Suveraniștii ca poveste muzicală

Îmi amintesc o poveste de demult dintr-un cântec interpretat de Mara IANOLI, în care instrumentele dintr-o orchestră au început să se certe pe cât de importante sunt ele. În final, fiecare instrument acționând după capul lui a făcut ca orchestra să nu mai aibă succes și apoi și-au dat seama că lucrurile stau cu totul altfel, ci ele trebuie să cânte exact cum spune cel care a făcut aranjamentul muzical, nici mai mult, nici mai puțin și în plus, trebuie să respecte regulile impuse de dirijor.

Dacă privim mișcarea suveranistă din România, formată din partide și din personalități, avem neplăcuta surpriză să constatăm că face exact ce face și dreapta românească, adică nu reușesc să formeze un tot unitar, considerându-se fiecare în parte că reprezintă elementul fundamental și deci trebuie să fie șeful suveraniștilor. Diana ȘOȘOACĂ nu stă la aceeași masă de dialog cu George SOMION. Partidul POT este o entitate ermetică. Călin GEORGESCU este și el pe persoană fizică. Este adevărat că partidul AUR are 18,30%, că partidul SOS are 7,76% și că partidul POT are 6,39, deci în total, suveraniștii acoperă în parlament 32,45% dar să nu uităm că la nivel de voturi aceștia toți au  în total 3.005.041 voturi, în timp ce Călin GEORGESCU de unul singur a primit 2.120.401 voturi.

Ca în povestioara cântată de Mara IANOLI cei ce se vor a fi suveraniștii români, acționează ca niște instrumente ineficiente, unde fiecare trage spuza pe turta lui, ca în final să se aleagă cu praful de pe tobă. Deși sunt mai la început, suveraniștii ar trebui să învețe din lecțiile altor partide care au apărut ca ciupercile după ploaie și au dispărut în neantul istoriei post-decembriste, că nu au fost în stare să se susțină, acționând într-o direcție aiuritoare. Dacă dreapta este ca un vas făcut țăndări, și suveraniștii acționează exact la fel și așa vor acționa și în lunile care urmează, ba situația lor se va înrăutății, din moment ce fiecăruia i se urcă la cap importanța, puterea și valoarea, toate acestea fiind doar fumuri.

(10 ianuarie 2025)

Cine-i ajută pe globaliști?

Se știe că e o mare luptă între globaliștii de azi și suveraniștii tot de azi. Forțele suveraniste sunt legate de trecut, de sentimentele puternice care privesc patriotismul, naționalismul, suveranitatea, integritatea țării, în timp ce globaliștii trăiesc în prezent și privesc în viitor. Forțele globaliste sunt ajutate de:
- Internet,
- e-mail,
- teleworking,
- e-commerce,
- e-banking,
- criptomonede,
- inteligența artificială,
- telefonul mobil.

Ideea de bază în globalism este optimizarea în sensul maximizării beneficiilor de orice natură ar fi ele și minimizarea eforturilor, de asemenea, de orice natură ar fi ele. Dacă la început procesele de optimizare sunt evidente și efectele lor sunt spectaculoase, cu trecerea timpului, performanțele sistemelor interconectate începe să se aplatizeze și asemeni performanțelor sportive, cresc intervalele la care se obțin salturi calitative semnificative, ceea ce pentru procesul de globalizare este un mare dezavantaj.

Motorul globalismului este influențat de natura descoperirilor tehnologice revoluționare și studiul generațiilor de calculatoare ne ajută foarte mult să înțelegem parcursul memoriilor în 70 de ani sau al procesoarelor în ultimii 50 de ani și cu atât mai mult parcursul tehnologiilor ce privesc achizițiile și prelucrările volumelor foarte mari de date.



(20 decembrie 2024)