Dragoș VAIDA de la Universitatea București a ținut cursuri, pe care colegul meu de serie Doru PASCU de la grupa 243 le-a păstrat și mi-a oferit ocazia să le prezint pe acest blog, în mai multe articole, pentru a se vedea cum se făcea carte în acele vremuri și mai ales, cât de mult trebuia să muncească studenții, pentru a deveni specialiști adevărați.








În cele două ore de curs, profesorul Dragoș VAIDA, care era și autor de articole, dar și de cărți, om de vastă cultură, prezenta tot ceea ce era necesar ca studenții, la finalul celor 28 de cursuri să scrie programe de complexitate medie spre mare, cu analiza calității, făcută după regulile și standardele de atunci.
PS: a se vedea capacitatea lui Doru PASCU de a sintetiza și de a scrie citeț notițele, el fiind renumit în seria noastră de studenți pentru calitatea celor scrise în timpul orelor de curs.


(23 mai 2026)



Nana MOUSKOURI, o mare câtăreață

Pe când aveam televizorul de fabricație sovietică numit COSMOS am văzut-o cântând pe Nana MOUSKOURI. Eram elev de liceu. Era acum 60 de ani. Și atunci Nana MOUSKOURI era un nume mare în muzica ușoară, așa cum este și acum.
M-a impresionat când pe YOUTUBE.com am văzut clipul în care ea interpretează cântecul Je chante avec toi L I B E R T É, la arcul de Triumf din Paris pe 8 mai 2025. Este vocea pe care o știam de demult, deși cântăreața avea 90 de ani în acel moment.Vocea de cristal a lui Nana MOUSKOURI și calitățile ei de artistă i-au permis să interpreteze foarte mute cântece care au devenit hituri.
Why Worry
Se vede cum toate cântecele poartă semnul vocii sale inconfundabile.
Iată ce înseamnă o voce adevărată!
Când mă gândesc la pseudo-vedetele de pe Dâmbovița fără voce, fără dicție, fără repertoriu, fără talent, îmi vine să plâng în sinea mea cea interioară.



(22 mai 2026)

Ion VOICU interpretând Simfonia Spaniolă de LALO la Predeal

Eram într-o tabără organizată de Școala 194 cu elevii, la Predeal. Băiatl era elev. Fetița urma să devină elevă. 
Ne plimbam prin Predeal, în zona de peste linie. Acolo, marele violonsi Ion VOICU avea o vilă pe un tăpșan. Ne-am nimerit când maestrul exersa și-mi aduc aminte că a interpretat Simfonia Spaniolă (I) de LALO. Stăteam pe o bancă. Eram destul de departe. era liniște și sunetele viorii se auzeau perfect. Am avut surpriza să ascult întreaga simfonie. A fost o adevărată sărbătoare. Atunci mi-am zis că un adevărat artist, la repetiție este la fel de bun ca și la spectacol și nu face niciun rabat. De atunci când ascult Simfonia Spaniolă îmi aduc aminte de Predeal. Ce tânăr eram! Ce vremuri! Ce Predeal!


(22 mai 2026) 

Concurentul Iosif MÂNDRU de la Românii au talent, a dat-o-n bară

Azi 22 mai 2026 la ora 20:35 pe Antena 1 în direct, violonistul Iosif MÂNDRU a realizat pe scenă un ceva, absolut neinteresant. Nu s-a auzit bine vioara. Acel colaj a fost structurat neinspirat. Pentru vioară există bucăîți absolut fascinante. Violonistul Iosif MÂNDRU, a dat-o-n bară urât de tot, căci nu a reuși nici 5% din ceea ce a reușit la selecții, încât mă și mir că a ajuns aici, deși atunci am crezul că chiar este foarte bun. Faptul că s-a lăsat dus de val, mi-a arătat că nu stăpânește un repertoriu al lui, nu are gust bine dezvoltat și se lasă prea ușor influențat. El trebuia să fie sfătuit de cineva cu cap și să vină acum în semifinală să ne lase cu gura căscată. Scârțâielile acelea m-au dezamăgit. Nu i se potrivesc. Păcat.
Eu aș fi ales Doina Oltului, aș fi ales Ciocârlia, aș fi ales Hora Mărțișorului, aș fi ales LALO, Simfonia spaniolă, orice altceva în afară de aiurelile din această seară.

(22 mai 2026)