Convențiile cu care lucrăm

Oamenii operează cu nenumărate convenții, pentru că altfel viața lor ar fi imposibil de gestionat.
Metrul este o convenție, cum tot o convenție este centimetrul. Inch  este o convenție cum și livra, dar și kilogramul, tot convenții sunt. Ideea de bază este ca toate convențiile să fie acceptate și utilizate ca atare, fără variații de la un loc la altul și de la o perioadă la alta. Fiecare dintre convenții se referă la o dimensiune anume. Chiar dacă pentru o aceeași dimensiune există mai multe convenții, nu există nicio problemă, căci se fac conversii și se reușește să se facă măsurători comparabile fără nicio problemă. Se știe că 1 inch este 2,54 centimetri, iar o livră este 0.453592 Kg. Nimeni nu a leșinat dacă a lucrat în sistemul metric cu condiția de a nu amesteca lucrurile, cum nimeni nu a leșinat în a lucra cu sistemul anglo-saxon, fără a amesteca lucrurile.
Este important să știm care sunt sistemele de măsurare, să dispunem de instrumente pentru a face măsurători cât mai exacte și de a nu încurca lucrurile. De fiecare dată este necesar să precizăm cum am efectuat măsurătoarea și mai ales care este unitatea de măsură, pentru a fi cât mai riguroși.
Lungimile le măsurăm în metri.

Greutatea corpurilor o măsurăm în kilograme.

Distanțele le măsurăm în kilometri.

Suprafețele le măsurăm în metri pătrați.
Volumele le măsurăm în metri cubi.
Lichidele le măsurăm în litri.
Și tot așa, pentru a măsura alte chestii apelăm la sistemul internațional al unităților de măsură.
este deosebit de important să fim disciplinați, să avem proceduri pentru efectuarea corectă a măsurătorilor și să dispunem de instrumente cu care să facem măsurătorilor. Dacă vrem să facem măsurători ca lumea, procedurile sunt necesare căci toate măsurătorile le facem pentru a asigura comparabilitatea rezultatelor și mai ales ca rezultatele măsurătorilor să fie acceptate de toată lumea, căci dacă nu sunt acceptate măsurătorile se generează haosul și dezordinea, care sunt condițiile marilor mișcări din societate, căci nemulțumirea este rezultatul direct al datelor necomparabile și deci, neacceptate. 




(16 martie 2025)

De ce e bun Twitter-ul?

 Mie nu mi-au plăcut cei care când scriu nu se mai opresc, dar scriu niște chestii fără substanță, doar să se afle în treabă și să se acopere de justificări, care mai de care stupide. Când văd pe câte o rezoluție a unui ștab care scrie CONFORM LEGII și semnează sau CONFORM LEGILOR ÎN VIGOARE și semnează sau CONFORM DISPOZIȚIILOR ÎN VIGOARE și semnează, mă apucă jalea și-mi vine să plâng de modul obscen prin care individul se acoperă de legi, dispoziții, decrete, hotărâri judecătorești, să scape el de responsabilități.

Noi avem zeci de mii de legi, decrete, OUG și de hotărâri ale CCR, pe care numai un produs de Inteligență Artificială are capacitatea reală de a le analiza și de a arăta contradicțiile existente în ele, neomogenitățile pe care le generează și mai ales, lipsa de moralitate și de onoare pe care acestea le conțin. Toate textelecare apar și sunt oferite cetățenilor, conțin nenumărate semnături, care înseamnă în principal disiparea autorității, adică lașitatea celor care au menirea să-și asume responsabilități.

Apariția Twitter a fost pentru mine mană cerească pentru că a realizat ceea ce eu mi-am dorit dintotdeauna, limitarea lungimii textelor. Dacă cineva are ceva de spus, trebuie să spună concis la obiect și direct, ca omul să înțeleagă exact ceea ce are de făcut. Dacă la început numărul de caractere din text nu depășea 60 caractere, s-a trecut la limita de 140 caractere, apoi la 280 caractere, apoi la 1.000 de caractere și o anumită categorie de utilizatori au posibilitatea de a scrie texte de 4.000 de caractere. Dacă pe un rând se scriu 100 de caractere, textul va avea 40 de rânduri, adică o pagină A4 densă, ceea ce mie mi se pare prea mult și Twitter nu mai este ceea ce a fost.

Eu l-am apreciat pe Donald TRUMP pentru că a avut capacitatea de a comunica pe Twitter texte scurte prin care să-și pună în evidență ideile, ceea ce pentru un politician este mare lucru.

Cred că Twitter și-a pierdut esența din momentul în care a trecut la texte mai mari de 280 de caractere. Pe vremuri, telegramele se plăteau la cuvânt și nu se trimiteau telegrame prin poșta clasică cu texte kilometrice, pentru că ar fi costat foarte mult. În ziua de azi, lumea trebuie să învețe să comunice prin mesaje simple, consistente, scurte, iar prin Twitter acest lucru era o normalitate. Acum nu mai este și regret, căci Twitter nu mă scutește să deschid mesaje și să le închid dacă văd că sunt prea lungi. Dacă Twitter mi-ar spune undeva în partea dreaptă a titlului de mesaj care este lungimea, fericirea m-ar cuprinde instantaneu, pentru că aș trece în galop peste texte mai lungi de 280 de caractere.


(08 iunie 2023)

Construirea unui rezumat pe condiții impuse de lungime

Mulți dintre finanțatori sau organizatori de conferințe științifice impun ca textele care sunt trimise către ei să îndeplinească o serie de condiții legate de:

• lungime ca numar de pagini sau număr de cuvinte sau număr de caractere;
• structură specificându-se capitolele, mod de construire și referire tabele, formule și figuri;
• conținutul construit prin utilizarea de cuvinte cheie și de restricții dar și de corelații impuse.

Cei care trimit texte consideră că aceste restricții sunt opționale, dar au surpriza ca textele lor sunt introduse în analkizoare și dacă nu respectă cerințele impuse sunt respinse.

Astfel, dacă se solicită ca un rezumat să nu depășească 200 de cuvinte, evident că la primirea oricărui text este introdus automat într-un analizor care numără cuvintele, dacă un rezumat are 201 cuvinte, automat este respins.

Tot așa se întâmplă cu autorii care deși sunt conștienți că limita este de maximum 5 pagini pentru un articol, ei realizează articolul cu 5 pagini, bibliografia fiind nenumerotată. Analizorul numără paginile inclusiv bibliografia și datorită faptului că articolul depășește cele 5 pagini pentru ca analizorul numără acolo și bibliografia, articolul este respins.

Morala: dacă organizatorul impune ca textul să aibă maximum YY cuvinte, autorul va face tot posibilul să construiască un text de LL cuvinte si LL ≤ YY, altfel textul său va fi respins. Nu există loc de târguială.

Reducerea lungimii unui text se realizează prin:

• reformulare;
• eliminare cuvinte de legătură;
• construcții echivalente;
• eliminare construcții repetitive;
• utilizare termeni tehnici;
• controlul redundanței;
• eliminarea generalităților;
• formulări simple și directe.

Multe construcții se supun unui proces de rafinare iterativă, iar simplificările generează în final textul de calitate care este cu lungimea cerută expres.

(17 mai 2016)