Ce ne spun probabilitățile?

Toată lumea vorbește despre probabilități și destul de mulți diontre aceștia acordă o importanță mult prea mare semnificației lor, ducându-le din greșeală spre adevăruri, care se și produc, deși nu este așa.

Se știe că zarul de la jocul de table are 6 fețe și dacă aruncăm cu zarul de 1.000 de ori, vom obține rezultate interesante, deși teoria probabilităților spune că p = 1/6, dar în niciun caz nu ne depărtăm prea mult de 166 de repetări ale apariției unei fețe a zarului.

Noi trebuie să înțelegem că evenimentele din viața noastră nu sunt independente și nici echiprobabile nu sunt. Dacă ne pregătim pentru un examen și avem 14 cursuri de învățat, este evident că:

- lungimile cursurilor sunt diferite,

- plăcerea noastră de a înțelege diferă de la curs la curs,

- nivelul de complexitate diferă,

toate acestea fac să nu fim siguri că probabilitatea p = 1/14 de avea la examen un anumit curs chiar este corect calculată, mai ales că la examen sunt date 3 chestiuni din 3 cursuri diferite și punctajele acordate fiecărei chestiuni sunt diferite. Proverbul spune că norocul și-l face și omul.

Noi trebuie să înțelegem prin probabilități că cu cât probabilitatea de a se produce un eveniment este mai mare, cu atât riscul ca lucrurile să decurgă altfel este mai mică și noi ne vom bucura că am prevăzut corect derularea evenimentelor. Dacă un halterofil ridică lejer de 1.000 de ori 140 Kg, el va ridica mai mult sau mai puțin lejer acele 140 Kg oricând și oriunde, lucru care nu se va întâmpla niciodată dacă halterofilul ridică cu mare dificultate 110Kg.

Probabilitățile ne spun foarte multe dacă avem înțelepciunea de a le înțelege și a nu le lua ca atare, doar ca pe niște numere în care trebuie să credem orbește, căci dacă procedăm greșit, concluziile noastre vor fi foarte greșite, mai ales când ne bazăm pe ipoteze de un optimism debordant, nejustificat și contagios.


(14 octombrie 2025)

Nu există întâmplare, ci doar ignoranță

Mulți vorbesc despre întâmplare. S-a întâmplat să se producă cutare chestie. Nu este adevărat. Acea chestie a fost planificată să se producă și nu este întâmplare că s-a produs. Tot ceea ce a fost necesar să se facă, s-a făcut și chestia s-a produs. repet, nimic nu este întâmplător. Numai noi ne prefacem că nu înțelegem și dăm vina pe întâmplare, mai ales atuci când avem de-a face cu un lucru care nu ne face plăcere, dar cu care ne confruntăm. Ne place să ne consolăm cui ideea că a fost o întâmplare, că s-a întâmplat pur și simplu.

Orice exemplu vom lua, dacă suntem atenți și dăm dovadă de pun pic de caracter analitic, vom vedea că în acel exemplu, unde numai aparent este vorba despre întâmplare, nimic nu este întâmplător și totul este planificat să se producă exact cum s-a produs, doar pentru că noi am ignorat succesiunea de factori care au deschis drum liber spre latura nefavorabilă a acele acțiuni, pe care nouă, după ce s-a produs, o numim întâmplare neconvenabilă, iar dacă lucrurile luau o întorsătură favorabilă, în loc de cuvântul întâmplare, foloseam cu siguranță cuvântul șansă sau cuvântul noroc.

Nu întâmplarea a făcut să tragem noi un bilet de examen cu un subiect pe care nu l-am cunoscut, ci faptul simplu și cotidian, că nu am studiat foarte bine materia.

Nu întâmplarea a făcut să ni se afume mămăliga pe plită, ci faptul că noi ne-am luat cu alte treburi și am neglijat mămăliga și nu am mai mestecat în ea, iar dacă se fiersese mălaiul, nu am luat tuciul de pe foc.


(24 august 2023)