Repartiția în producție de pe vremea mea

Pe vremea mea, absolvenții de facultate erau repartizați centralizat în producție. Înseamnă că absolvenții erau trecuți într-un tabel în ordinea descrescătoare a mediei notelor obținute la examenele din anii de studii. Absolventul cu media cea mai mare, șeful de promoție, era cel care intra primul în sala de repartiție și alegea postul din lista de locuri în producție, având opțiunea fantastică de a fi primul care alege.

Lista locurilor unde absolvenții aveau posibilitatea să meargă după absolvire conținea locuri dintre care erau unele mai bune, situate în orașe aproape de domiciliu, erau la întreprinderi mari și renumite, dar erau și locuri mai puțin bune, situate în localități mai puțin dezvoltate sau foarte departe de domiciliul absolventului.

Oricum, faptul că exista o ierarhizare după medie a absolvenților era un lucru bun căci avea caracter mobilizator pe toată durata studiilor, știut fiind faptul că media este criteriul de obținere a unui post mai bun sau mai puțin bun la repartiție.

Existau și posturi în învățământul superior, unde aveau acces numai absolvenți cu medii foarte mari, care se remarcaseră în tipul studenției atât la disciplinele de specialitate, cât și prin activitatea depusă la cercurile științifice studențești. Existau și posturi în institutele de cercetare, unde aveau acces studenții cu medii foarte mari, care se remarcaseră în anii de studenție ca fiind foarte buni și care avuseseră activitate în cercurile de cercetare științifică.

La repartiția în producție operau o serie de filtre care diferențiau pe studenți, filtrul esențial fiind media de absolvire. În niciun caz nu avea acces în învățământul superior sau în activitatea de cercetare științifică un absolvent cu medie mai mică decât media 9(nouă). 

Niciodată nu am spus că media aritmetică este indicatorul ideal. Niciodată nu am spus că nu este nevoie de o ierarhizare a indivizilor unei colectivități. Niciodată nu am spus că oamenii trebuie tratați de-a valma, iar ocuparea de posturi să se producă după criterii oculte precum relațiile, banii, presiunile de orice lef, rubedeniile sau altele asemenea. Pe vremea mea, exista criteriul mediei care reprezenta totuși o reflectare a muncii în studenție, căci nimeni nu-mi va spune mie că un student care nu muncea deloc venea și obținea pe bandă rulantă numai note de nouă și de zece, cum nimeni nu are curajul să-mi spună mie că un student serios care muncea mult și bine, la examene obținea numai note de cinci și de șase sau chiar avea restanțe.

Atât timp cât în rândul studenților nu vor exista criterii clare de departajare și piața muncii nu va fi riguros structurată, vor apare situații care crează acel haos specific oricărei economii primitive, în care nu contează diploma, nu contează media, ci contează ceea ce știi, de parcă media și diploma ar reflecta altceva decât ceea ce știe posesorul ei, ca și cum o diplomă pe care scrie media 9,50 diplomă dată de o universitate serioasă ar arăta că posesorul ei nu știe nimic din profesia pentru care s-a pregătit. Este clar că societatea aflată în degringoladă eludează criterii și principii pentru a face loc lipsei de performanță, exact ceea ce duce la situația ce caracterizează subdezvoltarea și riscurile majore ale evoluției sustenabile.


(30 aprilie 2023)

Media, dă valoarea noastră?

Unii cred că media este totul. Media este totul, dacă sunt îndeplinite niște condiții și anume:
- colectivitatea este omogenă,
- sistemul de notare este unic,
- cei ce acordă note sunt corecți,
- rezultatele sunt comparabile.
Dacă la aritmetică se spune că nu se adună mere cu pere, tot așa, trebuie să spunem că nu se compară mere cu pere, adică nu se compară medii obținute în moduri diferite.

Voi da un exemplu simplu.

Există o clasă de elevi cu vârstă de 16 ani. Ei au fost colegi din clasa a I-a până în clasa a VIII-a și au avut note acordate de aceiași profesori la toate disciplinele și tezele le-au fost corectate de aceiași profesori. În clasă nu sunt copiii niciunui profesor din școală și nici copii ai unor mărimi din oraș sau județ nu sunt, care să perturbe nejustificat acordarea de note. Toți profesorii sunt caractere puternice care nu se lasă influențate în acordarea de note de factori externi elementelor specifice proceselor de instruire.

În acest context, notele obținute de elevi reflectă exclusiv, nivelul de pregătire al elevilor, iar mediile aritmetice obținute de elevi la sfârșitul fiecărui trimestru, reflectă la rândul lor nivelul de cunoștințe acumulate de aceștia la disciplinele din programa de învățământ. La fel și media anuală a fiecărui elev de clasa a VIII-a este reflectarea efortului depus de elev în anul școlar.

La finele anului rezultă o ierarhizare a elevilor din clasă după medie. În acest caz, media este reprezentativă, căci se referă la o colectivitate omogenă, tot omogenă este și colectivitatea profesorilor care a acordat notele și omogenă este și mulțimea manualelor care a stat la baza învățării.

Dacă ne gândim să ierarhizăm elevii claselor a VIII-a din școală, deja scade nivelul de reprezentativitate a mediei, căci deși elevii formează o colectivitate omogenă, deși manualele sunt omogene, scade nivelul de omogenitate al profesorilor, dacă pentru o disciplină acordă note mai mulți profesori, căci fiecare profesor are particularitățile lui de evaluare. Reprezentativitatea scade și mai mult dacă ne apucăm să comparăm mediile obținute de elevi în diferite orașe sau mediile elevilor dintr-un oraș cu mediile elevilor de la o școală dintr-o comună.

Media dă valoarea noastră doar în anumite condiții și aici mă leg tot de reprezentativitate. Dacă media nu este reprezentativă, evident, ea nu dă nicio informație despre valoarea noastră. Dacă un elev este meditat de profesorul lui de la clasă și la teză el primește subiectul care i-a fost anunțat cu câteva zile înainte, media lui nu este reprezentativă, iar compararea mediei lui cu mediile celorlalți colegi nu are nicio valoare, iar valoarea unui astfel de elev, nu există, căci este perturbată de contextul nefiresc de derulare a procesului de instruire a elevului, în comparație cu ceea ce se întâmplă cu colegii lui.



(21 aprilie 2023)

Folosirea eronată a mediei aritmetice

Media aritmetică este un indicator statistic. Indicatorii statistici sunt reprezentativi dacă se lucrează cu colectivități omogene.

Dacă se lucrează cu colectivități neomogene, niciun indicator statistic nu este reprezentativ, se trag orice concluzii și totul scapă de sub control, datorită aberațiilor care sunt generate, de haosul dat de a face orice cu orice, cu oricât cu oricât, oriunde cu oriunde și tot așa.

Dacă se iau doi absolvenți, unul de la Politehnică, unde a făcut facultate de 5 ani și are medie de 9,30 și unul care a făcut medicină de 6 ani  și are media 9,20:

- niciodată nu se vor ierarhiza cei doi după medie;

- media de 9,30 rezultă din adunarea de note la anumite materii;

- media de 9,20 rezultă din adunarea de note la cu totul alte materii;

- la Politehnică s-au dat 60 de examene;

- la Medicină s-au dat 72 de examene;

- cei doi aparțin la două colectivități omogene în interior;

- colectivitățile din care provin cei doi absolvenți sunt neomogene între ele.

În acest context, mediile aritmetice sunt reprezentative dacă se ierarhizează studenții de la Medicină între ei și se ierarhizează studenții de la Politehnică între ei. Mediile își pierd reprezentativitatea dacă se construiește o singură mulțime ca reuniune a celor două mulțimi și se face ierarhizarea studenților de la Medicină și a celor de la Politehnică punându-i pe toți pe o listă comună, în ordinea descrescătoare după medii, deși 9,30 de la Politehnică înseamnă cu totul altceva decât 9,20 de la Medicină. Nu se compară mere cu pere, să fie clar!

(01 februarie 2018)

Umflații cu țeava

Media are darul de a exagera și de cele mai multe ori face din nimic bici pe care îl mai și vor să facă plici. Sunt cântăreți fără voce lansați de posturile tv care nu fac nici cât două cepe degerate. Sunt moderatori obraznici care lucrează ca roboții pe salarii imense, dar care n-au pic de cultură. Sunt și scriitori sau alte feluri de persoane, modeste dealtfel, pe care media le face vedete peste noapte, deși nu le recomandă nimic. Zilele trecute media dar și rețelele de socializare au făcut valuri că un personaj celebru a picat pentru a nu știu câta oară o admitere. Nu spun că era normal să pice. Spun că este anormal să ceri unui om care este bun într-un loc să fie bun în toate. Este anormal că media s-a legat prea mult de acel eveniment neplăcut, nereușita la examen, deși persoana cu pricina este celebru în felul său într-o zonă pe care media a exploatat-o copios în favoarea sa. Există mulți umflați cu țeava, nu propulsați de media. Aceștia chiar cred că au calități și chiar își închipuie că li se potrivește orice. Este o mare eroare pentru ei, iar din eroare în eroare se clădește nefericirea perfectă.

(12 august 2017)

Fîsurile mediatice

Eu știu numai două chestii care au zguduit în felul lor societățile unde au fost făcute cunoscute:

• filmele făcute de Florin Anghel, zis Băsică fiul lui Bercea Mondialul, în care Mircea Băsescu, fratele prezidentului Traian Băsescu zice ceva despre niște bani, ziceri pentru care face pușcărie;
• afacerea Watergate cu niște ascultări ilegale la un partid, ascultări care au dus la demisia lui Richard Nixon în 9 august 1974.

Au mai fost și alte chestii, dar mărunte care nu au dus la nimic sau dacă au făcut ceva, au fost numai niște mici picături de purici obraznici. Acum însă televiziunile dâmbăvițene ne amenință cu:

- dezvăluiri;

- bombe;

- cutremure;

- documente incendiare;

- dovezi ce vor declanșa cataclisme.

În realitate sunt doar niște chestii nevinovate, anunțuri false care nu spun nimic nou. Sunt și zvonaci de serviciu care spun ca vor apare dezvăluiri șocante care vor genera demisii la vârf. În realitate nu au nicio acoperire aceste anunțuri și eu le pun în categoria fîsurilor mediatice, neinteresante, trase de păr și fără valoare, pentru că unele nu au nici măcar o doză oarecare de adevăr în ele. Am o listă cu 100 de gogoși care se anunțau ca fiind cele mai senzaționale chestii care vor face vulcanii să erupă, apele să-și iasă din albii și polii magnetici să se interschimbe. Nu s-a întâmplat nimic pentruu că nici nu avea ce să se întâmple, căci făptuitorii nu au ieșit din întunericul marginilor dintre legal și ilegal.

PS: uitasem să scriu despre un diplomat tâmpit filmat în cele mai aiurea poziții de către o fătucă deșteaptă, care nu era chiar nimeni căci avea epoleți și rezultatul a fost retragerea fraierului, bombița fiind numai că s-a vehiculat numele țării mele, dar chestia mediatică nu era dâmbovițeană, ci de cu totul altă natură, geroasă și a ursului.

(10 decembrie 2016)