Showing posts with label Arta FLORESCU. Show all posts
Showing posts with label Arta FLORESCU. Show all posts

Wednesday, April 2, 2025

Soprane românce de operă

Scena lirică românească a fost dominată de mari soprane dintre care enumer aici pe:
Roxana BRIBAN
Mioara CORTEZ
Ileana COTRUBAȘ
Florica CRISTOLOVEANU
Hariclea DARCLÉE
Cristina GRIGORAȘ       (Je suis Titania)
Anita HARTIG
Magda IANCULESCU
Bianca IONESCU
Irina IORDĂCHESCU 
Simina IVAN 
Marina KRILOVICI
Teodora LUCACIU
Iolanda MĂRCULESCU
Elisabeta NECULCE-CARȚIȘ
Maria SLĂTINARU-NISTOR
Elena TEODORINI
Leontina VĂDUVA
Față de articolul scris de mine în 14 noiembrie 2023, acum prezint sopranele interpretând aceeași arie, pentru a se vedea valoarea lor. Mă refer la aria Vissi d'Arte din opera TOSCA de Giacomo PUCCINI. Sunt sigur că pe măsură ce digitalizarea va avansa și la noi, în online vor apărea mai multe înregistrări cu aria Vissi d'Arte interpretată de soprane românce.




(02 aprilie 2025)

Wednesday, January 15, 2025

Artiști ai poporului pe care i-am văzut pe scenă

Trebuie să spun că am avut privilegiul de a-i vedea pe mulți dintre artiștii ai poporului din RPR pe scenă, ceea ce m-a convins că ei reprezentau tot ceea ce are mai bun poporul nostru în materie de actori și de câtăreți. Voi enumera artiștii ai poporului pe care eu i-am văzut pe scenă fie jucând în piese de teatru, fie cântând.
Marcel ANGHELESCU
Radu BELIGAN
George CALBOREANU
Ștefan CIUBOTĂRAȘU
Ion DACIAN
Ion FINTEȘTEANU
Arta FLORESCU
Alexandru GIUGARU
Nicolae HERLEA
Ion MANOLESCU
Ioana RADU
Petre ȘTEFĂNESCU GOANGĂ
Grigore VASILIU BIRLIC
George VRACA
În vremurile de demult, artiștii participau la turnee peste tot în țară și exista posibilitatea de a-i vedea pe marii artiști nu numai la spectacole în București și la teatrele din provincie, chiar și la unele cămine culturale din localități mai depărtate. Pe marele George VRACA l-am văzut la Breaza, pe Petre ȘTEFĂNESCU GOANGĂ l-am văzut la Pitești, iar pe Ioana RADU am văzut-o la Căminul Cultural 23 August din Găvana-Pitești.



(15 ianuarie 2025)

Thursday, December 9, 2021

Mia BARBU o mare cântăreață de folclor

Ea a interpretat cântece precum: Vino maică să mă vezi, Te duci și tu, Am iubit doi ochi albaștri, La fereastra casei mele, Mai lin, dorule, mai lin, E prea târziu, dar și multe altele.
Ea are o voce clară, curată și puternică, cu accente dramatice. În copilăria mea am ascultat-o cu mare plăcere la radio.
Mia BARBU este celebră ca fiind profesoara de canto a lui Angela GHEORGHIU, despre care marea soprană vorbește la superlativ, nu la ferl și despre Arta FLORERSCU.
Cândva se zicea că melodia La fereatra casei mele este a lui Ileana SĂRĂROIU. Înregistrarea veche din 1968 zice altceva.i chestia cu precedența în timp restabilește adevărul.


(09 decembrie 2021)

Sunday, January 29, 2017

Arta FLORESCU, a fost odata ca niciodată

Nu-mi închipuiam că uitarea se va instala cu o viteză atât de mare când este vorba de valori autentice ale culturii noastre, căci Arta FLORESCU, soprana Arta FLORESCU, a fost o astfel de mare valoare pentru că a fost:
- o mare cântăreață la Opera din București;
- a dublat cu vocea în filmul Darclee;
- profesoară de canto la Conservator;
- artistă a poporului din RSR;
- o prezență la spectacole de televiziune;
- membră în jurii de concursuri importante.
Și cu toate acestea, Arta FLORESCU:
- nu are discuri în târg;
- miră lumea când îi rostești numele;
- nu te duce cu gândul către ceva.
Pe vremea când eram în liceu, la aparatul meu de radio ascultam transmisiuni în direct de la Scala din Milano și erau voci dintre cele mai mari, având astfel posibilitatea să compar, iar vocea lui Arta FLORESCU era de departe o mare voce.
Nu am văzut-o la operă jucând ceva, ci am văzut-o la televizor cântând și pe vremea aceea se cânta în direct, iar înregistrările erau numai pentru sepctacolele de Revelion, ceea ce explică puținătatea mărturiilor complete despre ceea ce era de fapt Arta FLORESCU, ca artistă, ca joc și ca voce. 
Când eram student în anul întâi și mergeam pe Calea Victoriei, aveam curiozitatea de a intra în aticariate unde se găseau cărți vechi, desene ale lui Grigorescu dar și bijuterii foarte scumpe, unele ajungând la 60.000 lei, în condițiile în care un salariu de muncitor nu depășea 500 lei. Un premiu de stat, primit de scriitorii partidului era lejer 25.000 lei, căci trompetele se plăteau bine. La consignația de peste drum de Magazinul Victoria, acolo unde sunt coloanele acelea, mai precis peste drum de Poliția Capitalei, prin 1962 am văzut-o pe Arta FLORESCU cumpărând o tabachere de aur. M-am minunat că am posibilitatea s-o văd pe marea cântăreață în carne și oase și am recunoscut-o după părul blond și după vocea sa autoritară.
În anul 1983 eu am obținut titlul de lector universitar evidențiat dar din motive de jogging nu am mers s-o ridic că aveam niște bătături oribile la picioare după un maraton spre drumul spre Călărași, dar m-am angajat că voi merge în anul următor să mă spăl de păcate. Așa că în anul 1984 am mers la Conservator și am văzut cum au primit diferiți astfel de titluri. La full professors, a fost nominalizată Arta FLORESCU, care în  speech-ul său a tras niște limbi nejustificate conducătorului mult prea iubit cum nu mi-am închipuit că cineva ar face vreodată. În sală era și Petre ROMAN, care a primit tilul de confernețiar universitar evidențiat, avân și el o zicere oarecare. Mi-a lăsat o impresie nu prea bună, dar am înțeles, că omul ci vârsta mai dă în mintea copiilor. Ce m-a impresionat neplăcut atunci a fost că niște eleve ale ei, studente de fapt în ani terminali, au dat și ele niște cântări îmbrăcate în costume populare pe care le-am revăzut peste ani pe la niște celebre cântărețe de folclor, mămici bineînțeles, tinere care s-au încurcat de s-au făcut de cacao pe scenă.
La radio, pe vremuri, am auzit că Arta FLORESCU a făcut o deplasare la Toulouse cu tinerii Viorica CORTEZ și Ludovic SPIESS în 1964, de unde aceștia s-au întors încununați de glorie de la Concursul Internațional de Canto, ceea ce a însemnat rampa lor de lansare.
Când prin deceniul al IX-lea al secolului al XX-lea, colegul meu profesorul de azi Traian SURCEL a discutat cu Arta FLORESCU pentru a o include în baza de date a celor peste 450.000 de cadre didactice, bază de date unică la vremea aceea prin dimensiune, a avut surpriza să vadă niște lucruri ca acumulări de toate felurile și ca activități de o extraordinară diversitate, dar și de recunoașteri ale statului nostru, încât articolul ei din acea bază de date era absolut complet și ca o oală sub flacără, mai dădea și pe dinafară.
Urmărind interviuri cu mari soprane consacrate pe scene la fel de mari, le-am auzit vorbind de rău despre Arta FLORESCU, ceea ce m-a mâhnit, pentru că niciodată despre învățător nu trebuie vorbit de rău, ci trebuie să i se sărute nu mâna, ci piciorul, zice un proverb arab. Tristețea mea a fost și mai mare când cele două sunt Angela GHEORGHIU și Marina KRILOVICI, iar postura lor este atât de specială, încât chiar dacă Arta FLORESCU le-a făcut nasolii, Arta FLORESCU este moartă și nu are cum să se mai apere, iar ele sunt atât de mari, încât nu mai este nevoie de un asemenea episod în biografiile lor, marea Arta FLORESCU, fosta lor profesoară, fiind minusculă în raport cu ele.
În continuare voi merge în magazilele de muzică să caut un disc cu Arta FLORESCU, chiar dacă Electrecord-ul și-a făcut portal unde se ascultă muzică pe bani, fi-le-ar rușine să le fie, căci vechile înregistrări s-au făcut pe când era de stat și erau făcute din sudoarea poporului, bre.


(29 ianuarie 2017)