1.000 de oameni care m-au dezamăgit: Gheorghița NICOLAE

Când a apărut la TVR la emisiunea Tezaur folcloric am crezut că ceva-ceva s-a schimbat. Am crezut că prezentatoarea Gheorghița NICOLAE vine cu un suflu nou. Nu a fost așa. Gheorghița NICOLAE a păstrat aerul prăfuit, plin de nimicuri artificiale lăsate de predecesoarea sa, ba mai mult, a făcut ca emisiunea pe care eu o așteptam să devină slabă, foarte slabă, insuportabilă.
Invitații lui Gheorghița NICOLAE sunt anoști.
Decorul în care Gheorghița NICOLAE își derulează emisiunea este banal.
Gheorghița NICOLAE vorbește foarte mult.
Invitații lui Gheorghița NICOLAE nu sunt deloc speciali, de multe ori sunt familii.
Cântecele care se cântă în emisiunea lui Gheorghița NICOLAE sunt făcături de apartament.
Lipsesc metaforele din versurile cântecelor selectate de Gheorghița NICOLAE.
Gheorghița NICOLAE mă dezamăgește că a transformat emisiunea Tezaur folcloric într-o emisiune mediocră, lipsită de culoare, fără autenticitate.
Gheorghița NICOLAE mă dezamăgește că are texte sfătoase, goale, care nu spun nimic și care sunt predictibile, iar monotonia vorbelor înșirate de ea fac să treacă timpul foarte greu.
Gheorghița NICOLAE că vine cu costume naționale extrem de încărcate, lipsite de autenticitate, chiar dacă iile pe care le poartă sunt deosebite, dar asemeni porumbului hibrid mare, ele se vede de la o poștă că nu sunt făcute cu sufletul, ci sunt făcute la comandă pe bani grei, căci sunt hand made.

În loc să vină cu recitaluri ale unor interpreți deosebit de valoroși, căci de aceea este tezaur folcloric, Gheorghița NICOLAE vine cu tot felul de improvizații care nu aduc niciun plus de calitate, ba mai mult îl îndepărtează pe iubitorul de folclor autentic și-l aruncă undeva în zona derizoriului.

(30 iulie 2022)

Esența mediocrității în TVR

Deși în TVR este o armată de indivizi care-și justifică salariile nefăcând mare brânză, este irosit timpul de antenă absolut fără rost.
În primul rând, emisiunile sunt de o mediocritate lucie.
În al doilea rând, nu există diversificare, din moment ce în 24 de ore se reiau programe.
În al treilea rând, există o fragmentare a timpului nepermisă.
În al patrulea rând, nu există emisiuni eveniment, cu adevărat valoroase.
În al cincilea rând, din moment ce se plătește abonament de către popor, nu-și găsesc rostul nici reclamele, nici emisiunile de shoping.
În al șaselea rând, nu sunt folosit cum trebuie resursele multimedia în crearea de conținut digital, în afara unor generice și a unor prezentări de începutul la unele emisiuni.
În acest context, cred că la banii pe care-i papă TVR, ar trebui să pună oamenii osul la treabă și să dea dovadă de creativitate, fără a mai ieși cu emisiuni prăfuite, lente, în care nu apar lucruri cu adevărat valoroase. Pentru aceasta trebuie ca ștacheta să fie foarte sus ridicată și în emisiuni trăncăneala să fie diminuată, căci de prea multe ori reporterul vorbește și vorbește, iar invitatul este monosilabic. Demonstrațiile de pălăvrăgeală ale moderatorilor sunt absolut neinteresante. Dacă au invitați, acei invitați să vorbească, să cânte sau să recite, adică să-și facă meseria, căci de aceea apar pe sticlă.
Vreau piese de teatru cu actori valoroși!
Vreau spectacole de operă memorabile!
Vreau recitaluri de poezie mare cu actori mari!
Vreau muzică bună cu artiști buni.
Nu vreau moderatori care spun vrute și nevrute să pară și ei interesanți.
Într-o emisiune de 30 minute de folclor, vreau 10 cântece și un minut de vorbărie. Există posibilitatea de a-i prezenta pe interpreți și ceea ce cântă, cu text scris pe ecran.

(31 martie 2022)

Un nou format, plictisitor totuși al emisiunii Tezaur folcloric

În lipsă de idei valoroase, televiziunea română nui se dezminte în a promova formate simpliste, aproape banale ca să nu le zic stupide ale unor emisiuni. I-a venit rândul emisiunii Tezaur folcloric. Noul format cănstă în următoarele:
- pe fundal este un panou pe care defilează motive naționale stilizate,
- pe platou se află niște băncuțe și scaune dispuse în semicerc,
- sunt invitați 6 interpreți de muzică populară,
- amfitrioana, Gheorghița NICOLAE are scaunul ei.
Gheorghița începe prin a trăncăni diverse fraze plictisitoare, exact cum făcea predecesoarea sa Mărioara MURĂRESCU acum 1.000 de ani. După aceea, fiecare interpret este invitat să zică o cântare. Mai vorbește și Gheorghița câte ceva. Mai cântă cei șase. Ca să mai fie ziceri oarecare, se face referiri la sponsori, la coordonatori de ansambluri și timpul trece. Sărăcuța Gheorghița NICOLAE, dorind să fie mai aparte vine cu niște costume naționale impecabile, dar care nu au nicio legătură cu costumul național autentic. Iile ei sunt extrem de încărcate. Maramele ei sunt extrem de elaborate. Fota ei este de o complexitate ieșită din comun. Să nu se creadă că invitații ei respectă costumul tradițional. Nu. Și ei vin cu costume extrem de elaborate, care arată opulență, în niciun caz simplitate, rigurozitate și sobietate. Nu vreau să mă propunț asupra cântecelor care se cântă, dar fără a greși, 80% dintre ele nu sunt culese, ci sunt făcute, nu create, de unii și de alții sau probabil chiar de interpreții invitați, textele fiind dacă nu mediocre, cel puțin, bunicele sau vai steaua lor.

(03 ianuarie 2022)

Un business de familie

 Pe banii statului au apărut business-uri de familie în care s-au aciuat tot felul de specimene fără vreo chemare în a transpune în fapt ceea ce din titlul rezultă. Este vorba de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale. Este, așa cum se vede la televizor o cloacă unde nu se conservă și nici nu se promovează cultura tradițională pentru că:
- se cântă texte stupide făcute de cei ce le cântă,
- straiele purtate sunt alterate prin adaosuri kitschoase,
- criteriile de selecție nu au legătură cu calitatea.
Așa cum se văd de la mine de la televizor, din dorința de a justifica activitatea și salariul, cei de la aceste centre fac ce fac și în loc să aducă publicului cultură tradițională, aduc niște așa-zise creații fără valoare artistică, încropite forțat pentru a impresiona. Cred că desființarea acestor centre este imperios necesară, pentru că în loc să conserve, fac adăugiri care distrug.
(11 iulie 2021)

Tezaur folcloric de Sf Gheorghe

 Se pare că emisiunea Tezaur folcloric în cele 45 sau 50 de minute avute la dispoziție o ia pe arătură pentru că realizatoarea emisiunii este foarte slabă. Deși în 18 aprilie 2021 în emisiune nu a mai trăncănit foarte mult să mă enerveze, a invitat niște cântăreți, dintre acre unii au cântat cântece cu versuri făcute de ei. Nu știu cum femeia aceasta și mă refer la Gheorghița NICOLAE nu-și dă seama când e făcătură și când e folclor autentic.

Gheorghe NUCĂ a cântat cântece de demult pe care le știam, dar din folclor autentic.

Gheorghe TURDA a cântat cântece culese de el, așa ca la mama lor.

Gheorghe GHEORGHE a cântat și el cântece, ușor ajustate, dar rămase în matca lor.

Mioara MAN GHEORGHE a cântat ceva, dar o știu de la o n untă și muzica dată încet nu o avantajează.

Polina GHEORGHE are cântece făcute de ea.

Geta POSTOLACHE a avut ziceri bune de câtat la crâșma din sat, nu la o emisiune televizată.

Dacă Gheorghița NICOLAE ar reasculta interviul Ioanei RADU referitor la exigența pentru autentic și ar elimina din apariții pe făcătorii de folclor, care însăilează versuri aiuritoare datorită lipsei lor de cultură. Nu însdeamnă că dacă ai auzit 100 de cântece excepționale, ești în stare să-l faci tu pe al 101-lea. Trebuie har și cultură pentru a scrie versuri, iar versul popular are în perfecțiunea lui muzicalitate, metaforă și vibrație, ceea ce făcătorii de folclor de c-c-t nu vor fi niciodată în stare să producă.

Un loc aparte l-am lăsat aici pentru regretatul George FINIȘ, care a avut două cântece superbe, într-o interpretare superbă. Găsesc că introducerea în acea emisiune a fost nepotrivită, căci moartea sa tragică și dusul pe ultimul drum, coincideau cu acea transmisie de la RTV1. Era normal ca acele două bucăți muzicale să fie scoase și de Sf. Gheorghe să se facă o emisiune specială dedicată marelui interpret plecat dintre noi. Le trebuie creier și capacitate de adaptare celor din TVR1, ceea ce nu-i dă afară din casă. Pentru cultura mea generală:

- nu erau cântărețe care să se numească cu prenume ceva derivat de la Gheorghe?

- nu existau cântece în care să apară numele Gheorghe?

- de ce nu a fost invitat Gheorghe ROȘOGA cu al său cântec Gheorghe, Gheorhe?

- în emisiune era Polina și Mioara, care nu erau nici Ghiorghița, nici Georgeta și nici Gina.

Într-un cuvânt, pe o scară de la 1 la 10, emisiunea cu acel de cor stupid, obositor și simplist, în toată arhitectura sa este de nota 4(patru).

(18 aprilie 2021)

Gheorghițo, go way!

Gheorghița NICOLAE este gazda emisiunii Tezaur folcloric, serie nouă. Este o mare dezamăgire. Sfătoasă cum e ea, zice că are o serie nouă a acestei emisiuni. Mărioara MORĂRESCU a menținut-o pe o anumită linie, iar Gheorghița deja o prăbușește prin:

- decorul simplist puțin colorat,

- invitații modești,

- pălăvrăgeama ei fără rost,

- ritmul lent imprimat,

- conținutul mediocru,

- făcăturile improvizate.

Așa cum curg lucrurile, această emisiune golită de calitate ne duce spre un pseudo-folclor, spre pseudo-costume, spre o pseudo-muzică. Deaj nu mai am curajul să intru pe caricaturile de emisiuni de folclor unde sunt prezentate numai porcării, căci piese de folclor autentic nu sunt acolo. Totul e în grabă, însăilări de doi bani, cu niște inși care nu citesc folclor, dar care scriu folclor. Nu cizelează cântecul, dar se grăbesc să-l imprime. Totul e o harababură dominată de înghesuială, de non-calitate și de setea de a face bani cu orice chip. 

Gherghițo, go way! Lasă-ne!

(12 aprilie 2021)

Ruxandra PITULICE cântă și la nai

Pe 21 martie 2021 la emisiunea Tezaur Folcloric am văzut o frântură a interpretării Ruxandrei PITULICE voce, după aceea a cântat Ciocârlia la nai. Mi-ar fi plăcut să nu fi fost în duet cu un tip care era naist în orchestră. Văzând că nu identific direct ce cântă ea la nai și care este contribuția celuilalt, am comutat.

Televiziunea le face de oaie căci oferind doar lucruri în cantități mici și înregistrate fără a da posibilitatea manifestării calităților interpreților, pleci ca telespectator mai nelămurit decât la început. Și în acest caz tot așa se întâmplă. Era mai normal să o ascult pe Ruxandra PITULICE cântând trei-patru cântece cu orchestra să vedem:

- vocea,

- repertoriul,

- rezistența, 

- talentul, 

iar ca încheiere, fără orchestră ea trebuia să zică și ceva la nai, să vedem cum stau lucrurile, căci având orchestra sau un alt nai deja sunt în confuzie. Păcat că televiziunea face ea ce face și diminuează contribuția soliștilor, șergându-le calitățile și e nedrept.

Tezaur folcloric

Azi nu am mai prins-o pe sfătoasa Gheorghița NICOLAE care răspunde de emisiunea TVR1 numită Tezaur folcloric și care a fost preluată de la o altă sfătoasă și aici mă refer la Mărioara MORĂRESCU. Sunt oameni cărora le place să se audă vorbind. Celor două chiar le plăcea să se audă vorbind. La emisiunea de azi nu am mai remarcat în cele 30 de minute cât am urmărit nimic din sătoșenia lui Gheorghița NICOLAE.

Am urmărint simplu, anunțați prin texte apărute pentru câteva secunde pe ecran pe:

Gheorghe ROȘOGA, 

Aneta STAN,

Polina MANOILĂ,

Dumitru ZAMFIRA,

Ștefania RAREȘ,

Gavril PRUNOIU,

care au interpretat cântece semnificative, deși uneori am văzut că nu erau prea cizelate și miroseau a făcături care se poartă acum în folclorul de duzină, folclor care nu-i ocolește nici pe marii interpreți. Mulți se laudă că se screm să conserve valorile autentice. Totul este relativ, dar televiziunea națională are o oră de folclor și aici are posibilitatea să opereze selecția de super-calitate, căci toată lumea se vrea pe TVR1, celelalte televiziuni nu au impactul acesteia în ceea ce privește folclorul, deși HORA, ETNO și FAVORIT sunt posturi de folclor, dar de folclor slab rău de tot, unde și non-valorile sunt promovate pe bandă rulantă.

(14 martie 2021)

Despre surori siameze în folclorul românesc

Să citim mai atent versurile din cântecul Ilenei SĂRĂROIU intitulat Doi voinici din valea mare, versuri din cvare vom vedea nu numai arta poetului și cântărețului anonim, dar și măiestria lui de a surprinde un crâmpei ascuns din viața satului. Iată versurile:

Foaie verde trei migdale, 

Mândra mea, draga mea, 

Doi voinici din Valea Mare, 

Mândra mea, draga mea, 

Au plecat la vânatoare, 

Să vâneze căprioare, 

Căprioare n-au vânat, 

Dar toată ziua mi-au stat! 

Și-n valea plină de soare, 

Mândra mea, draga mea, 

Erau două surioare, 

Mândra mea, draga mea, 

Cu sortuletul la brâu, 

Spălau rufele la râu, 

Și cu dragoste cântau, 

Ciocârliile întreceau! 

Și voinicii le-auziră, 

Mândra mea, draga mea, 

Și mi le luară de mână, 

Mândra mea, draga mea, 

Iar în sat dădură veste

Ca si-au luat doua neveste, 

Și-au luat două surioare

Cu ochii de căprioare!

Surorile care au plecat să spele rufele erau două.. Timpul era superb. Flăcăii eyau și ei doi. Nu știu dacă făceau braconaj, căci mă cam îndoiesc ca vara să fie sezon de vânătoare de căprioare. Să trecem peste acest detaliu, deși braconajul este o faptă penală.

Să ne oprim asupra unui detaliu. Surorile erau CU ȘORȚULEȚUL LA BRÂU, ceea ce înseamnă că cele două surori fie își schimbau șorțulețul una alteia, ceea ce poetul nu ne spune sau cele două surioare erau siameze. Numai două surori siameze ar fi putut spăla rufele ra râu, purtând numai un singur șorțuleț. Poetul a folosit singularul pentru că a dorit să reflecteze o realitate, căci fălosirea pluralului nu ar fi afectat cu nimic muzicalitatea versurilor, după cum urmează:

Erau doua surioare, 

Mândra mea, draga mea, 

Cu șortulețe la brâu, 

Spalau rufele la râu, 

Și cu dragoste cântau, 

Ciocârliile întreceau!

Ar fi fost o problemă când poetul ar fi folosit șorțulețe că musai trebuia să pună și pluralul de la brâu, care mi se pare că este brâie, iar pentru a obține o rimă perfectă trebuia să foloseasc tămâie, lălâie, râie sau ceva cu terminația în rie. Dar chiar dacă ar fi zis

Cu șortulete la brâu, 

ar fi fost cu mai puține interpretări decât în cazul identificat și discutat aici. Faptul că un poet anonim evidențiază în opera sa existența un or surori siameze, ne îndreptățește să vorbim de op premieră mondială, așa cum se recunoaște că scrierea de la Tărtăria este ce ami veche din istoria umanității.

(16 februarie 2019)

Grigore LEȘE cel special

Îmi aduc aminte cum zicea cândva Sofia VICOVEANCA despre modul în care l-a descoperit pe Grigore LEȘE. M-a impresionat. După ani și ani, trecând prin Târgu Lăpuș am stat dde vorbă cu un tip care nu mi-a vorbit prea frumos despre Grigore LEȘE. Așa sunt oamenii care știu să caute defecte altora pentru a fi văzuți ei mai buni, deși nu se remarcaseră prin ceva.

Emisiunile de la TVR moderate de Grigore LEȘE nu-mi plac. Grigore LEȘE dă senzația că este atoatecunoscător. Chiar m-am plictisit cu zicerile lui prea lungi și cu acele lucruri de detaliu enervante pentru toți cei pentru care vorbăria multă este sărăcia omului. Preferam un Grigore LEȘE care să cânte mult, chiat foarte mult acelui Grigore LEȘE care trăncănea cu patos despre chestii care nici nu mă interesau. Am înțeles că are un doctorat, că este cadru didactic undeva pe la Cluj. Frumos din partea lui, dar în mintea mea, aia pe care mai zic eu că o mai am, cariera universitară se începe după terminarea facultății, iar doctoratul se face la tinerețe, nu la 49 de ani. El este un bărbat în puterea cuvântului la 64 de ani, valoros, cu voce și talent cât carul. Este genial ca interpret de folclor autentic și știe muzică nealterată multă, foarte multă. Cred că Grigore LEȘE este în stare să aibă un concert maraton de 10 ore cu cântece care diferă substanțial unul de celălalt și pentru care cucul din Bucovina este doar unul, altele fiind cu mult mai speciale. Dacă eu aș fi în locul lui Grigore LEȘE:

- aș înregistra cântece, căci acum a face acest lucru la înaltă performană este ușor,

- aș scrie cărți fundamentale despre folclor, căci documentarea e floare la ureche,

- n-aș pierde timpul cu chestii facile, oricum negustate de vulgul plin de sine,

- nu m-aș risipi în chestii minore, mai ales după acumulările calitative dobândite.

Grigore LEȘE este un monument prin sobrietatea cu care își poartă clopul și după portul lui alb-negru cu linii simple de croială, cu privire de vultur și cu voce de tunet. Este un personaj unic, valoros și de neimitat, lucru care se concluzionează după cum se constată la emisiunea Vedeta populară de pe TVR1. Niciun concurent nu-i reproduce liniile melodice cu totul speciale prin simplitatea lor.

(12 ianuarie 2019)

Folclorul autentic

Nu suport făcătorii de folclor. Sunt incluți, nesimțiți și fără talent. Cei ce-i încurajează sunt de aceeași teapă, adică incluți, nesimțiți, fără talent și fără calități manageriale.

Folclorul autentic se culege.

Folclorul autentic se crează.

Folclorul autentic se păstrează.

Folclorul autentic se cinstește.

Folclorul autentic se cântă.

Folclorul autentic se propagă.

Folclorul autentic se cultivă.

Este indecență și impietată ca un individ sau o individă să-și treacă numele în dreptul unui cântec cules de undeva, doar că el sau ea l-au cules și l-au interpretat în fața marelui public pentru prima dată. Este curată nesimțire să-l treacă cu drepturi de autor la OSIM sau ORDA. Nu mă mai miră nimic. Sunt nenumărate cântece populare autentice în toate colțurile țării, dintre care numai o mică parte au fost scoase la lumină, restul așteptându-și culegătorii și interpreții. Voi da câteva exemple:

Mărioară de la Gorj

Până când nu te iubeam

Lume, lume

Cine iubește și lasă
M-am suit in dealul Clujului
Mânios badea,de-aseară
Leliţă, Ioană
Tudorițo, nene
Anicuța, neichii, dragă
Ridică, mandro perdeaua

Mai treci, neică și tu dealul

Cântec de leagăn,

Cântec de nuntă din Făgăraș

Frică mi-e că mor ca mâine

Agurida

Ana mea, draga mea

Mărie, Mărie

Măria neichii, Mărie

Leliță cârciumăreasă

Hai, iu, iu

Nici acela nu-i fecior

Am avut trei mândrulițe

Mărine la nunta ta

Constantine, Constantine

Nu vine neica, nu vine

Mai vino seara pe la noi

Fir-ai naibilui de deal

Dealu-i deal și valea-i vale

Și-am o mândră mititică

Cine m-aude cântând

Iarna grea, muierea rea

Mă-nsurai di-ntâia oară

Seara când apare luna.
Aceste cântece trebuie doar căutate după titlu pe youtube și trebuie ascultate cu atenție pentru a fi sesizate toate nuanțele autenticității creașilor cizelate zeci și zeci de ani de artistul popular anonim.

Oricare ar fi luat dintre aceste cântece se vede că versul a fost cizelat, este încărcat de metafore și are o simplitate excepțională. Rimele sunt perfecte și muzicalitatea versului a dis spre melodie, natural și direct, fără forțări artificiale și fără opintiri aiuritoare.

Comparând aceste versuri cu așa-zisele producții pe bandă rulantă ale făcătorilor de folclor vedem cât de proaste, ridicole, absurde și banale sunt înșirările de cuvinte care uneori mai dau din coadă ca să sune în rime stângace. ;Mi-e milă și mi-e silă de acești făcători de folclor care aun inundat micile ecrane și care mai și sunt cultivați dacă plătesc banul gros. Am detestat dintotdeauna versurile cu rimă abab sau abba din strofele făcătorilor de folclor, care sună și rău, sunt plate și nu spun nimic. Folclorul autentic are alt vocabular și suntă versul său cu totul altfel, natural, firesc și muzical.
Numai vocile mari cântă folclor autentic!
Vocile mici se mulțumesc cu firimituri și făcături.

(22 aprilie 2018)

Făcătorii de folclor

Mai zilele trecute o chanteuză de așa-zis folclor zicea că are la activ câteva sute de piese, din care cam 30% sunt creații 100% proprii. Se și explică puzderia de producții de prost gust care au invadat micile ecrane, lucru care se vede de la o poștă căci:

- temele sunt stupide,

- vocile sunt în suferință, 

- costumele sunt kitsch-oase,

- coregrafia e bâțâită,

- buzele sunt botoxate,

- bustul este tunat,

- unghiile sunt ridicole,

- coafurile sunt sărmăloase.

Niciun post tv de folclor nu reușește să se debaraseze de aceste non-producții care au doar calitatea de a umple timpul, de a deforma conștiințe și de a lăsa impresia că a face cântece este cel mai simplu lucru. Probabil, o cântăreață sau un cântăreț de muzică populară, după ce a zăbovit la surse, printre rapsozii autentici vreo 20 de ani, va umbla ușor și cu grijă pe texte pentru a le aduce la forma care să se potrivească cu vocile lor, lăsând metaforele și celelalte figuri de stil la locul lor. Numai după ce au cules și cântat cel puțin 150 de piese autentice, respectivii vor avea capacitatea să compună una sau două piese care să se înscrie pe linia a celor știute și să iasă cu ele pe straße, plini de emoție nu de emfază și nesimțire cum se procedează azi prea des și prea enervant.

N-am respect și nu dau doi bani pe făcătorii de folclor, care au inundat televiziunile de specialitate și care promovează ceva sub un nivel de calitate care este similar unui salam alterat și împuțit. 

Noi avem repere în muzica populară pe Maria TĂNASE, Maria LĂTĂREȚU, Lucreția CIOBANU, Alexandru GROZUȚĂ, Ion CRISTOREANU, Ion LUICAN și pe Emil GAVRIȘ.
Făcătorii de folclor nu sunt nici pe departe răul necesar din folclor, ci sunt mai răi decât gropile din asfalt, căci făcătorii de folclor sfidează cele mai elementare norme de calitate și de autenticitate.

(20 aprilie 2018)

Sava NEGREAN BRUDAȘCU

Pe cântăreața Sava NEGREAN  o știu de când a participat la concursul de muzică populară românească Floarea din grădină, pe când a trecut etapă de etapă și a cucerit marele trofeu. Vocea ei era specială, pătrunzătoare, iar repertoriul i-a lăsat pe mulți cu gura căscată prin frumusețea versurilor și prin linia melodică. Avea ceva inedit Sava NEGREAN în tot ceea ce făcea. Mai târziu și-a adăugat și numele de BRUDAȘCU.

Cine ascultă unul din cântecele:

 Doamne ocroteşte-i pe români

 Pe cararea vieții mele 

 Transilvanie frumoasă

 Apa trece, pietrele rămân

 Mă cunosc că-s sălăjancă

 Noi suntem români

 Bată-l Dumnezeu sa-l bată

 Bade unde-ai fost aseară

 Somnu' mi-i și nu mă culc

 Românie, Românie

 Mămăliga și mălaiul

 Supăratu-i omu' Doamne

 Dorule, nu fi nebun

 Așteaptă-mă dor că vin

 A plecat moțul prin tară

 Mai dă-mi Doamne încă-o viață

va înțelege de ce cântăreața Sava NEGREAN BRUDAȘCU este una dintre cele mai mari voci ale Ardealului și de ce atunci când ea apare pe scenă este ovaționată îndelung. Ea este după mulți ani de cânt aceeași interpretă plină de nerv, cu costumul oșenesc impecabil și cu jocul de scenă din care se vede că ea își respectă spectatorii care vin să-i asculte melodiile ce ridică sălile în picioare.

(23 septembrie 2017)

Folclorul și exercițiile de yoga în popor

Sunt sigur că dacii și după aceea urmașii lor au practicat yoga, din moment ce folclorul păstrează nenumărate elemente fabuloase, specifice acestui mod de a face meditație. Există un cântec foarte frumos, intitulat Sus pe dealul înverzit, cântat de Dan MOISESCU, care are versurile următoare: 

       Foaie verde mărgărit,

       Sus pe dealul înverzit,

       La un pom mare-n florit,

       Pe-o poală de fân cosit,

       Găsii dorul adormit.

       Cum aș face dar nu știu

       Ca să las doru-n pustiu.

       Să las pasul mai domol,

       Să nu scol dorul din somn.

       Că dorul de l-oi scula

       Eu de dor n-oi mai scăpa.

       Cum e dorul cam nebun,

       Mă găsește tot pe drum.

Într-o  altă versiune, cântat de Ileana CONSTANTINESCU, cântecul se intitulează Sus pe malul înverzit și are versurile: 

       Foaie verde mărgărit,

       Sus pe malul înverzit,

       La un pom mare-n florit,

       Pe-o pală de fân cosit,

       Găsii dorul adormit

       Cu capul pe rug de mure

       Și cu fața spre pădure.

       Frunzuliță măr domnesc

       Cum să fac să nu-l trezesc.

       Mai bine îl ocolesc.

       Că de s-o trezi cumva

       Nu mai pot de el scăpa,

       Că dorul unde se pune,

       Face inima cărbune.

       Și dorul unde s-așează

       Îți pare lumea mai dragă.

 Nu discut acum diferențele de loc, de atitudine și de semnificația dorului, pentru cî profunzimea analizei nu-mi permit ca pe câteva rânduri să fiu riguros. Voi remarca numai versurile:

       Cu capul pe rug de mure

       Și cu fața spre pădure.

unde se vede cu claritate că dorul este foarte bun executant de exerciții yoga din moment ce reușește să doarmă, adică să mediteze cum am zice noi yoghinii, cu capul pe rug de mure. Se știe că rugul de mure are țepi foarte solizi care îi fac pe culegătorii de mure să fie extrem de precauți. Cei care practică yoga au un pătuț cu cuie ascuțite și prin exerciții asidue reușesc să se odihneacă stând cu suprafața spatelui și cu picioarele sprijinite în vârfurile ascuțite, relaxarea fiind de-a dreptul excepțională, iar rezultatul dorului care stă cu obrazul pe rugul de mure este fenomenal.

(10 mai 2017)

Diagnostic sigur: limbariță

Azi 28 aprilie 2017 pe la ora 10,20 am deschis televizorul și am urmărit pe TVR 3 emisiunea Cântec și poveste, în care o tipă îmbrăcată în costum național destul de încărcat, vorbea, vorbea, vorbea de nu se mai oprea. A prezentat-o pe cântăreața Mădălina Mârza în culori atât de trandafirii încât am crezut că va urma o voce mai amre ca a Mariei Tănase, ceea ce nu s-a și întâmplat deși am aflat de premiile acesteia, repertoriu și caracter, toate bogate, frumoase, nenumărate. Prezentarea lui Mihaela Petrovici a durat peste 75 decunde, lucru care mă determină să certific că acea prerzentatoare suferă de limbariță severă ce trebuie urgent tratată cu nenumărate metode naturiste, din care tăcerea este esențială. Emisiunea s-o numi Cântec și poveste, dar eu vreau să ascult povești cântate, nu povești spune de cineva nici ca povestitor măcar, urmate de cântece, puține, puține. Un realizator e foarte mare nu dacă într-o emisiune de folclor se vorbește enorm, ci dacă acolo se cântă sau se dansează. Restul e apă de ploaie. Văd că și această emisiune este bântuită de acel spirit sfătos, plat, enervant și lălăit de care sunt sătul inițiat la Tezaur folcloric. Stop, măi copilelor gureșe!

(28 aprilie 2017)

Andreea MARIN, prezentatoarea de spectacole

Din întâmplare, de sfânta zi de Paști am urmărit pe TVR3 pe la 14,30 un spectacol înregistrat de la Sala Palatului, unde orchestra Lăutarii dirijată de maestrul Nicolae BOTGROS aducea, împreună ci nenumărați cântăreți de muzică populară româneasci, un omagiu lui Ion PALADI. Nu scriu nimic despre orchestră. Nu scriu nimic nici despre soliști. Acum voi scrie despre Andreea MARIN, care pe poziția de prezentatoare a   spectacolului a fost exact cum mă așteptam eu, adică măreață! Muieretele care au emisiuni de folclor din televiziuni sau care prezintă spectacole, parcă au limbariță sau diaree, că atât de multe pălăvrăgesc, spunând tot felul de platitudini stupide de îmi vine să borăsc.

O laud pe Andreea MARIN pentru că:

- a fost sobră;

- a avut texte foarte scurte;

- a improvizat în același mod;

- a fost sugestivă;

- a făcut show;

- este exemplară.

Un om are multe posibilități de a se defini, de a se impune și de a impune respectul. Așa ceva a făcut la acel spectacol Andreea MARIN. Când le văd pe G.N sau pe I.T. cu prezentările lor cele lălăite și penibile îmi trece și somnul dar îmi vine să arunc cu plas,a pe geam. Mai eraa o tanti pe la Iași și mai era o țățică pe la Craiova la un festival foarte mare, care tot așa, delirau aiurea. Norocul lor că nu încape pe acolo, dar de la ghena de gunoi este prea pe ocolite. Ce bine ar fi dacă cele două penibile ar învăța de la Andreea MARIN cum se face o prezentare, astfel încât să lase cântăreții să-și facă meseria!

Bravo, Andreea MARIN!

(16 aprilie 2017)

Tezaur folcloric și banalități

Sfătoasa Mărioara Morărescu are o urmașă care reușește să mă calce pe nervi cu:

•  platitudinile ei pe care le inserează între cântece;
• dispunerile pe planuri ale celor invitați;
• aglomerările create;
• slabele participări artistice;
• ștersele cântece de nefredonat.

În cele 45 de minute ale emisiunii, realizatoarea Gheorghița Nicolae a vorbit 385 de secunde, ceea ce înseamnă aproape 6 minute și jumătate, fără să spună ceva special, ci doar a enumerat sau a lăudat așa, un pic gazdele dintr-un pod bănuiesc, că era ceva semisferic ca decor.

Dacă adun 90, 40, 40, 6-, 3-, 110, 10 și cu 15 se obțin exact secundele de care vorbeam...

De data aceasta n-a mai apărut să ocupe și ecranul, ci doar a vorbit. Emisiunile sale sunt foarte salbe pentru că nu dispune de anvergura necesară să atragă valori. Orchestrele sunt modeste, soliștii sunt modești si gloata adusă în emisiuni crează o adevărată confuzie încât nu se mai înțelege nimic. Mă gândeam să zic: ce-aq fost emisiunea asta și ce a ajuns... Dar n-a fost și n-a ajuns decât ceea ce și-au dorit realizatoarele, adică să se audă pe ele vorbind. Se intâplă când unii cad în autoadmirație profundă.

(26 iunie 2016)