Ce am publicat eu în revista ECONOMIY INFORMATICS...

În anul 1997 colectivul Catedrei de Informatică Economică a luat decizia să gestioneze o revistă a sa, numită Informatica Economică și așa a apărut primul număr al acestei reviste. Se dorea creerea posibilității promovării prin publicarea de articole originale de către cadrele didactice din București, Cluj, Iași, Timișoara și a cercetării științifice din domeniul informaticii economice.

Revista Informatica Economică a fost un real succes, deși au existat colegi din Catedra de Informatică Economică, despre care eu am avut întotdeauna o părere foarte proastă din faptul că evitau să scrie articole pe care să le publice în revista noastră, ori că erau prea prețioși, ori că nu erau în stare să scrie și gata.

Articolele erau scrise în limba română și publicate în Revista Informatica Economică după ce treceau prin filtre deosebit de dure. Faptul că lumea vorbea de publicarea de articole în limba engleză pentru o mai bună vizibilitate a activității publicistice în domeniul informaticii economice s-a decis în anul 2001 înființarea revistei Economy Informatics, tot a Catedrei de Informatică Economică, de data aceasta cu articole scrise numai în limba engleză. Era un efort suplimentar din partea catedrei de a avea:

- Conferința Internațională de Informatică Economică,

- Revista Informatica Economică,

- Revista Economy Informatics.
Ne-am pus cu toții pe treabă și din anul 2001 au apărut numerele revistei Economy Informatics, revistă care a rezistat până în anul 2019 când în mod samavolnic a sucombat misterios, devenind altceva.

Eu am publicat o serie de articole  în revista Economy Informatics, articole refrite prin:

Ion IVAN, Paul POCATILU, Doru UNGUREANU - Projects Complexity Evaluation, Economy Informatics, Economy Informatics, vol. 1, nr. 1 - 4, Economy Informatics, 2001, pag.  84 - 89, ISSN: 1582-7941, EISSN: 2247-8523 

Ion IVAN, Paul POCATILU, Anca Andreea IVAN - Control Structure Oriented Software Testing,  Economy Informatics, vol. 2, nr. 1 - 4, 2001, pag.  73 - 81, ISSN: 1582-7941, EISSN: 2247-8523  

Ion IVAN, Adrian VISOIU, Silvia TRIF, Bogdan VINTILA, Dragos PALAGHITA - The Security of the Mobile Citizen Oriented Applications,  Economy Informatics, vol. 10, nr. 1, 2010, pag.  22 - 33, ISSN: 1582-7941, EISSN: 2247-8523   

Ion IVAN, Sorin-Lucian PAVEL - Quality Metrics System for Very Large Collections,  Economy Informatics, vol. 11, nr. 1 , 2011, pag.  163 - 177, ISSN: 1582-7941, EISSN: 2247-8523   

Ion IVAN, Cristian CIUREA, Alin ZAMFIROIU, Gheorghe NOŞCA - Characteristics of d-National Wealth in the Knowledge-based Economy Economy Informatics,   vol. 13, nr. 1, 2013, pag.  53 - 63, ISSN: 1582-7941, EISSN: 2247-8523  

Ion IVAN, Daniel MILODIN, Alin ZAMFIROIU - Security of the Citizen Oriented Informatics Applications Based on Orthogonality,  Economy Informatics, vol. 14, nr. 1, 2015, pag.  23 - 30, ISSN: 1582-7941, EISSN: 2247-8523   

Ion IVAN, Claudiu BRÂNDAȘ, Alin ZAMFIROIU Mihai DESPA - Requirements for Corporate Governance Assessment Based on Ontologies,  Economy Informatics, vol. 15, nr. 1, 2015, pag.  49 - 60, ISSN: 1582-7941, EISSN: 2247-8523   

Din motive de crimă organizată, căci hackerii fac ce fac și intră pe portaluri modifcă aleator referiri de fișiere, făcând imposibilă accesarea de linkuri și dau senzația că lipsesc din arhivă volumele perioadei 2003 - 2009.

(26 septembrie 2026)

Aproape tot din ceea ce fac eu pe calculator, poate face IA

Am definit un șablon pentru a descrie un autor de literatură de informatică. Inteligența Artificială - IA, dacă preia șablonul și vreo câteva exemple făcute de mine, va reuși fără nicio dificultate să  scrie prezentările de autori de literatură pe care îi indic într-o listă.

Partea proastă este legată de faptul că nu există conținut digital suficient de mult pentru ca motoarele de căutare folosite de aplicațiiole de IA să găsească informațiile incluse de mine în șablonul pe care l-am definit.

Ca să dau un exemplu, în șablon am textul:

În intervalul XXXX - YYYY, Gigel a fost elev la Școala generală ZZZ din localitatea ȚȚȚȚ

În intervalul WWWW - UUUU, Gigel a fost elev la Liceul MMM din localitatea VVVV.

În intervalul RRRR - PPPP, Gigel a fost student la Facultatea NNN de la Universitatea LLLLL.

În intervalul AAAA - BBBB, Gigel a fost sasitstent universitar în Catedra CCCC. 

În intervalul BBBB - DDDD, Gigel a fost lector universitar în Catedra CCCC. 

În intervalul DDDD - EEEE, Gigel a fost conferențiar universitar în Catedra CCCC. 

Din anul EEEE, Gigel este profesor universitar.

Analizând CV-urile unor distinși profesori, IA nu are de unde extrage multe dintre informațiile cerute de șablon, pentru că în online, CV-urile nu au informații, căci toți și-au trecut anul din care sunt profesori universitari.

Dacă eu în șablonul meu vteau să trec lista de cărți publicate de Gigel indicând:

- lista de coautori

- tit lul lucrării,

- editura,

- orașul editurii,

- anul publicării,

- numărul de pagini,

- ISBN,

voi avea surpriza că multe dintre aceste elemente nu sunt disponibile din moment ce nimeni nu respectă o metodă anume de scriere a bibliografiei.

Dacă în șablonul meu am scris:

Am ână lucrarea referită prin:

nume autor - titlu lucrare, editură, oraș, număr de pagini, ISBN și am fraze de descriere a bibliografiei cu număr titluri, perioada în care lucrările au fost publicate, nu mărul de apariții în lucrări a lui Gigel,  voi avea surpriza că 99% din cărți nu sunt disponibile la liber în format electronic, deci analiza bibliografiei nu se face, cum nici restul analizei capitolelor nu se face de către IA, din lipsă de conținut digital.

În titlu, am scris că IA face aproape tot, mă refer la:

- corecție primară a textului scris de mine,

- înlocuirea diacriticelor cu coduri ASCII.

Ar mai fi și chestii de lucru pe portal, dar încă am rezerve să las pe altcineva pe care nu-l cunosc și aici mă refer la un mediu cu IA să pucreze pe portalul meu. Să mai treacă timp și să am încredere ce și cum, apoi mai vedem.

(26 septembrie 2026)

Fostul meu student și doctorand Mihai DOINEA

Pe Mihai DOINEA l-am cunoscut în vremurile când era student la Secția de Informatică Economică din Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică. L-am remarcat pentru că era un student care:

- învăța bine,

- scria programe de calitate,

- s-a remarcat la un cerc științific studențesc.

Am lucrat mult împreună și am hotărât că este unul dintre cei cu care voi derula un stagiu doctoral de calitate și așa a și fost.

Am derulat un stagiu doctoral finalizat prin susținerea cu succes, în anul 2011, a tezei de doctorat de 181 pagini, intitulată „Optimizarea securității aplicațiilor informatice distribuite”.

În intervalul 1998 - 2002, Mihai DOINEA a fost elev la Liceul „Grigore MOISIL” din București. 

În intervalul 2002 - 2006, Mihai DOINEA a fost student al Secției de Informatică Economică de la Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică. 

În intervalul 2006 - 2008, Mihai DOINEA a fost masterand la cursul de Securitate Informatică organizat de Catedra de Informatică Economică. 

În intervalul 2008 - 2011, Mihai DOINEA a fost doctorand la specializarea Informatică Economică din cadrul CSIE. 

În intervalul 2007 - 2013, Mihai DOINEA a fost preparator universitar. 

În intervalul 2013 - 2015, Mihai DOINEA a fost asistent universitar. 

În intervalul 2015 - 2017, Mihai DOINEA a fost lector universitar. 

Din anul 2017, Mihai DOINEA este conferențiar universitar. 

Am lucrat împreună la realizarea lucrărilor referite prin: 

Ion IVAN, Bogdan VINTILĂ, Cristian CIUREA, Mihai DOINEA - Citizen Oriented Informatics Applications Development Cycle, Ekonomika, Statistika, Informatika, MESI, RUSSIA, No. 4, 2009, pp. 139 - 145, ISSN 1994-7844  

Ion IVAN, Bogdan VINTILĂ, Cristian CIUREA, Mihai DOINEA - The Modern Development Cycle of Citizen Oriented Applications, Studies in Informatics and Control, Vol. 18, No. 3, 2009, pp. 263 - 270, ISSN 1220-1766 

Ion IVAN, Mihai DOINEA, Sorin PAVEL, Sorin VINTURIȘ - Security Management in Distributed IT Applications, Economy Informatics Journal, vol. 9, no. 1, 2009, pp. 29 - 38, ISSN 1582-7941 

Ion IVAN, Mihai DOINEA, Dragoș PALAGHIȚĂ - Aspects Concerning the Optimization of Authentication Process for Distributed Applications, Theoretical and Applied Economics, No. 6, 2008, pp. 39 - 56, ISSN 1841 - 8678 

Ion IVAN, Cătălin BOJA, Mihai DOINEA - Determining the optimal length of useful information, Economic Computation and Economic Cybernetics Studies and Research, Vol. 42, No. 1-2, 2008, pp. 23 - 34, ISSN 0424-267X

Îmi face o deosebită plăcere să mă văd cu Mihăiță la o cafea la mall-ul ParkLake, după ce eu termin antrenamentul la sala de la World Class din acel mall.

Am în mână cartea referită prin:

Mihai DOINEA - Optimizarea securității. Teorie și practică, Editura ASE, București, 2015, 258 pag., ISBN: 978-606-34-0028-5.

Cartea are 9 capitole, bibliografie și patru anexe.

Bibliografia de la paginile 223 - 240 conține 118 titluri, la care se adaugă cele 40 de lucrări în care apare numele lui Mihai DOINEA în calitate de unic autor sau coautor. Doar lucrarea lui E.F. CODD, „A Relational Model of Data for Large Shared Data Banks”, este publicată în anul 1970, restul celorlalte titluri au fost publicate după anul 2000 și marea majoritate sunt publicate după anul 2005.

Capitolul 1, de la paginile 7 - 16, intitulat „Introducere”, prezintă obiectivele urmărite de autor, fundamentează necesitatea lucrării și dezvoltă mijloacele folosite pentru atingerea obiectivelor. Sunt prezentate rând pe rând, în rezumat, capitolele lucrării. Sunt enumerate în tabelul 1.1 soluțiile originale obținute de autor în procesul de cercetare științifică pe care l-a derulat în stagiul doctoral, după care fiecare soluție este descrisă și evaluată separat. 

Capitolul 2, de la paginile 17 - 46, intitulat „Aplicații informatice distribuite”, prezintă componentele unui sistem distribuit, figura 2.1 prezintă etapele ciclului de dezvoltare a acestor aplicații, apoi dezvoltă unele aspecte care definesc tipologiile aplicațiilor distribuite. Apreciez caracterul realist al abordării, mai ales prin faptul că Mihai DOINEA pune accent pe definirea grupului de utilizatori, care influențează hotărâtor structura interfeței, dar și celelalte etape ale dezvoltării, implementării și asigurării securității. Calitatea aplicațiilor distribuite este influențată fundamental de structura grupului țintă. La paginile 27 - 29 sunt descrise etapele E1 - E12 ale ciclului de dezvoltare. În figurile 2.7 - 2.10 sunt identificate și grupate caracteristicile de calitate după modelele M1, M2,  ISO 9126 și, respectiv, BFQM. La paginile 34 - 37 sunt oferite detalii privind accesibilitatea, disponibilitatea, utilizabilitatea, fiabilitatea, eficiența, portabilitatea, mentenabilitatea, scalabilitatea, securitatea, acuratețea, completitudinea, caracteristici de calitate abordate de autor în contextul aplicațiilor distribuite. Subcapitolul 2.5 este dedicat metricilor de calitate, iar indicatorii definiți sunt utilizați de autor în măsurarea calității aplicației distribuite pe care a realizat-o.

Capitolul 3 de la paginile 47 - 74, intitulat „Securitatea aplicațiilor distribuite”, trece în revistă conceptele de bază ale securității informatice, opriindu-se asupra securității aplicațiilor distribuite. Dezvoltă hexada parkeriană legată de confidențialitate, posesie, autenticitate, integritate, disponibilitate și utilitate. Identifică o serie de factori endogeni, exogeni sau factori reziduali care influențează securitatea aplicațiilor distribuite. Mi-a plăcut modul în care Mihai DOINEA definește vulnerabilitățile aplicațiilor distribuite, arată factorii care le influențează și identifică modalități de atenuare a efectelor generate de acestea. La paginile 61 - 63 se află definiri ale indicatorului de vulnerabilitate VL și indicatorul asociat costului vulnerabilității VLC. Este propus un model de calcul al profitului net, PN. În subcapitolul 3.5 sunt sistematizate corect căile de creștere a securității, căci autorul a studiat aceste aspecte folosind aplicația distribuită pe care a proiectat-o, realizat-o și implementat-o, timp în care a făcut nenumărate experimente și măsurători.

Capitolul 4, de la paginile 75 - 114, intitulat „Criterii de optimizare a securității”, prezintă elemente de bază ale modului de a construi expresii analitice pentru criteriile de optimizare. Autorul este familiarizat cu multe structuri de expresii analitice și are capacitatea de a le implementa în secvențe de instrucțiuni care să dea caracter operațional oricărui criteriu de optim pe care dorește să-l urmărească. Faptul că urmărește minimizarea costurilor de implementare a securității unei aplicații distribuite i-a permis să deruleze un plan de experimente care să ducă în final la structura de securitate cu stabilitate ridicată la un cost acceptat.

Capitolul 5, de la paginile 115 - 148, intitulat „Modele de optimizare a securității”, prezintă într-o abordare realistă faptul că optimizarea nu este ceea ce se înțelege la Cercetările operaționale, ci pornind de la criterii cum sunt minimizarea costurilor de implementare a securității sau maximizarea efectelor  eficienței sau performanței securității, prezintă modele euristice  de optimizare, modele bazate pe rețele neuronale și modele de optimizare a disponibilității resurselor. Faptul că autorul a construit un sistem realist de ipoteze de lucru și faptul că a dispus de o aplicație distribuită unde a derulat planuri complexe de încercări l-au ajutat să obțină suficiente informații pentru a fundamenta decizii de trecere de la o etapă la alta a procesului iterativ de optimizare.

Capitolul 6, de la paginile 149 - 167, intitulat „Efectele optimizării securității în aplicațiile distribuite”, prezintă trei clase de indicatori care  determină tendințe, variații și aspecte agregate, indicatori pentru care sunt date expresii analitice și pentru care sunt evidențiate existența proprietăților de senzitivitate, necatastroficitate și caracterul compensatoriu. Sunt definite metrici de performanță a componentelor software de securitate și, folosind date culese pe aplicația realizată de autor, se cuantifică efectele procesului de optimizare, știut fiind faptul că algoritmul de optimizare este unul euristic, prin încercări succesive.

Capitolul 7, de la paginile 168 - 186, intitulat „Optimizarea componentelor de securitate”, prezintă acele elemente care fundamentează procesul de optimizare ca proces de îmbunătățire din aproape în aproape, folosind culegerea de date în timpul exploatării dirijate a unei aplicații construite de autor, cu posibilitatea de a introduce secvențe care să evidențieze comportamentul acestei aplicații atunci când este supusă controlat la riscuri definite într-un plan de experimente gândit. Există un model de optimizare la paginile 179 - 180, iar acesta este validat prin analiza calității soluțiilor pe care le oferă prin testări controlate.

Capitolul 8 de la paginile 187 - 218, intitulat Implementări ale modelelor de optimizare, prezintă mai întâi aplicația informatică distribuită a autorului lucrării de față, după care prezintă modelul de optimizare unicriterială, unde se urmărește minimizarea gradului informațiilor senzitive - DSD, apoi se trece la alt nivel de optimizare, și anume optimizarea bicriterială, unde se urmărește scăderea ratei de atac și scăderea gradului de constrângere a utilizatorilor de a face față riscurilor de securitate. Este important că autorul face analiza dimensională a indicatorului USM (pagina 210), aspect extrem de important în analiza calității oricărei metrici. Este interesant că cercetarea dezvoltă și aspecte ale analizei multicriteriale în zona securității aplicațiilor distribuite, ca procedeu iterativ convergent, ceea ce duce practic la ideea că optimizarea trebuie văzută, în cazul securității aplicațiilor distribuite, ca proces de îmbunătățire a securității, în sensul că  se caută maximizarea protecției resurselor, maximizarea  gradului de credibilitate în aplicație de către utilizatori și maximizarea ratei de respingere a atacurilor. Desigur, autorul lasă loc liber imaginației tuturor celor care doresc să dezvolte șiruri de criterii supuse agregării multicriteriale, totul fiind doar o problemă de creștere a buclelor de îmbunătățire, din aproape în aproape.

Capitolul 9 de la paginile 219 - 220, intitulat Concluzii, prezintă succint munca depusă de autor în procesul de cercetare și pune accent pe caracterul deschis al acestei cercetări, cu noi direcții de urmat, legate de aprofundarea unor aspecte precum metodele utilizate, identificarea de tipare noi comportamentale ale utilizatorilor și dezvoltarea de noi modele de optimizare, unde să-și folosească experiența deja acumulată.

Anexa 1 conține lista de acronime cu descrierile explicite aferente.

Anexa 2 conține lista de variabile dispuse în ordine alfabetică.

Anexa 3 conține lista celor 83 de figuri din carte.

Anexa 4 conține lista celor 40 de tabele propuse de autor în carte.

La paginile 157 și 158 se află cuprinsul lucrării tradus în limba engleză.

(26 septembrie 2026)

Profesorul universitar Csaba FABIAN.

L-am cunoscut pe profesorul universitar Csaba FABIAN când eram student în anul al V-lea de facultate și frecventam biblioteca Centrului de Calcul al ASE, de la etajul al VII-lea, bibliotecă foarte bine dotată cu cărți și reviste de informatică absolut remarcabile. El a fost acela care m-a abordat. Avea o voce caldă și, încet-încet, m-a introdus în acea lume a cărților de mare valoare. Când i-am spus că sunt interesat de compilatoare, a venit din depozitul bibliotecii, unde avea acces, cu un teanc de cărți și de teze de doctorat, toate dedicate acestui subiect. Am rămas profund impresionat. Mi-am făcut fișe pentru toate.

Ori de câte ori îl întâlneam pe cercetătorul Csaba FABIAN, schimbam câteva cuvinte. Când am devenit analist-programator în Centrul de Calcul al ASE, cercetătorul Csaba FABIAN mi-a împrumutat cărți din colecția sa personală și m-a învățat cum să obțin gratuit materiale bibliografice din străinătate, prin completarea unei cărți poștale cu format preimprimat, unde eu aveam posibilitatea să completez ceea ce mă interesa și s-o expediez către autorul studiului sau articolului, pe adresa oficială a locului de muncă al acestuia, iar eu, la rândul meu, să indic adresa mea de la ASE, cu loc de muncă, stradă, număr, oraș, cod poștal, țară. Devenisem celebru în ASE prin marea intensitate a corespondenței pe care o primeam și prin telefoanele date de la rectorat spre laboratoare și apoi spre catedră, prin care eram anunțat că trebuie să merg să ridic plicul cu corespondență, unde erau articole, studii sau teze de doctorat pe probleme de informatică, venite de la universități din SUA, Canada, Germania Federală, Anglia, Franța sau Israel, de exemplu. 

Când Centrul de Calcul al ASE s-a prăbușit prin implozie, am militat să vină în Catedra de Informatică Economică, pe un post didactic de conferențiar universitar, cercetătorul Csaba FABIAN. În scurt timp, Csaba FABIAN a devenit profesor universitar și conducător de doctorat. L-am apreciat mult pe profesorul  Csaba FABIAN pentru suflul nou adus în Catedra de Informatică Economică, legat de activitatea de cercetare științifică și de necesitatea derulării unor cicluri de cercetare științifică unde originalitatea rezultatelor trebuie să primeze 100%.

Csaba FABIAN a susținut cu succes, în anul 1975,  teza de doctorat intitulată  "Verknüpfung des Dekompositionsprinzips von Benders mit dem Prinzip des lexikographischen Suchens" la  Law and State Sciences Faculty, University of Bonn.

Csaba FABIAN a publicat în colaborare cărți referite prin:

Doru Lucian DUȚĂ, Csaba FABIAN - Metode matematice în optimizarea croirii, Editura Tehnică, București, 1983 

Rodica MIHALCA, Csaba FABIAN - Analiză și proiectare pe obiecte, Editura Societatea Autonomă de Informatică, București, 1996 

Csaba FABIAN, Oana MUNTEAN, Iulian ÎNTORSUREANU - Allgemeine Informatik: Vorlesungsskripten, Editura ASE, București, 2003, 114 pag., ISBN:  9735943298

Rodica MIHALCA, Csaba FABIAN, Felix SIMION, Adina UȚĂ - Analiză și proiectare orientate obiect; Rodica MIHALCA, Csaba FABIAN, Oana MUNTEAN, Adina UȚĂ - Instrumente de tip CASE, Editura Societatea Autonomă de Informatică, București, 1998 

Metode și instrumente pentru dezvoltarea produselor software, 2003, 190 pag., ISBN: 9735943549

Virgil CHICHERNEA, Csaba FABIAN, Cornelia BOTEZATU, Rodica MIHALCA - Proiectarea sistemelor informatice, Editura SILVI, 2001, București 

Csaba FABIAN - Allgemeine Informatik, Wörterbuch der Fachbegriffe, Editura ASE, București, 1996 

Csaba FABIAN, V. IVANCENCO, I. ÎNTORSUREANU, O. MUNTEAN - Wörterbuch der Fachbegriffe, Editura ASE, București, 2002 

Rodica MIHALCA, Csaba FABIAN, Iulian ÎNTORSUREANU, Adina UȚĂ - Realizarea produselor software, Editura ASE, București, 2001 

Rodica MIHALCA, Csaba FABIAN, Iulian ÎNTORSUREANU, Adina UȚĂ - Realizarea produselor program aplicative, Editura ASE, București, 2003

Rodica MIHALCA, Csaba FABIAN, Iulian ÎNTORSUREANU, Adina UȚĂ - Modelarea orientată obiect, Editura ASE, București, 2009, 215 pag., ISBN: 9786065052642

Rodica MIHALCA, Csaba FABIAN,  Anca ANDRONESCU, Adina UȚĂ - Bazele dezvoltării produselor software, 2003, 194 pag., ISBN: 9735943557

Profesorul Csaba FABIAN a coordonat teze de doctorat susținute cu succes în ASE pentru tineri valoroși, precum Silviu BÂRZA, Laurențiu JISA, Gabriel RAICU, Maria MOISE, Tudor DUMITRESCU, Iulian ÎNTORSUREANU, Anca ANDRONESCU, mulți dintre ei devenind profesori universitari, dar și pentru alții.

(25 septembrie 2006)

Lolita CERCEL tot om este și ea

 
Lolita CERCEL este un personaj generat, dar nu este ceva picat din cer. 
Niște persoane au gândit acest personaj.
Acele persoane au definit caracteristicile  Lolitei CERCEL.
Au stabilit și numele de Lolita CERCEL.

Lolita CERCEL dă senzația că există ca atare, dar ceea ce face Lolita CERCEL.

Lolita CERCEL este exact ce sunt cei ce au generat-o, nici mai mult, nici mai puțin.

Lolita CERCEL are un repertoriu format din piese precum:

Pe peronu’ de la garã

Stau la geam

Vorba lu´ mama

Mă Iubește Lumea
Vai ce jale și ce dor

Lolita CERCEL este o solistă care va rămâne așa dacă creatorii ei o vor mereu aceeași.

Lolita CERCEL își modifică vocea să arate că timpul trece și peste ea, atât cât creatorii ei doresc să arate, nici mai mult, nici mai puțin.

Lolita CERCEL va putea să cânte orice, la fel de bine ca muzica cu care a fost lansată.

Creatorii lui Lolita CERCEL sunt oameni deștepți care știu meserie, căci în comparație cu ION al lui Nicolae CIUCĂ, Lolita CERCEL chiar funcționează și încă bine.

Lolita CERCEL este momentul care arată că se poate orice, despre orice, cu orice, dar limitele sunt date de cei care vor să atingă un scop. O echipă deosebită va face ceva deosebit cu Inteligența Artifială.

Acum mulți ani, profesorul de la Politehnică, Tudor BRĂGARU a zis că oamenii dispun de toate dispozitivele elementare care permit realizarea tehnică a oricărei dorinți pe care o definim, cu condiția să avem ideea novatoare. Acum Inteligența Artificială permite realizarea oricărui vis, oricărei idei. Totul este să știm să formulăm corect și complet ideea ca specialiștii s-o preia și s-o implementeze cu Inteligența Artificială. Lolita CERCEL este doar un exemplu. Acest exemplu dacă este dus mai departe, Lolita CERCEL:

- își va îmbunătăți repertoriul,

- va cânta orice fel de muzică ne-am dori,

- ar cânta și dansa, ar face simultan acrobații,

- ar face ceea ce mulți cântăreți își doresc.

Toate depind de oamenii care sunt în spatele lui Lolita CERCEL și care folosesc instrumente  IA care generează momwente cu acest personaj. Limitele lor se transferă lui Lolita CERCEL, căci viața lui Lolita CERCEL depinde de aptitudinile echipei care a lansat-o.

(25 septembrie 2026)

Fostul meu student Alin ZAMFIROIU - completare

Am în mână lucrarea referită prin: 

Alin ZAMFIROIU - Metrici software de evaluare a calității aplicațiilor mobile din mediul educațional, Editura ASE, București, 2016, 136 pag, ISBN: 978-606-34-0050-6.

Cartea are o Introducere, opt capitole, concluzii, o bibliografie, două anexe și un rezumat în limba engleză.

Bibliografia de la paginile 117-121 conține 59 de titluri de lucrări apărute în intervalul 2002-2015. Numele lui Alin ZAMFIROIU apare în cinci materiale incluse în bibliografie. 28 de titluri din bibliografie aparțin unor autori români și sunt strict legate de probleme de programare sau de dezvoltare de aplicații software, ce arată intenția autorului de a aprofunda aspectele legate de metricile software destinate evaluării calității aplicațiilor mobile, astfel încât cititorul să obțină acele elemente care să-i permită să evalueze în mod riguros calitatea  propriilor aplicații mobile pe care le dezvoltă.

Introducerea, de la paginile 7-10 este destinată

Capitolul 1, de la paginile 11-16, intitulat Rezultate obținute în domeniul calității aplicațiilor mobile, prezintă cinci criterii de clasificare, iar figura 2.1 sintetizează structuri de aplicații mobile care se bazează pe aceste criterii. Toate elementele sunt detaliate în subcapitolele ce urmează, prezentând scheme de arhitecturi corespunzătoare în figuri bine structurate.

Capitolul 2, de la paginile 17-28, intitulat Tipologiile aplicațiilor mobile complexe, prezintă o clasificare în funcție de dimensiunile prin care sunt diferențiate acestea. La pagina 14 sunt enumerate opt cerințe de calitate ale M-aplicațiilor mobile, în contextul în care calitatea trebuie definită, măsurată, asigurată și trebuie să țină seama de grupul țintă.

Capitolul 3, de la paginile 29-36, intitulat Aplicații mobile pentru mediul educațional, prezintă funcții pe care le realizează aplicațiile de M-Learning și aici mă refer la accesarea de materiale didactice, evaluarea studenților, comunicarea dintre studenți, problemele de acces la platformă, elemente de selecție pentru a respecta cerințe de personalizare, asigurarea securității în funcționare și reflectarea dinamicii la toate nivelurile pentru toate elementele care sunt părți în procesul de instruire digitalizat.

Capitolul 4, de la paginile 37-50, intitulat Sisteme de caracteristici de calitate pentru aplicațiile mobile, prezintă 13 factori care influențează calitatea aplicațiilor mobile și în figura 4.2 sunt date caracteristicile de calitate ale acestor aplicații. Sunt detaliate caracteristici precum lizibilitatea, modificabilitatea, reutilizabilitatea, integrabilitatea, testabilitatea, fiabilitatea, continuitatea, portabilitatea, utilizabilitatea, interoperabilitatea, dar și alte caracteristici specifice securității aplicațiilor mobile sau interacțiunii acestora cu utilizatorul. Influențele dintre caracteristici sunt prezentate sugestiv în figura 4.12.

Capitolul 5, de la paginile 51-60, intitulat Obținerea ponderilor folosite în construirea metricilor de evaluare a calității aplicațiilor de M-Learning, este un capitol extrem de important pentru că face lumină în problema ponderilor utilizate de către indicatorii care alcătuiesc o metrică. Autorul arată că sistemele de ponderi au la bază ipoteze de start și ceea ce este foarte important, se bazează pe acceptarea acestor ipoteze. Se discută un aspect important și anume stabilitatea ponderilor în raport cu variațiile condițiilor specifice de exploatare a aplicațiilor mobile în general și a aplicațiilor mobile orientate spre educație, în special. Tabelele 5.5, 5.6 și 5.7 exemplifică rezultatele obținute de autor în procesul de cercetare pe care l-a derulat.

Capitolul 6, de la paginile 61-80, intitulat Modul de construire a metricilor de evaluare a calității aplicațiilor de M-Learning, prezintă o tehnologie de construire iterativ-convergentă a unei metrici pentru evaluarea calității aplicațiilor mobile, unde indicatorii ca expresii analitice sunt analizați prin prisma proprietăților de senzitivitate, necatastroficitate și caracterul necompensatoriu, în condițiile în care suma ponderilor este egală cu unitatea. Pentru indicatorii enumerați în tabelul 6.2 sunt date expresii analitice la paginile 68-72, iar tabelele 6.3 și 6.4 dau ponderile indicatorilor, așa cum a rezultat din testarea unei aplicații mobile în mediul educațional pe un eșantion reprezentativ. Este interesant modul de tratare, căci după parcurgerea acestui capitol, cititorul are suficiente elemente pentru a dezvolta metrici pentru aplicațiile sale mobile.

Capitolul 7, de la paginile 81-100, intitulat Validarea și rafinarea metricilor de evaluare a calității, prezintă o schemă sintetizată în figura  7.1 pentru derularea procesului de validare. Consider că partea experimentală, derulată prin mai multe iterații, l-a condus pe autorul cărții la o astfel de construcție, pe care o consider stabilă și finită. Elementele concrete luate în considerare pentru aplicația MCSAM - Managementul Calității Software - Aplicație Mobilă îmbină elementele teoretice cu cele practice și oferă cititorului suficiente elemente pentru a-și valida singur propria metrică. Tabelul 7.1 este un exemplu concret de efectuare a măsurătorilor, iar tabelele 7.2-7.5 arată rezultate ale calculelor de indicatori utilizați concret pentru evaluarea calității aplicației mobile considerate.

Capitolul 8, de la paginile 101-110, intitulat Creșterea calității aplicațiilor mobile,  prezintă concepte importante pentru calitatea aplicațiilor  mobile pornind de la cele patru etape ce trebuie parcurse dacă se dorește îmbunătățirea calității, căci despre optimizare este dificil de vorbit. La pagina 102 sunt identificate funcții obiectiv și sunt deschise discuțiile ca pornind de la  optimizarea multicriterială, să se obțină îmbunătățiri care să vizeze simultan mai multe cerințe. Este important să se analizeze costul calității aplicațiilor mobile, cercetarea unei astfel de probleme necesitând un timp foarte îndelungat, paralel cu studierea celor șase factori de influență a calității enumerați la pagina 109.

Concluziile de la paginile 111-116 au menirea de a fixa  ideile de bază legate de cele 12 soluții originale SO1, SO2, .., SO12, obținute de autor în procesul de cercetare științifică.

Anexa I conține lista de acronime, dată sub forma unui tabel cu  două coloane. Pe prima coloană sunt date  23 de acronime, iar pe cea de-a doua coloană se prezintă semnificația acronimelor respective.

Anexa II conține lista de variabile dispuse în ordine alfabetică, exact așa cum apar în lucrare, cu semnificațiile lor. Autorul a căutat să utilizeze denumiri de variabile care să elimine ambiguitatea modelelor și să existe o legătură între denumirea variabilei și semnificația acesteia. A căutat să asigure ortogonalitatea numelor de variabile. Variabilele durata și duratai necesită o abordare separată.

Rezumatul în limba engleză de la paginile 131-134 concentrează elementele legate de necesitatea unei astfel de cercetări și definește cinci obiective pe care autorul le-a urmărit. Aici se face rezumatul fiecărui capitol, fără a se depăși șapte rânduri când se analizează un capitol.

Se vede că Alin ZAMFIROIU stăpânește foarte bine problema, că știe să structureze prezentarea într-un mod echilibrat, coerent, pentru a asigura completitudinea, rigurozitatea și claritatea abordării.

(25 septembrie 2026) 

Profesorul Ion SMEUREANU de la DICE

Pe profesorul de azi Ion SMEUREANU îl știu de pe vremea când el era student în ultimul an de facultate. Am avut cursul de Programe aplicative la seria lui de studenți și am însoțit în anul 1980 un grup de studenți din care făcea parte și Ion SMEUREANU la Colocviul Național Studențesc „Probleme actuale ale informaticii și matematicii aplicate” de la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași. Nu a trecut mult timp și l-am reîntâlnit pe absolventul Ion SMEUREANU în Catedra de Cibernetică Economică, fiind de această dată colegi.

Anii au trecut și în 1990, Ion SMEUREANU a intrat în grupul membrilor fondatori ai Catedrei de Informatică Economică, alături de 

Constantin Gelu APOSTOL

Nicolae APOPEI

Constantin BARON

Constanța BODEA

Gheorghe DODESCU

Adriana IONESCU

Afrodita IORGULESCU

Ion IVAN

Ion LUNGU

Rodica MIHALCA

Ioan ODĂGESCU

Florin PILAT

Ion Gh. ROȘCA

Valer ROȘCA

În intervalul 1963 - 1971, Ion SMEUREANU a fost elev de școală generală.

În intervalul 1971 - 1975, Ion SMEUREANU a fost  elev al Liceului Economic din Rm. Vâlcea.

În intervalul 1976 - 1980, Ion SMEUREANU a fost student al Facultății de Planificare și Cibernetică Economică din ASE.

În intervalul 1980 - 1981, Ion SMEUREANU a fost analist-programator la Institutul Central de Conducere şi Informatică - ICI București.

În intervalul 1981 - 1984, Ion SMEUREANU a fost analist - programator, Laboratoarele Catedrei de Cibernetică Economică - LCCE din  A.S.E.

În intervalul 1984 - 1990, Ion SMEUREANU a fost asistent universitar în Catedra de Cibernetică Economică.

În intervalul 1990 - 1993, Ion SMEUREANU a fost lector universitar în Catedra de Informatică Economică.

În anul 1992, Ion SMEUREANU a susținut cu succes teza de doctorat referită prin:

Ion SMEUREANU - Aplicații ale ciberneticii şi informaticii economice în optimizarea aprovizionării şi desfacerii producţiei întreprinderii, ASE București, 1992, 189 pag.

Stagiul doctoral a fost derulat sub coordonarea profesorului universitar Eugen ȚIGĂNESCU.

În intervalul 1993 - 1997, Ion SMEUREANU a fost conferențiar universitar în Catedra de Informatică Economică.

Începând cu anul 1997, Ion SMEUREANU a devenit profesor universitar în Catedra de Informatică Economică, actualmente Departamentul de Informatică și Cibernetică Economică - DICE.

În intervalul 1996 - 2000, Ion SMEUREANU a fost șeful Catedrei de Informatică Economică.

În intervalul 2008 - 2016, Ion SMEUREANU a fost decanul Facultății de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică - CSIE.

În intervalul 2016 - 2024, Ion SMEUREANU a fost prorector al ASE.

În data de 12.02.2025  Senatul ASE a hotărât acordarea titlului „Meritul universitar cu medalie de aur – Virgil Madgearu”, profesorului Ion SMEUREANU. La data de 03.04.2025 i-au fost înmânate în ședință festivă în Aula Magna, Diploma și medalia de aur, profesorului Ion SMEUREANU, de către rectorul ASE, profesorul universitar Nicolae ISTUDOR.

De-a lungul celor 40 de ani de activitate didactică, profesorul Ion SMEUREANU  a publicat cărți din care aici refer pe următoarele: 

Ion SMEUREANU, Marian DÂRDALĂ - Programarea în limbajul C/C++, Editura CISON, București, 2001, 307 pag, ISBN: 9739972578

Ion SMEUREANU, Georgeta DRULĂ - Multimedia: concepte și practică, Editura CISON, București, 1997, 410 pag, ISBN: 973963708

Ion SMEUREANU, Ion IVAN, Marian DÂRDALĂ - Structuri și obiecte în C++: note de curs și teste grilă,  Editura CISON, București, 1998, 180 pag, ISBN: 9739862314

Ion SMEUREANU, Marian DÂRDALĂ - Programarea orientată obiect în limbajul C++,  Editura CISON, București, 2002, 333 pag, ISBN: 9738301068

Ion SMEUREANU, Marian DÂRDALĂ, Adriana REVEIU - Visual C#.Net,  Editura CISON, București, 2004, 311 pag, ISBN: 9738301122

Ion SMEUREANU,  Marian DÂRDALĂ, Adriana REVEIU - Tehnologii multimedia, Editura CISON, București, 2008, 134 pag, ISBN: 9786065051348

Gheorghe DODESCU, Ion Gh. ROȘCA, Constantin APOSTOL, Valer ROȘCA, Afrodita IORGULESCU, Ion SMEUREANU, Ioan ROXIN - Programarea minicalculatoarelor în limbajul Fortran 77: vol. 1, Lito ASE, București, 1990, 134 pag

Gheorghe DODESCU, Ion Gh. ROȘCA, Constantin APOSTOL, Valer ROȘCA, Afrodita IORGULESCU, Ion SMEUREANU, Ioan ROXIN - Elemente de tehnica programării în Limbajul Fortran 77: vol. 2, Lito ASE, București, 1990, 142 pag

Ion Gh. ROȘCA,  Constantin APOSTOL, Valer ROȘCA, Afrodita IORGULESCU, Ion SMEUREANU - Programarea structurată în Fortran 77: culegere de exerciții, Lito ASE, București 1992, 401 pag.

Ioan ODĂGESCU, Pavel NĂSTASE, Ion IVAN, Rodica MIHALCA, Ioan ROXIN, Ion SMEUREANU, Radu MÂRȘANU, Ion DOBRE, Vasile PETROVICI - Programe aplicative: culegere de probleme: uz intern, Lito ASE, București, 1984, 431 pag

Ion SMEUREANU, Marian DÂRDALĂ - Tehnologii de acces la date ASP.NET, Editura ASE, București, 2008, 133 pag, ISBN: 9786065051195

Constantin IONESCU, Marius BĂCESCU, Gheorghe SABĂU, Traian SURCEL, Ioan ROXIN, Ilie TAMAȘ, Ion LUNGU, Constanța BODEA, Ion SMEUREANU, Ion TEODOR, VASILE AVRAM  - Culegere de probleme la disciplina sisteme informatice și bănci de date: S.G.B.D. Socrate-Mini și Socrate-Felix, Lito ASE, București, 1989, 134 pag.

Ion IVAN, Ion SMEUREANU - Programarea în limbajul C, Culegere de probleme, Editura ALFAR, Rm. Vâlcea, 1992 261 pg, ISBN 973-95080-6-5 

Ioan ODĂGESCU, Ion SMEUREANU, Ioan ROXIN - Viruși informatici și bombe logice, Editura ALDO, București, 1991, 136 pag, ISBN: 973-95353-0-5

Profesorul Ion SMEUREANU a coordonat tezele de doctorat ale unor tineri deosebit de valoroși, dintre care enumăr aici pe Lidia BALABAN, Irina RADU, Tiberiu GEORGESCU, Irina RAICU, Bogdan IANCU, Alexandra RUSĂNESCU, Cristian BUCUR, Dan TOFAN, Cătălin SERAFIMESCU, Narcisa ISĂILĂ, Justina FERCALĂ, Cosmin RABLOU, Mădălina ZURINI, Iulian CONDRATOV, Alina VLĂSCEANU, Cătălin NĂCHILĂ, Dumitru FANACHE, Ramona LUPU, Paul BĂLĂNOIU, Radu NICOLAE, Adam ALTĂR-SAMUEL, Andreea DIOȘTEANU, dar și încă alți câțiva.

Am colaborat cu profesorul Ion SMEUREANU ani buni, fiind colegi în Catedra de Informatică Economică și mi-am dat seama că am în față un profesionist adevărat, un om eficient, cu gândire profundă, o fire analitică, un programator care nu lasă nimic să treacă de mâna lui până nu funcționează perfect. Când am lucrat la culegerea de probleme publicată în 1992 am comunicat foarte mult, am colaborat fără asperități și am cooperat până am ajuns la forma care ne-a satisfăcut pe amândoi. Ca să vă dați seama cum stau lucrurile, la tehnoredactarea de la editură cineva a găsit de cuviință să înlocuiască ghilimelele cu apostrofuri în textele sursă pe care noi le obținusem de la calculator. În limbajul C, ghilimelele și apostrofurile au rosturile lor. Când ne-am dat seama a trebuit să reparăm greșeala de tehnoredactare, făcută fără să fim întrebați, și atunci fiecare dintre noi a dat măsura atenției și răbdării cu care am analizat fiecare linie sursă, pentru a nu apărea erori pe care cititorul nostru, studentul din anii terminali ai Secției de Informatică Economică, le-ar fi considerat erori impardonabile. Am muncit din greu și am reușit, iar culegerea, zic eu, ne reprezintă perfect și acum; la 34 de ani, nu are uzură morală câtuși de puțin, deși limbajul C a trecut prin multe stadii de dezvoltare.

(24 septembrie 2026)