Rotația cadrelor în comunismul românesc

Poetul George LESNEA avea versurile:

Partidul e-n toate. E-n cele ce sunt.  

Și-n cele ce mâine vor râde la soare  

E-n holda întreagă şi-n bobul mărunt  

E-n pruncul din leagăn şi-n omul cărunt  

E-n viața ce veșnic nu moare.

Cum era și firesc, partidul se ocupa și de rotația cadrelor. Un membru de partid dacă era bun undeva, era bun peste tot și când era nevoie de el, era trimis acolo unde el trebuia să rezolve probleme. Așa se făcea că director de școală devenea un necunoscut pus de partid, cum tot un om venit de nicăieri devenea director de favrică sau de institut de cercetări. Partidul făcea el ce trebuia făcut pentru ca și în situația în care un post trebuia ocupat în urma unui vot, omul trimis de partid să fie votat și să ocupe postul pe care partidul credea că respectivul trebuie să-l ocupe, căci partidul avea încredere în respectiva persoană.
Meteahna comunistă s-a propagat și în democrația noastră, căci nu de puține ori oamenii cu carnet de partid ocupă poziții bănoase, fără să aibă competențele necesare, exact ca în comunismul de dinainte de 1989, numai că acum acele poziții se numesc directori de agenții, secretari de ambasade, consilii de administrație, dar și multe altele. Cine s-a dedulcit la butoiul de miere, nu vrea să se depărteze de el și de aceea se întâmplă cele mai bizare mișcări de cadre, în care șeful devine subalternul fostului său subaltern, devenit șef. Despre așa-zisele examene nici nu vreau să mă pronunț, din moment ce susținerea lor nu este televizată, pentru a convinge că probele se susțin pe bune și că un nene candidat cu nota 2(doi) nu are ce căuta pe o poziție chiar de angajat temporar într-un birou, unde nota doi arată incompetență crasă.

(10 februarie 2026)

Corupția din mediul academic

Ca orice domeniu al vieții economico-sociale românești și mediul academic este măcinat de o corupție aflată în toate formele ei de manifestare, de la corupția mică, trecând prin corupția de nivel mediu și ajungând la marea corupție, întrucât lipsa onoarei este patra de temelie a manifestărilor care antrenează la tot pasul corupția, fără a ocoli nici pe conducători, nici pe profesori, nici pe studenți.

În mediul academic funcționează sistemul pilelor. Este vorba fie de pilele pentru promovarea examenelor, fie de pilele pentru angajarea pe posturi didactice a celor mai puțin merituoși, fie de pilele pentru crearea de posturi didactice și derularea concursurilor pentru ocuparea de posturi în departamente, dar și a altor tipuri de pile care vizează accederea nemeritată la titlurile academice.

Deși există în mediul academic o serie de modalități care dau aspectul corectitudinii derulării proceselor, oamenii sunt cei care desfășoară activitățile și ei sunt cei care deturnează sensul celor mai nobile principii, ducând totul în direcția deciziilor bazate pe subiectivismul dus la extrem. 

Existența unor texte sofisticate în carta universității, în regulamente și în legile care supervizează mediul academic, lasă loc la interpretări și la efectuarea de modificări, în funcție de obiectivele și interesele urmărite la un moment dat, cu efecte directe asupra promovării mediocrității la tot pasul.

Corupția din mediul academic a determinat scoaterea examenului de admitere, definirea unui mod păgubos de constituire a notei de promovare a examenelor și scăderea nivelului exigenței în promovarea cadrelor didactice și în acordarea titlurilor academice, căci ideea de sancțiune este profund diluată.

(30 iunie 2024)

Rocade mioritice

Am observat de la un timp un fenomen care m-a tulburat prin amploarea lui și prin ceea ce este el însuși. Pe vremea când eram mai tânăr, aveam un prieten care vorbea cu o fată care avea un anumit statut și aici mă refer la calificare, trecut și familie. De fiecare dată când îl vedeam singur, îl întrebam de ce nu are o prietenă, iar el îmi răspundea,
- Ivane, când ai băut un whisky Chivas Royal de 21 de ani, nu vei vrea niciodată de bei șliboviță...
Am reținut ideea și mă gândeam că dacă ai fost cândva pe o anumită funcție și toți îți erau subalterni și ți se zicea înainte de nume acea funcție, nu vei accepta niciodată să ocupi funcție de subaltern. viața mi-a arătat că după încheierea celor două mandate de decan un ins a trecut pe poziția de prodecan. După ce a pierdut alegerile și deci și funcția de primar, un ins a acceptat funcția de viceprimar. Mai nou, acum se vehiculează cum că premierul vrea să devină vicepremier. Este la modă ca decanul să devină prodecan.
Misterul rocadei îl dă beneficiile importante pe care le aduce fiecare funcție, oricare ar fi ea, în orice succesiune și oricum ar fi obținută. Se vede de la o poștă că mândria și onoarea pălesc în fața beneficiilor lumești pe care le generează or funcție, oricare ar fi aceasta.

(24 mai 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Claudiu HERȚELIU

Pe Claudiu HERȚELIU l-am cunoscut încă din primele zile când am devenit director la Direcția de Informatizare și Personal din Ministerul Educației în vara anului 2005. El era acolo salariat și era și asistent universitar în Catedra de Statistică și Previziune din Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică. Mi-a lăsat o impresie specială, mai ales că a făcut dovada că este un tip:
- de cuvânt,
- eficient,
- de acțiune,
- corect,
- cu inițiativă,
- perseverent,
- sistematic,
- serios,
- profund,
- clar,
- deschis.

Am colaborat cu Claudiu HERȚELIU foarte bine pe perioada în care am fst director. Eu sunt o persoană suficient de independentă și nu am fost legat de nimic, pentru că nu cânta cocoșul meu pe gardul nimănui, drept care nu am plecat urechea la prostiile care se vehiculau în clădirea din Strada General H. M. Berthelot 28-30 sau în afara ei. 

Așa se explică faptul că am elaborat împreună un articol referit prin:

Ion IVAN, Claudiu HERTELIU - Analiza prospectiva a numarului de elevi din clasa intai pentru perioada 2006 - 2011, Revista Romana de Statistica, vol. 55, nr. 3, 2006, pg. 7 - 20.

Am trecut urgent la realizarea documentației pentru a pune piatra de temelie a unui jurnal științific, JAQM-Journal of Applied Quantitative Methods, care s-a dovedit ani în șir un reper de exigență și calitate, pentru cei care doreau să facă cunoscute cercetările lor originale în domenii foarte variate în care metodele cantitative își găseau locul. Noi am dat și o medalie de argint în fiecare an celor mai merituoși cercetători din domeniul de care se ocupa revista. Printre laureați au fost academicianul Emilian DOBRESCU, profesorul Alexandru ISAIC-MANIU, Gurjeet DHESI, Luigi D’AMBRA, Dimitri GOLENKO-GINZBURG, Régis BOURBONNAIS, dar și alții.

Claudiu HERȚELIU m-a impresionat prin creativitatea lui și aici vin să arăt că folosind metode statistice de netăgăduit a evidențiat că activitatea sexuală a cuplurilor diferă semnificativ în perioadele de post comparativ cu alte perioade din an, iar articolul pe care l-a publicat pe această temă a fost de un real succes.

Claudiu HERȚELIU a parcurs toate treptele învățământului universitar, de la asistent, până la momentul în care a devenit profesor universitar în anul 2015, la 40 de ani, într-un interval de 13 ani, printr-o muncă titanică, definită prin originalitate, profunzime și documentare completă și complexă.

(21 ianuarie 2023)

1.000 de oameni care m-au impresionat: Rodica MIHALCA

Când eram în primul an de asistenție în catedra de Cibernetică Economică, pentru soluționarea unei probleme am fost îndrumat spre doamna Rodica MIHALCA, ea fiind în acele vremuri grele, tot asistență universitară titulară, iar eu fiind la început, eram asistent universitar stagiar.

Am cunoscut-o atunci pe doamna Rodica MIHALCA și m-a impresionat faptul că eu, un necunoscut fiind, m-a ascultat cu atenție și mi-a zis să o însoțesc la un birou din clădirea veche. Am mers și acolo era o doamnă cu care Rodica MIHALCA a stat de vorbă și doamna respectivă mi-a dat o hârtie, pe care a zis să merg la un domn prorector s-o semneze și apoi la secretara rectorului să-i pună ștampila. Așa am făcut, dar doamna Rodica MIHALCA m-a însoțit până aveam problema mea rezolvată. I-am mulțumit frumos și trebuie să spun că doamna Rodica MIHALCA rezolva problemele de la cap la coadă, integral și nu te lăsa la jumătatea drumului pentru a te descurca singur.

În anul 1975 eu am avut o mare, chiar foarte mare problemă. Îmi trebuia un medicament. Cineva mi-a zis că doamna Rodica MIHALCA are acces la policlinica 10. Nu vreau să spun a cui era policlinica 10, dar acolo se găseau toate medicamentele care muritorilor de rând le erau inaccesibile. Am stat de vorbă cu doamna MIHALCA și la câteva zile mi-a fost adus flaconul solicitat, care a salvat o viață. Îmi aduc aminte cum un doctor s-a minunat că a fost făcut rost de acel medicament miraculos, când micuțului pacient i se administra respectiva doctorie.

Au mai fost multe alte momente în care Rodica MIHALCA s-a dovedit o adevărată colegă, căci avea o putere de analiză fantastică și propunea soluții realiste, care să fie implementate cu eficiență garantată.

Rodica MIHALCA era un exemplu pentru mine, exemplu pe care-l ofeream așa-ziselor femei savant, care vorbeau excesiv despre axarea pe carieră. Le spuneam:

- Uite, Rodica MIHALCA e măritată. Are doi copii minunați care au primit educație și acum sunt realizați profesional și au la rândul lor familii. Și-a făcut un doctorat sub coordonarea științifică a profesorului Ion IVĂNESCU și a susținut cu succes în anul 1988 teza intitulată Perfecționarea sistemului informațional al calitătii produselor. Ea a publicat articole și cărți, făurindu-și o carieră academică solidă, până a obținut prin concurs titlul de profesor universitar.

Îmi aduc aminte că la un moment dat, pe când eram șef de catedră, a venit o tinerică la mine și mi-a zis că un coleg i-a zis că are sâni frumoși și m-a întrebat și pe mine exact același lucru. Bineînțeles că am roșit, căci eu aveam fată mai mare ca respectiva. Am mers la profesoara Rodica MIHALCA și am rugat-o să discute cu acea nefericită, care nu știa care sunt limitele de comportament. A stat de vorbă cu ea de la femeie la femeie și m-a asigurat că tinerica a înțeles că rostul ei în învățământul superior este cu totul altul.

Viața este foarte complexă și cu trecerea anilor s-au acumulat multe elemente care definesc pe fiecare dintre noi. A venit vremea pensionării și de atunci am văzut-o din ce în ce mai rar pe Rodica MIHALCA și de fiecare dată am invitat-o la mine la birou, la sala 2401 să bem o cafea. Discutam și ne aminteam de vremurile în care lucraserăm la disciplina de Programe aplicative și la faptul că am publicat acolo cursuri și am discutat de vremurile în care ne ocupam de căratul cutiilor de cartele cu proiectele studenților spre dispeceratul calculatorului FELIX C-256 și apoi către sălile de seminarii.

Ce vremuri! Ce viață! Eram și noi ceva mai tineri și mai în putere...

(17 ianuarie 2023) 

Lupta de clasă, transparența și superficialitatea

Toată lumea vrea:
- servicii medicale de top,
- învățământ performant,
- transport în comun precis,
- viteză maximă la trenuri,
- muzică foarte bună,
- mărfuri fără cusur,
- să vină salvarea instantaneu,
- respect cât cuprinde.
Nimeni nu-și pune întrebarea cum se ating toate aceste deziderate. Noi cerem, cerem și iar cerem, fără a ne întreba dacă tot ceea ce vrem este și realizabil.
Totul depinde de om. Dacă omul are calificarea necesară, va face servicii medicale de calitate, va fi la catedră profesorul valoros, va respecta minutul de sosire al autobuzului în stație, va produce mărfuri de înaltă calitate, îi va respecta pe cei din jur și se va grăbi să ajungă cât mai iute în raport cu apelul făcut la 112. Dacă omul nu are calificarea necesară, niciunul dintre dezideratele pe care societatea și le trasează, nu se vor realiza, căci nu ai cu cine să faci ceva de calitate sau ca lumea cum zicem noi în popor.
Trebuie început cu începutul, adică trebuie început cu învățământul. Dacă învățământul este performant, toate celelalte decurg de la sine, căci numai un învățământ performant are rolul de a forma specialiști și de a educa oameni. Reforma învățământului este un proces complex și care trebuie:
- făcut cu cap,
- să aibă bani,
- să fie bazat pe criterii,
- să promoveze valori,
- să impună ierarhii.
Se vorbește despre salariile profesorilor. Acum sunt vehiculate aceleași teze ca în cel mai crunt comunism când profesorii erau marginalizați căci nu sunt producători de bunuri materiale, precum fripturi, șuruburi, pantofi, chiloți, pâine, prezervative, cărămizi, iar învățătorul care are 4 ore pe zi arde gazul degeaba în comparație cu un sudor care muncește 8 ore sau cu un agricultor care muncește zi-lumină, iar un profesor universitar cu două ore de curs într-o zi, sfidează cele mai elementare reguli ale decenței, eticii și echității socialiste de ieri, de azi și de mâine. Nimeni nu-și pune problema câtă muncă depune profesorul până să țină cele două ore de curs, cât trudește învățătorul cu copilașii la clasă să le pună creionul în mână și să-i învețe să scrie și să socotească.
Faptul că se publică salariile celor din universități pentru a vedea vulgul ce venituri mari au aceștia este o ticăloșie fără margini în contextul în care un moderator Tv ridică lejer 10.000 de euro lunar. Noi vrem educație de calitate, dar dascălul să umble:
- rupt în c-r,
- flămând,

- puțind,
- năclăit,
- nedocumentat,

- cerșind,
- bezmetic.
Nu eu am strigat în ianuarie 1990, moarte intelectualilor! din piept de proletar. Transparența e bună, dar trebuie făcută cu cap. Nu duce la nimic publicarea salariilor profesorilor din universități, chipurile în virtutea că sunt banii noștri, că vrem transparență. Vrem calitate, atunci trebuie luate măsuri clare pe termen lung, trebuie introdusă competiția reală și instaurarea unei ierarhii valorice adevărate, fără hei rup și mai ales folosind criterii de integritate. Este nevoie să fie ruptă pisica în două. În lumea spălată, doctoratul nu se face în universitatea absolvită și proaspătul doctor nu vine să lucreze în universitatea unde și-a susținut teza. Nu e o chestie la mișto, ci la kașto.

(30 decembrie 2021)