Teme false și adevăruri crude

Acum se rostogolesc tot felul de subiecte, unele mai subiecte decât altele, care abat atenția populației de la problemele reale ale societății românești, probleme pe care decidenții le lasă în pace să curgă de la sine, crezând că acele probleme se rezolvă singure. În realitate nu este așa. Marile probleme, cer mari bărbați de stat, atitudini ferme și ruperea pisicii în două.

S-a vorbit de reforma fiscală. S-a trecut la folosirea termenului de revoluție fiscală. Tărăgănarea a dus la un fel de răzmeriță fiscală, adică un amalgam neomogen de măsuri care au încercat să mulțumească oe toată lumea și de fapt i-a supărat pe toți. PNRR a avut drept scop, o formă mascată de a mitui statele să facă reforme structurale profunde. Rezistența celor din spațiul mioritic se vede cu ochiul liber și faptul că nu se întâmplă nimic, certifică titlul cărții Locul unde nu se întâmplă nimic a marelui scriitor Mihail SADOVEANU își menține actualitatea, generalizându-se la întreg spațiul mioritic.

Temele false care se vântură sunt legate de încercările de a prezenta aparatele cu care sunt testați conducătorii auto pentru a se vedea dacă au consumat droguri. Temele reale fiind cele legate de intrarea drogurilor în țară și de faptul că portul Constanța nu figurează cu confiscarea niciunui gram de droguri în ultimii ani. Temele false sunt multe. Temele reale și crude sunt legate de incapacitatea de a rezolva problema pensiilor speciale, din moment ce sunt puși să decidă inși care sunt implicați în problemă și nimeni nu zice: Doamne, ia-mi, ci toată luea zice: Doamne, dă-mi. De aceea problema nu se va rezolva în vecii-vecilor.

Adevărurile sun crude, dar trecem pe lângă ele și ne prefacem că nu le vedem. Doar când apare o situație părecum Crevedia sau Călimănești, ne apucă mirarea și începem să ne punem întrebări, deși temele false ne-au năpădit, iar adevărurile crude privind disciplina, procedurile, responsabilitățile, trec în planul al doilea, cu grație, liniște și mai ales nepăsare, în credința că toți ne-am născut poeți de geniu și e suficient.


(29 septembrie 2023)

Tombole mincinoase?

Pe Internet apar tot felul de tombole ale unor supermarketuri, ale unor farmacii, care mai de care mai tentante, doar-doar i-or agăța pe fraieri să cumpere diverse chestii, să pună date despre bonuri și despre ei pe portaluri sau să trimită SMS-uri contra cost, iar nefericiții speră să câștige o acadea, o măslină, o atenție.
Atât timp cât nu există transparență totală și posibilitatea de a verifica derularea tombolei, eu le consider doar niște minciuni stupide exersate de comercianții care în proporție de 99,99% sunt lacomi și zgârciți, în dorința de a-i păcăli pe cumpărători, iar ei să-și umfle profiturile și așa nemeritate.
În opinia mea, o tombolă ar trebui să se deruleze astfel:
- se stabilește un regulament,
- regulamentul se postează la o adresă specificată,

- se stabilește momentul de start pentru participare,

- se stabilește momentul de încheiere pentru participare,

- participanții vor pune un element public de identificare,

- participanții se înscriu după regulile date,

- după momentul final se afișează listele cu participanții,

- după extragere se afișează câștigătorii,

- se afișează premiile acordate,

- se afișează cei care nu au ridicat premiile.

Am mari îndoieli că tombolele care se organizează au nivelul de transparență maxim și de aceea nu le acord nicio importanță, căci dacă în preajma sărbătorilor de iarnă comercianții umflă prețurile, nu văd o motivație ca tombolele organizate de ei să fie reale, ci doar un mod eficient de a escroca pe client fără a cheltui bani în plus. Singura tombolă pe care am văzut-o eu și care a fost funcțională era organizată de un supermarket care extrăgea numărul casei de marcat de la care clientul căruia i se introduceau produsele pentru a fi plătite, câștiga un cozonac, pe care mergea să-l ridice de la un punct special organizat în afara magazinului, căci la casa de marcat primise un tichet special.

(07 iunie 2023)

Eu și minciuna

De la părinții mei am învățat că minciuna este un lucru foarte urât și orice minciună, indiferent cât de bine ticluită este ea, tot este dovedită. Atunci când minciuna este dovedită, mincinosul se umple de zoaie și nicio apă nu-l mai spală. De aceea, m-am străduit și am și reușit să nu mint nici despre alții, nici despre mine, căci am considerat că despre mine ar fi fost prilej să mint pentru a mă prezenta în alte culori decât cele reale.

Când m-am mai copt, am cugetat și am adăugat la cele spuse de părinții mei despre minciună, încă un aspect: lenea. Eu nu mint de lene. Dacă aș spune N minciuni unor grupuri de oameni, ar trebui să fac un efort colosal să memorez cui i-am spus o minciună, care minciună și persoana care a auzit-o. În final în capul meu ar fi numai puneri în corespondență ale fiecărei minciuni cu persoanele cărora le-am spus minciuna. dacă cumva le încurc, evident ei mă vor prinde cu minciuna și deja o încurc și voi fi arătat cu degetul. Așa că dacă am M mesaje adevărate despre M întâmplări, le voi spune tuturor exact așa cum  sunt ele, adică adevăruri și cel mult mi se va reproșa că mă repet dacă cuiva îi spun de mai multe ori același lucru, dar nu voi fi arătat cu degetul că sunt mincinos.

Așa mi-am făcut viața lejeră. Nu este nici cel mai bun lucru, din moment ce sunt adevăruri care nu mă avantajează. Cel mult, nu ies în stradă, la piață și la gară să urlu despre tot ceea ce fac. dacă sunt întrebat, voi spune, dar voi spune adevărul. Eu zic că mă definesc prin adevăruri și prin tăceri, adică spun cui este interesat adevărurile mele, iar dacă nu este nevoie nu spun nimic.

(20 mai 2023)

Stârpește cineva diplomele de licență false

Îmi aduc aminte că la o emisiune Tv, un nene era foarte revoltat că numele lui este luat în batjocură. El s-a recomandat ca fiind licențiat. Un alt nene care știa că lucrurile nu stau chiar așa, s-a sesizat și s-a descoperit că cel ofuscat, avea o diplomă de licență falsă.
După unele estimări, cam 20% dintre diplomele care circulă în spațiul nostru cel mioritic sunt false. Dacă mai punem cam 30% diplome care nu au acoperire în cunoștințele ce trebuiau acumulate de purtătorii lor care au trecut prin facultate ca gâsca prin apă, înseamnă că doar 50% din licențiați fac treabă în concordanță cu ceea ce au înbățat în facultate, restul de 50% reprezintă cheltuieli inutile, o risipă pe care societatea o suportă cu stoicism, deși prin înjumătățirea numărului de locuri de admitere la facultate, ar fi o soluție economică, numai parțial, căci diplome false vor circula întotdeauna.
Pentru a stârpi diplomele de licență false este necesar să se realizeze câțiva pași esențiali, dintre care enumer aici:
- crearea bazei de date naționale a diplomelor,
- definirea de chei de control pentru validare,
- stabilirea de modalități de acces de confirmare,
- realizarea dublului control.
Dacă pentru ceea ce se va produce din clipa apariției acelei baze de date și realizarea accesului angajatorilor la aceasta pentru a verifica autenticitatea diplomei, în cazul diplomelor eliberate de universități în anii precedenți, identificarea falsurilor se realizează doar prin cooperarea cu agenții economici și cu instituții ale statului care angajează sau care girează continuarea studiilor. Este o muncă laborioasă, care nu exclude circulația falsurilor, căci există și falsuri in side, care sunt produse în interiorul universităților, care se descoperă cu greutate, numai prin verificarea foilor matricole.
O legislație coerentă, cu modalități eficiente de a stârpi elanul unora de a-și procura diplome de licență false, alături de baza de date a diplomelor și de creșterea interesului agenților angajatori pentru calitatea salariaților, nu va stârpi diplomele false de licență, dar le va reduce de la 20%, undeva la sub 5%, ceea ce este un mare câștig pentru societate, iar costurile, în contextul digitalizării, sunt suportabile.

(13 august 2022)

Aberații în lumea persoanelor publice

Știam un tip care cu martori a zis că anul său de naștere  nu este cel din Certificatul de naștere, ci unul cu trei ani mai târziu. În acest fel, în loc de 65 de ani, devenea cu acte în regulă de 62 de ani, deci continua să rămână profesor cu plată la stat încă trei ani. A avut martori, a făcut demersurile și a reușit. De atunci, m-am tot gândit la unii care spuneau altă vârstă atunci când erau întrebați câți ani au.

Eram undeva în primul an de căsnicie și ultimul an de facultate, deci aveam 23 de ani. Am mers la Teatrul TĂNASE și acolo am văzut un cuplet cu o artistă care era deja cunoscută și deci precis avea maim mult de 19 ani. Eu zic că avea undeva la 30 de ani. Uitându-mă acum la televizor cum arată și intrând pe Wikipedia, am constatat că actrița are 70 de ani, deci e mai mică decât mine. Eu nu am nimic cu nimeni. Există posibilitatea să spui cine ești, ceea ce ai făcut, dar să nu spui vârsta.

Eram student și l-am văzut pe un cântăreț de muzică ușoară la cinematograf. Toată lumea avea ațintite privirile asupra lui. Apăruse frecvent la televizor. Eu zic că avea undeva la 24 sau 25 de ani, dacă eu aveam 23. Am văzut azi la televizor pe respectivul și din curiozitate am intrat pe Wikipedia și am văzut că are 69 de ani, deci este mai mic decât mine cu 5 ani, adică în anul în care l-am văzut la cinema, avea 18 ani, deci cânta în corul de copii de la radio. Ori el cânta în emisiuni de Varietăți și acolo nu apărea oricine, ci doar cântăreți cu oarece vechime în domeniu. Și el avea posibilitatea să-și descrie activitatea, fără a-și modifica vârsta în sensul de a se întineri cu cel puțin 7 ani. Cred că la 45 de ani este interesant să spui că ai 35, dar la 80 să spui că ai 78 nu mai interesează absolut pe nimeni. Este chiar ridicol.

Demnitatea unui om este dată de felul omului de a trăi, de modul în care se prezintă și de ceea ce el a făcut în viața lui. Cine trece în viață cu fruntea sus nu se dedă la mici subterfugii pentru a-și deforma imaginea, înfrumusețându-se când nu este cazul și prin mijloace neadecvate și în momente nepotrivite.

(12 decembrie 2021)

Minciuni în direct

 Când apare scris cuvântul DIRECT pe ecranul elevizorului ar trebui chiar să fie ceva transmis atunci. În realitate nu este așa. Azi 17 noiembrie am preluat două imagini ale unor știriste plasate la intrarea din față a sediului PSD care transmiteau în DIRECT ziceau ele ceva, dar simultaneitatea arată că era imposibil să fie în direct.

Se vede că locul este același, ora este aceeași, persoanele sunt diferite.

(17 noiembrie 2021)