Inteligența artificială era așteptată de mult timp

Așa cum ne-am obișnuit, totul ne ia prin surprindere. Democrația de după 22 Decembrie 1989 ne-a luat prin surprindere. Rezultatul votului din Duminica Orbului a anului 1990 ne-a luat prin surprindere. Și chiar tot ceea ce a făcut Traian BĂSESCU și Klaus IOHANNIS ne-a luat prin surprindere. Este specialitatea casei, de a fi luați prin surprindere.

Apariția calculatorului electronic ne-a luat prin surprindere.

Apariția telefonului mobil ne-a luat prin surprindere.

Apariția internetului ne-a luat prin surprindere.

Apariția poștei electronice ne-a luat prin surprindere.

Trebuia și noi să gândim cu un pas sau doi pași în avans și dacă făceam acest lucru, inteligența artificială nu ar mai fi fost acea surpriză care să ne copleșească total.

De la apariția calculatorului electronic, trebuia să gândim în avans.

Legarea calculatoarelor ar fi fost un prim pas. Acest prim pas s-a realizat.

Legarea calculatoarelor în rețea la distanță era o realitate încă de prin 1970, deci deja trebuia să trecem la nivelul următor cu gândirea, după apariția FACEBOOK, de exemplu și acel pas era accesul la conținutul digital din bazele de date, din rețelele de socializare, de pe bloguri, din bibliotecile digitalizate. Toate acestea au împins cercetarea spre implemantarea aplicațiilor de inteligență artificială. Vedem că tot timpul, prelucrările pe calculator au crescut ca nivel de complexitate și ca dimensiune a volumelor de date supuse prelucrării, dim moment ce:

- limitele de stocare a datelor în memoria calculatorului au crescut exponenția,

- viteza de calcul a făcut ca aplicații extrem de complexe să devină operaționale.

Cu puțină imaginație, avem toate elementele de a previziona ce va urma după ce inteligența artificială își va epuiza resursele, adică se va apropia foarte mult de elementele de creativitate, dar nu le va atinge în niciun caz, deși uneori va lăsa impresia că vor apare și astfel de elemente. Îmi amintesc de savanta sovietică din deceniul al VI-lea al secolului al XX-lea care reușise să realizeze înmulțirea găinilor folosind numai și numai albușul oului. Aberație mai mare ca aceea nici că se pomenise.



(18 iunie m2026)

Cine să se teamă de Inteligența Artificială - IA?

Inteligența artificială apare în ziua de azi ca o sperietoare și-i face pe oameni să se teamă de ea. Până în momentul de față, omul a inventat dispozitive care execută operaații repetitive. 

Cu cleștele scoatem cuie. Scoaterea cuielor este o operație repetitivă.

Cu mașina de tocat carne, tocăm carne. Tocarea cărnii este o operație repetitivă.

Cu aritmometrul am efectuat adunări. Efectuarea adunărilor era o operație repetitivă.

Roboții industriali execută succesiuni de operații de prelucrare. Operațiile sunt repetitive.

Cu calculatorul executam programe. Orice prelucrări ale programelor erau operații repetitive.

Cu inteligența artificială punem diacritice cuvintelor. Punerea de diacritice este o operație repetitivă.

Cu inteligența artificială se răspunde la întrebări. Răspunsul la întrebări este o operație repetitivă.

Omul are o calitate specială, creativitatea și inteligența artificială nu o are. Omul nu are a se teme  niciodată că inteligența artificială îi va lua locul de pe poziția lui de ființă care este în stare să creeze. Fiecare dintre noi trebuie să se gândească la faptul că la locul de muncă trebuie să reducem ponderea activităților repetitive și să ne preocupe creșterea muncilor unde creativitatea trece pe primul plan. Din momentul în care creativitatea ia locul muncilor repetitive, societatea va avea evoluții spectaculoase, căci omul va fi eliberat de muncile repetitive, ci va deveni exact ceea ce era menirea lui, să gândească creativ, să caute probleme noi, să dea soluții noi, să facă lucruri noi.




(18 iunie 2026)

Inteligența Artificială - IA și complexitatea

Creșterea complexității este o caracteristică umană. Numai omul are capacitatea de a face lucruri cu complexitate mai ridicată de la o perioadă la alta, căci numai omul are capacitatea de a se autoperfecționa și de a evolua în timp, căci numai el:
- acumulează cunoștințe,
- prelucrează cunoștințe,
- crează noi concepte,
- deosebește binele de rău,
- evoluează în timp.

Omul crează mecanisme, roboți, algoritmi, modele, de o anumită complexitate. Niciuna dintre construcțiile făcute de om nu realizează ceva mai complex decât sunt ele înseși. Nu vor fi roboți care construiesc alți roboți care să fie mai complecși decât roboții care i-au construit. dacă un algoritm construiește modele, acele modele nu vor fi niciodată mai complexe decât motorul care a fost implementat în algoritm. Nu avem a ne teme că mintea omenească va fi vreodată în stare să realizeze o construcție artificială, indiferent care va fi aceasta, care să realizeze la rândul ei alte construcții mai complexe decât ele. Dacă am construit un robot care execută Ț operații de  anumite complexități, din care o operație are complexitatea cea mai mare C, niciodată acel robot nu va construi roboți care să execute operații cu complexitate mai mare decât C.

Este adevărat că roboții construiți de om au capacitatea de a realiza operații mai rapide decât omul, de a asigura repetitivitatea și simultaneitatea operațiunilor, dar și o calitate constantă și de un nivel foarte ridicat a produselor, dar ei nu au capacitatea de a crea nimic nou, căci nu au nici inițiativă, nici personalitate, nici creativitate și nici conștiință.


(21 noiembrie 2023)

Inteligența Artificială - IA și creativitatea

Inteligența Artificială - IA nu crează nimic. Inteligența Artificială - IA preia conținut digital din diferite resurse și-l prelucrează, obținându-se un conținut digital prelucrat, nu conținut digital nou.  Ceea ce diferențiază omul de produsele create de el, se leagă de faptul că omul crează, în timp ce produsele realizate de om prelucrează, nu crează. Ceea ce obține omul care crează sunt produse noi, originale, creație a muncii lui. Ceea ce obținem de la mecanismele create de om, sunt produse de duzină, deși ele se numesc produse noi, noutatea lor este dată de faptul că nu au mai fost folosite înainte. Sunt pantofi noi, sunt costume de haine noi, sunt farfurii noi, sunt cărămizi noi, toate sunt realizate exact așa cum le-a programat omul să fie.
Inteligența Artificială - IA nu va crea niciodată o teoremă nouă, originală.
Inteligența Artificială - IA nu va crea niciodată o operă literară nouă, originală.
Inteligența Artificială - IA nu va crea niciodată o pictură nouă, originală.
Apanajul creativității și cel al originalității este exclusiv al omului.

Oamenii nu trebuie să se teamă că Inteligența Artificială - IA le vor lua locul, pentru că roboții dotați cu Inteligența Artificială - IA vor executa operații cu caracter repetitiv, exact așa cum au fost construiți de om, iar dacă se vorbește de autonomie, de independență, roboții sunt exact așa cum i-a creat omul. Dacă la crearea roboților omul a strecurat greșeli, ceea ce vor executa roboții va include și reflectări a acelor greșeli și nu trebuie să punem nimic pe seama inteligenței artificiale, ci pe minusurile strcurate de om, de limitările omului în implementarea de algoritmi de Inteligența Artificială - IA. Omul este cheia calității dezvoltării Inteligenței Artificiale - IA, căci doar omul este cel care crează tot ceea ce înseamnă Inteligența Artificială - IA, nimeni altcineva. Chiar dacă se va ajunge la roboți care vor construi roboți, roboții construiți nu vor fi mai complecși decât roboții care i-au construit și nici mai inteligenți decât roboții care i-au construit, căci creșterea complexității este apanajul minții omului.


(21 noiembrie 2023)

Lucrarea de Licență și Inteligența Artificială

Multă lume răsuflă ușurată la ideea că inteligența artificială îl va înlocui pe om în chestiunile specifice muncii intelectuală. Ceea ce apare pe la televizor cum că Inteligența Artificială:
- face spoturi publicitare,
- întocmește bibliografii,
- construiește texte pe teme date,
- extrage formule și le comentează,
- prelucrează date din tabele,
- explică rezultatele ale analizelor,
reprezintă partea spectaculoasă a Inteligenței Artificiale și crează senzația că Inteligența Artificială este bună la toate, inclusiv la elaborarea lucrărilor de licență. Există percepția că dacă furnizăm titlul lucrării de licență și folosim un instrument software înzestrat cu inyeligență artificială, noi ne așezăm la televizor să vedem un meci de fotbal și acel instrument baleiază conținutul digital existent pe Internet, extrage ceea ce este legat de titlul lucrării noastre de licență, face o serie de prelucrări și în sfârșit, ne pune la dispoziție un fișier de 45 pâmnă la 60 de pagini, exact cu lucrarea noastră de licență, iar noi și dăm fuga la conducător să-i arătăm ceea ce am creat, iar conducătorul ne va mângâia pe creștet și plin de fericire va și face referatul ca lucrarea să fie susținută în fața comiosiei.
Mimic mai fals.
Inteligența Artificială nu face nici pe departe ceea ce am zis eu ceva mai înainte. Ea face cel mult o sinteză care ne va nemulțumi profund și chiar ne va încurca, pentru că există niște limite ale Inteligenței Artificiale. Inteligența Artificială nu crează nimic nou. Inteligența Artificială doar prelucrează conținut digital existent. Inteligența Artificială nu are capacitatea de a realiza lucruri cu nivel de complexitate mai ridicată, decât nivelul de complexitate al celor care există deja. Mai sunt și alte limite ale Inteligenței Artificiale și este bine ca studentul care vrea să fie asistat de un instrument software înzestrat cu elemente de Inteligență Artificială pentru a realiza lucrarea de licență, trebuie să citească și să vadă, dar mai ales să înțeleagă limitele pe care le are Inteligența Artificială, ca să nu cadă în păcatul marilor așteptări, care conform proverbului, la pomul lăudat să nu te duci cu sacul.

Dacă suntem persoane informate, facem din Inteligența Artificială un aliat al nostru, care ne ușurează munca în redactarea capitolelor lucrării de licență, căci preia munci de rutină care ne-ar fi răpit destul de mult timp, dar pentru aceasta, trebuie ca noi să știm cum să formulăm solicitările și lucrurile ne vor fi favorabile, reușind chiar să facem o lucrare de licență excepțională, dar rolul nostru creativ este cel excepțional. Inteligența Artificială este asemeni unui clește cu care se scoate un cui bătut strâmb într-o scândură. Dacă nu știm să folosim acel clește, desigur, ne va răni. Dacă știm să-l folosim totul va fi bine, iar noi vom fi mulțumiți că am scos cuiul cu efort rezonabil și avem cale liberă să mergem mai departe.

(10 octombrie 2023)

Eu și metricile

Ideea de metrică nu este a mea. Am găsit-o în cărțile de matematică, dar cel mai mult m-a impresionat cartea de 127 pagini a lui Maurice Howard HALSTEAD intitulată Software Science, publicată în publicată în 1977 la Editura Elsevier North Holland, Inc. Acolo am găsit un set de indicatori cu care sunt caracterizate cantitativ din mai multe unghiuri de vedere toate produsele program care se scriu, pentru a trage concluzii legate de calitatea lor și pentru a face comparații între programe și programatori.

De-a lungul anilor, cu bruma de statistică pe care o știu eu de la profesoara mea Elena BIJI, m-am apucat să studiez problema și am ajuns la următoarele concluzii:

- analiză cantitativă se face la orice dorim noi să analiză,

- indicatorii pe care-i construim trebuie să ne mulțumească pe noi,

- facem în statistică doar ceea ce suntem în stare, nimic mai mult,

- numărul factorilor de influență este dat de capacitatea noastră de a înțelege fenomenul,

- măsurătorile depind de banii din punga de care dispunem,

- indicatorii pe care îi construim sunt doar cei cu care suntem în stare să facem ceva.

Fără să fiu nici modest și nici arogant, dacă vreau la fiecare 45 de minute aș fi în stare să eman câte o metrică interesantă despre orice, căci elementele arbitrare din viața noastră sunt copleșitor de numeroase și extragerea elementelor care mi s-ar părea interesante n-ar necesita un efort devastator de mare. În acest context, orice metrică trebuie privită doar ca o modalitate de a gândi a autorului ei, în condițiile în care însuși autorul a avut cel puțin 3 sau 5 variante de lucru, dar s-a oprit la varianta care i s-a părut lui la un moment dat a fi cea care-l mulțumește cel mai mult.

Dacă ar fi să aprofundez cumva lucrurile, zic și eu, o metrică este o convenție și ea este sau nu bună, după cum puterea de convingere cu argumente a celui ce o prezintă este mai mare decât contra-argumentele celor care o contestă. Niciodată o metrică nu va fi veșnică din moment ce este o alcătuire de indicatori și indicatorii sunt în totalitate imperfecți, căci s-a demonstrat că simultan nu sunt senzitivi, necatastrofici și necompensatorii. Orice indicator a doar două din trei proprietăți și de aceea sunt imperfecți.  O metrică este formată din indicatori și dacă indicatorii sunt imperfecți, metrica este o calamitate pe care o acceptăm că nu avem încotro și cu ea defilăm ca la paradă, căutând să-i mascăm carențele.

(18 mai 2023)

Numai fraierii se tem de inteligența artificială

Văd că inteligența artificială face valuri așa cum făceau calculatoarele acum 50 de ani. Oamenii se tem de inteligența artificială cum se temeau de calculatorul electronic care le va lua locul și vor fi concediați. Lucrurile s-au dovedit false, iar calculatorul electronic a adus o și mai mare nevoie de oameni care să programeze, care să întrețină și să administreze rețelele de calculatoare, dar care să și utilizeze aplicațiile informatice. 

Exact așa vor sta lucrurile și cu inteligența artificială. Ea va prelua lucruri din activitatea intelectuală a omului, dar nu-l vor înlocui în niciun caz. Cine are curiozitatea să vadă cum va fi în viitor, nu are altceva de făcut decât să vadă cum se lucrează acum și să adauge la ceea ce este acum și aplicații cu inteligență artificială și va vedea că apar lucruri spectaculoase, dar omul va trece să facă lucruri superioare calitativ în raport cu ceea ce el a făcut până acum.

Să zicem că solicităm realizarea unui capitol de teză de doctorat pe o problemă. Inteligența artificială ne va oferi un capitol excepțional, care însă are un mare defect: nu conține soluții originale. Deci, o dată cu introducerea inteligenței artificiale, nu vor mai face doctorat decât cei care sunt în stare să vină cu soluții originale. la doctorat nu sunt acceptate teze de doctorat de tip sinteză, căci sinteze face inteligența artificială. De aceea sunt speriați plagiatorii, căci doctoratul după generalizarea implementării inteligenței artificiale îl vor face doar cei în stare să creeze, căci inteligența artificială are acest mare defect: nu crează.

Dacă avem o aplicație care ne dă lista locațiilor de pe un traseu, aplicația înzestrată cu inteligența artificială are menirea de a analiza comentarii și de a ne furniza câteva trasee probabile, ținând seama de exigențele noastre, dar decizia ne aparține, capacitatea de rafinare a soluțiilor este la noi, iar realizarea excursiei, evident o facem noi. Inteligența artificială doar ne ajută să ne fie mai bine, nimic mai mult.

(01 mai 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: NEAGU Gabriel

 În anul universitar 2011 -2012 am avut un curs de Managementul calității software la studenții de la masteratul de Informatică economică din Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică. Așa cum am mai spus și cu alte prilejuri, eu nu am agreat niciodată ideea de disciplină nde studentul citește ceva în sesiune, vine, dă examenul și chiar promovează cu nota maximă. Niciunde în lume nu ar trebui să existe așa ceva. Deci, o disciplină cât de cât serioasă înseamnă activitatea din partea studenților care se concretizează prin:

- participare la cursuri și la seminarii,
- elaborarea de lucrări periodice,
- elaborarea unui proiect,
- oferirea de soluții la probleme date în timpul cursurilor și seminariilor,
- elaborarea unei lucrări de semestru,
- documentarea individuală,
- lucru la calculator pentru scrierea de software,
- susținerea probelor de examen.
Nu sunt adeptul unor exagerări, ci totul trebuie să fie echilibrat, dar munca trebuie să fie muncă și nota 10(zece) la examenul disciplinei de Managementul calității software trebuie să încununeze o activitate rodnică a studentului, care se deosebește de studentul care a obținut nota 9(nouă) sau nota 5(cinci) prin ceva anume, care ceva trebuie recunoscut și de către ceilalți studenți, ca fiind elementul ce face diferența.
Studentul  NEAGU Gabriel  a muncit la disciplina Managementul calității software acoperind tot ceea ce i s-a cerut și de aceea a obținut nota 10(zece), așa cum au mai obținut colegii săi, nu prea mulți la număr.

(18 aprilie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: MANEA Cristian

În anul universitar 2011 -2012 am avut un curs de Managementul calității software la studenții de la masteratul de Informatică economică din Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică. Așa cum am mai spus și cu alte prilejuri, eu nu am agreat niciodată ideea de disciplină nde studentul citește ceva în sesiune, vine, dă examenul și chiar promovează cu nota maximă. Niciunde în lume nu ar trebui să existe așa ceva. Deci, o disciplină cât de cât serioasă înseamnă activitatea din partea studenților care se concretizează prin:
- participare la cursuri și la seminarii,
- elaborarea de lucrări periodice,
- elaborarea unui proiect,
- oferirea de soluții la probleme date în timpul cursurilor și seminariilor,
- elaborarea unei lucrări de semestru,
- documentarea individuală,
- lucru la calculator pentru scrierea de software,
- susținerea probelor de examen.
Nu sunt adeptul unor exagerări, ci totul trebuie să fie echilibrat, dar munca trebuie să fie muncă și nota 10(zece) la examenul disciplinei de Managementul calității software trebuie să încununeze o activitate rodnică a studentului, care se deosebește de studentul care a obținut nota 9(nouă) sau nota 5(cinci) prin ceva anume, care ceva trebuie recunoscut și de către ceilalți studenți, ca fiind elementul ce face diferența.
Studentul  MANEA Cristian  a muncit la disciplina Managementul calității software acoperind tot ceea ce i s-a cerut și de aceea a obținut nota 10(zece), așa cum au mai obținut colegii săi, nu prea mulți la număr.

(18 aprilie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: LUNGU Cristian

În anul universitar 2011 -2012 am avut un curs de Managementul calității software la studenții de la masteratul de Informatică economică din Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică. Așa cum am mai spus și cu alte prilejuri, eu nu am agreat niciodată ideea de disciplină nde studentul citește ceva în sesiune, vine, dă examenul și chiar promovează cu nota maximă. Niciunde în lume nu ar trebui să existe așa ceva. Deci, o disciplină cât de cât serioasă înseamnă activitatea din partea studenților care se concretizează prin:
- participare la cursuri și la seminarii,
- elaborarea de lucrări periodice,
- elaborarea unui proiect,
- oferirea de soluții la probleme date în timpul cursurilor și seminariilor,
- elaborarea unei lucrări de semestru,
- documentarea individuală,
- lucru la calculator pentru scrierea de software,
- susținerea probelor de examen.
Nu sunt adeptul unor exagerări, ci totul trebuie să fie echilibrat, dar munca trebuie să fie muncă și nota 10(zece) la examenul disciplinei de Managementul calității software trebuie să încununeze o activitate rodnică a studentului, care se deosebește de studentul care a obținut nota 9(nouă) sau nota 5(cinci) prin ceva anume, care ceva trebuie recunoscut și de către ceilalți studenți, ca fiind elementul ce face diferența.
Studentul  LUNGU Cristian a muncit la disciplina Managementul calității software acoperind tot ceea ce i s-a cerut și de aceea a obținut nota 10(zece), așa cum au mai obținut colegii săi, nu prea mulți la număr.

(18 aprilie 2023)

 

1.000 de oameni care m-au impresionat: LĂZĂRESCU Petru

În anul universitar 2011 -2012 am avut un curs de Managementul calității software la studenții de la masteratul de Informatică economică din Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică. Așa cum am mai spus și cu alte prilejuri, eu nu am agreat niciodată ideea de disciplină nde studentul citește ceva în sesiune, vine, dă examenul și chiar promovează cu nota maximă. Niciunde în lume nu ar trebui să existe așa ceva. Deci, o disciplină cât de cât serioasă înseamnă activitatea din partea studenților care se concretizează prin:
- participare la cursuri și la seminarii,
- elaborarea de lucrări periodice,
- elaborarea unui proiect,
- oferirea de soluții la probleme date în timpul cursurilor și seminariilor,
- elaborarea unei lucrări de semestru,
- documentarea individuală,
- lucru la calculator pentru scrierea de software,
- susținerea probelor de examen.
Nu sunt adeptul unor exagerări, ci totul trebuie să fie echilibrat, dar munca trebuie să fie muncă și nota 10(zece) la examenul disciplinei de Managementul calității software trebuie să încununeze o activitate rodnică a studentului, care se deosebește de studentul care a obținut nota 9(nouă) sau nota 5(cinci) prin ceva anume, care ceva trebuie recunoscut și de către ceilalți studenți, ca fiind elementul ce face diferența.
Studentul  LĂZĂRESCU Petru  a muncit la disciplina Managementul calității software acoperind tot ceea ce i s-a cerut și de aceea a obținut nota 10(zece), așa cum au mai obținut colegii săi, nu prea mulți la număr.

(18 aprilie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: DINCA Daniel

În anul universitar 2011 -2012 am avut un curs de Managementul calității software la studenții de la masteratul de Informatică economică din Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică. Așa cum am mai spus și cu alte prilejuri, eu nu am agreat niciodată ideea de disciplină nde studentul citește ceva în sesiune, vine, dă examenul și chiar promovează cu nota maximă. Niciunde în lume nu ar trebui să existe așa ceva. Deci, o disciplină cât de cât serioasă înseamnă activitatea din partea studenților care se concretizează prin:
- participare la cursuri și la seminarii,
- elaborarea de lucrări periodice,
- elaborarea unui proiect,
- oferirea de soluții la probleme date în timpul cursurilor și seminariilor,
- elaborarea unei lucrări de semestru,
- documentarea individuală,
- lucru la calculator pentru scrierea de software,
- susținerea probelor de examen.
Nu sunt adeptul unor exagerări, ci totul trebuie să fie echilibrat, dar munca trebuie să fie muncă și nota 10(zece) la examenul disciplinei de Managementul calității software trebuie să încununeze o activitate rodnică a studentului, care se deosebește de studentul care a obținut nota 9(nouă) sau nota 5(cinci) prin ceva anume, care ceva trebuie recunoscut și de către ceilalți studenți, ca fiind elementul ce face diferența.
Studentul  DINCA Daniel  a muncit la disciplina Managementul calității software acoperind tot ceea ce i s-a cerut și de aceea a obținut nota 10(zece), așa cum au mai obținut colegii săi, nu prea mulți la număr.

(18 aprilie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: CROITORU Alexandra

În anul universitar 2011 -2012 am avut un curs de Managementul calității software la studenții de la masteratul de Informatică economică din Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică. Așa cum am mai spus și cu alte prilejuri, eu nu am agreat niciodată ideea de disciplină nde studentul citește ceva în sesiune, vine, dă examenul și chiar promovează cu nota maximă. Niciunde în lume nu ar trebui să existe așa ceva. Deci, o disciplină cât de cât serioasă înseamnă activitatea din partea studenților care se concretizează prin:
- participare la cursuri și la seminarii,
- elaborarea de lucrări periodice,
- elaborarea unui proiect,
- oferirea de soluții la probleme date în timpul cursurilor și seminariilor,
- elaborarea unei lucrări de semestru,
- documentarea individuală,
- lucru la calculator pentru scrierea de software,
- susținerea probelor de examen.
Nu sunt adeptul unor exagerări, ci totul trebuie să fie echilibrat, dar munca trebuie să fie muncă și nota 10(zece) la examenul disciplinei de Managementul calității software trebuie să încununeze o activitate rodnică a studentului, care se deosebește de studentul care a obținut nota 9(nouă) sau nota 5(cinci) prin ceva anume, care ceva trebuie recunoscut și de către ceilalți studenți, ca fiind elementul ce face diferența.
Studenta CROITORU Alexandra  a muncit la disciplina Managementul calității software acoperind tot ceea ce i s-a cerut și de aceea a obținut nota 10(zece), așa cum au mai obținut colegii săi, nu prea mulți la număr.

(18 aprilie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: COSTACHE Răzvan

În anul universitar 2011 -2012 am avut un curs de Managementul calității software la studenții de la masteratul de Informatică economică din Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică. Așa cum am mai spus și cu alte prilejuri, eu nu am agreat niciodată ideea de disciplină nde studentul citește ceva în sesiune, vine, dă examenul și chiar promovează cu nota maximă. Niciunde în lume nu ar trebui să existe așa ceva. Deci, o disciplină cât de cât serioasă înseamnă activitatea din partea studenților care se concretizează prin:
- participare la cursuri și la seminarii,
- elaborarea de lucrări periodice,
- elaborarea unui proiect,
- oferirea de soluții la probleme date în timpul cursurilor și seminariilor,
- elaborarea unei lucrări de semestru,
- documentarea individuală,
- lucru la calculator pentru scrierea de software,
- susținerea probelor de examen.
Nu sunt adeptul unor exagerări, ci totul trebuie să fie echilibrat, dar munca trebuie să fie muncă și nota 10(zece) la examenul disciplinei de Managementul calității software trebuie să încununeze o activitate rodnică a studentului, care se deosebește de studentul care a obținut nota 9(nouă) sau nota 5(cinci) prin ceva anume, care ceva trebuie recunoscut și de către ceilalți studenți, ca fiind elementul ce face diferența.
Studentul  COSTACHE Răzvan  a muncit la disciplina Managementul calității software acoperind tot ceea ce i s-a cerut și de aceea a obținut nota 10(zece), așa cum au mai obținut colegii săi, nu prea mulți la număr.

(18 aprilie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: ALBEI Radu

În anul universitar 2011 -2012 am avut un curs de Managementul calității software la studenții de la masteratul de Informatică economică din Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică. Așa cum am mai spus și cu alte prilejuri, eu nu am agreat niciodată ideea de disciplină nde studentul citește ceva în sesiune, vine, dă examenul și chiar promovează cu nota maximă. Niciunde în lume nu ar trebui să existe așa ceva. Deci, o disciplină cât de cât serioasă înseamnă activitatea din partea studenților care se concretizează prin:
- participare la cursuri și la seminarii,
- elaborarea de lucrări periodice,
- elaborarea unui proiect,
- oferirea de soluții la probleme date în timpul cursurilor și seminariilor,
- elaborarea unei lucrări de semestru,
- documentarea individuală,
- lucru la calculator pentru scrierea de software,
- susținerea probelor de examen.
Nu sunt adeptul unor exagerări, ci totul trebuie să fie echilibrat, dar munca trebuie să fie muncă și nota 10(zece) la examenul disciplinei de Managementul calității software trebuie să încununeze o activitate rodnică a studentului, care se deosebește de studentul care a obținut nota 9(nouă) sau nota 5(cinci) prin ceva anume, care ceva trebuie recunoscut și de către ceilalți studenți, ca fiind elementul ce face diferența.
Studentul  ALBEI Radu  a muncit la disciplina Managementul calității software acoperind tot ceea ce i s-a cerut și de aceea a obținut nota 10(zece), așa cum au mai obținut colegii săi, nu prea mulți la număr.

(18 aprilie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: MANOLE Ana Maria

Dintotdeauna am considerat că un bun profesionist în zona informaticii este acela care lucrează ritmic în tot anul, iar formarea unor deprinderi se realizează impunând termene stricte pentru a realiza livrabile ale căror specificații au fost prezentate. Sunt situații în care depășirea termenelor are menirea de a compromite proiectele, mai ales atunci când este vorba de etape în care sunt achitate tranșe pentru lucrări prestate, dar unde au fost impuse termene stricte de implementare.

La disciplina de Calitate software pe care am prezentat-o studenților de la Masterul de Informatică Economică în anul universitar 2013 - 2014, am cerut studenților să realizeze un număr de 5 teme, numerotate T01, T02, T03, T04, T05, fiecare având asociat maximum 20 de puncte. Pentru a veni în sprijinul dezvoltatorilor de software, a fost făcută propunerea ca cele 5 teme să fie legate de calitatea produsului software pe care studenții trebuie să-l realizeze pentru lucrarea de disertație, căci disciplina noastră era predată în anul al II-lea de master. 

Studenta MANOLE Ana Maria a primit punctajul asociat tuturor temelor trimise, căci eu am fost impresionat doar de studenții care au respectat cerințele privind calitatea soluțiilor elaborate la termenul stabilit. Am apreciat doar pe cei care au trimis pe e-mail soluții de calitate la toate temele, numai până la data și ora stabilită. Studenta MANOLE Ana Maria s-a comportat ca un profesionist care lucrează corect într-o echipă și contribuie la încadrarea în termene a fazelor de realizare a proiectului.

(13 aprilie 2023)

 

1.000 de oameni care m-au impresionat: NICA Alina Cristina

 Și în anul universitar 2009-2010 la disciplina de Structuri de date unde am predat cursuri la Secția de Informatică economică de la facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică, studenții au avut de soluționat pe durata semestrului întâi o serie de teme și au elaborat în ziua de 14 decembrie 2009 o lucrare semestrială. Temele s-au referit la:

• elaborarea unui model analitic de arbore, cu predare pe 26 octombrie 2009
• elaborare model analitic cu predare pe 2 noiembrie 2009
• elaborarea unei scheme logice sau a unei proceduri, predare 9 noiembrie 2009
• stabilire grad de utilizare cu predare 16 noiembrie 2009
• inițializare masiv cu predare pe 19 octombrie 2009
• echilibrare arbori cu predare pe 30 noiembrie.

Toate punctele acordate au fost afișate încât studenții să cunoască cum a fost evaluată activitatea lor din timpul semestrului.

Studenta NICA Alina Cristina a elaborat soluții pentru toate temele și a fost prezent la lucrarea de semestru. Eu am fost impresionat de activitatea sa și consider că așa cum a venit la cursuri și a fost activ, așa cum a transmis soluțiile temelor la termenele stabilite și așa cum a lucrat și în ziua de 14 decembrie pe durata soluționării subiectelor la lucrarea de semestru, tot așa va lucra și ca profesionist după terminarea facultății. Eu prefer tipologia pe care o reprezintă studenta NICA Alina Cristina care are un comportament predictibil caracterizat prin note de la 8 în sus pe toată durata cât lucrează la un proiect, unui profesionist care în 999 din cazuri oferă soluții proaste și într-o singură situație oferă o soluție genială.

(13 aprilie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Marius DRAGOMIR

 În anul universitar 2013 -2014 am lucrat cu studentul Marius DRAGOMIR la disciplina de Calitate software din cadrul cursului de Master de Informatică Economică de la Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică.
La examenul din 21 ianuarie 2014, studentul Marius DRAGOMIR a obținut un punctaj foarte bun, ceea ce dovedește că a înțeles cum stau lucrurile privind managementul calității software.
Nota finală la examen era calculată ținând seama de activitatea depusă de studenți în timpul semestrului, prin soluțiile transmise pe e-mail la temele date, prin răspunsurile date la seminarii sau la cursuri.
Eu consider că activitatea unui student trebuie să se manifeste pe toată durata semestrului, căci nu agreez ca nota de la examen să fie influențată doar de o pregătire de câteva zile în sesiunea de examen și de ceea ce studentul scrie în lucrare în ziua de examen. Pregătirea în zona informaticii presupune scriere de texte sursă, analiza calității acestor secvențe, lucru care se dezvoltă prin dezbateri și se aprofundează prin muncă asiduă, ritmică și exigentă. Eu nu agreez abordările superficiale, în virtutea cărora mica întâmplare contează enorm, căci viața nu este formată din astfel de abordări și de atitudini.

(12 aprilie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: CIOCHINĂ Florina Alina

 Și în anul universitar 2009-2010 la disciplina de Calitate software unde am predat cursuri la Masterul de la Secția de Informatică economică din Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică, studenții au susținut un examen scris care a constat într-un set de trei subiecte. Trebuie să spun că am fost impresionat de soluțiile date de studenții care au obținut mai mult de 449 de puncte din cele 500 de puncte cât a totalizat baremul. Transformarea punctelor în notă se face simplu căci examenul scris reprezenta 60% din nota finală și aplicarea unui algoritm simplu a soluționat problema.

Studenta CIOCHINĂ  Florina Alina a obținut  450 puncte la examenul scris. Trebuie spus aici că acele soluții erau posibile dacă și numai dacă studenții au soluționat și problemele solicitate de mine de-a lungul semestrului și aici mă refer la un set de teme, un articol ce trebuia realizat în vederea publicării într-o revistă de specialitate, dar și o serie de răspunsuri pe care ei le-au dat la cursuri și la seminarii.

(13 aprilie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: CIUCHEA Mirela

  Și în anul universitar 2009-2010 la disciplina de Calitate software unde am predat cursuri la Masterul de la Secția de Informatică economică din Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică, studenții au susținut un examen scris care a constat într-un set de trei subiecte. Trebuie să spun că am fost impresionat de soluțiile date de studenții care au obținut mai mult de 449 de puncte din cele 500 de puncte cât a totalizat baremul. Transformarea punctelor în notă se face simplu căci examenul scris reprezenta 60% din nota finală și aplicarea unui algoritm simplu a soluționat problema.

Studenta  CIUCHEA Mirela  a obținut 450 puncte la examenul scris. Trebuie spus aici că acele soluții erau posibile dacă și numai dacă studenții au soluționat și problemele solicitate de mine de-a lungul semestrului și aici mă refer la un set de teme, un articol ce trebuia realizat în vederea publicării într-o revistă de specialitate, dar și o serie de răspunsuri pe care ei le-au dat la cursuri și la seminarii.

(13 aprilie 2023)