Este normal ca pe YOUTUBE.com ....

Pe rețeaua de socializare YOUTUBE se găsește orice.
Vrei să vezi cum se prepară rețete de mâncare, le găsești pe YOUTUBE.
Vrei să asculți o arie interpretată de Luciano PAVAOTTI, o găsești pe YOUTUBE.
Vrei să vezi o operă integrală a lui VERDI cu anumiți interpreți, o găsești pe YOUTUBE.
Vrei să vezi o piesă de teatru cu o anume distribuție, o găsești pe YOUTUBE.
Vrei să auzi și să vezi Scrisoarea a III recitată de un anumit actor, o găsești pe YOUTUBE.
Vrei să vezi exercițiul de 10 al Nadiei COMĂNECI din 1976, îl găsești pe YOUTUBE.
Există acolo la fiecare clip pe YOUTUBE o serie de detalii oferite de cel care face postarea. În opinia mea, dacă e bal, bal să fie, adică toți cei care fac postarea să ofere informații complete. La categoria cântece de pe YOUTUBE pe lângă titlu care trebuie ortografiat corect și interpret, cel ce face postarea să mai pună numele compozitorului, numele textierului, anul în care s-a făcut înregistrarea și dacă nu obosește, să pună orchestra, dirijorul și casa de discuri. În acest fel actul de creație va fi definit complet, iar YOUTUBE va deveni cu adevărat o veritabilă bibliotecă multimedia online, creată de milioane și milioane de postaci.

(23 martie 2025)

MELBA, Nellie MELBA, fenomenul Mattinata

Soprana de coloratură australiancă Nellie MELBA apare în lista cântăreților cu peste 100 de spectacole la Metropolitan House Opera din New York la poziția celor cu 238 apariții în intervalul  4 December 1893, debutând la 322 de ani și 29 November 1910, când a avut ultimul spectacol.
Ah, forse è lui......Follie!... Sempre libera..    1907
Ave Maria
Caro nome    1904
Piangea cantando.  1926
Sur le lac.   1905
Canzone del salice
Înregistrare din 1901
Lo, Here The Gentle Lark   1910
Clair de Lune
Home Sweet Home.    1905
Un Ange est venu
O soave fanciulla   împreună cu Enrico CARUSO  1907
Mad scene
Vissi d'arte.   1905

Pleurez mes yeux

Si, mi chiamano Mimì. 1907

Ah, je ris de me voir

La serenata

Mattinata

Spre norocul nostru, există destul de multe înregistrări cu vocea acestei soprane excepționale și mă gândesc că atunci când după digitalizare se va pune problema recondiționării acestor înregistrări, vom avea posibilitate să ne dăm seama de calitățile excepționale ale vocii acestei legendare cântărețe din Australia, care a precedat o altă soprană deosebită și aici mă refer la Joan SUTHERLAND, australiancă și ea.

(27 februarie 2025)

TVR CULUTRAL, nu face cultură

Luați programul canalului TVR CULUTRAL și urmăriți câteva zile emisiunile lui și vă veți convinge că TVR CULUTRAL nu face cultură, pentru că acolo:
- se trăncănește,
- se taie frunză la câini,
- mediocritatea e plenară.

În opinia mea, a face cultură înseamnă a prezenta operele de artă și realizările științifice, nu a vorbi despre opere de artă sau despre realizări științifice. Este adevărat că la TVR CULUTRAL ori de câte ori încerc să văd ceva, o piesă de teatru, un film, să ascult un actor recitând o poezie, să văd un spectacol de operă, de operetă, un spectacol de balet, sunt emisiuni despre cărți scrise, despre piese de teatru, despre actori, despre tablouri, despre filme, despre istorie, unde niște tanti sau niște nene trăncănesc și trăncănesc și trăncănesc de te enervează teribil, pentru că ei spun impresii personale, subiective despre ceva, iar poporul nu știe concret ce reprezintă acel ceva, iar dacă termenii sunt ermetici, deja emisiunea te bagă în ceață iremediabil.




(24 februarie 2025)

Autorii de librete pentru opere celebre

Când mergem la un spectacol de operă admirăm cântăreții, ne minunăm de calitatea sunetului orchestrei și de frumusețea versurilor care se cântă. Am ascultat arii celebre, voci celebre, m-am gândit la compozitorul care a scris muzica, dar niciodată nu m-am gândit la cel care a scris libretul operei, deși fără un text adecvat, muzica oricât de bună ar fi, vocea oricât de bună ar fi, ambele și-ar pierde din valoare cât de cât. De aceea, azi mi-am propus să fac o enumerare a celor care au scris librete pentru opere celebre compuse de VERDI, PUCCINI, MOZART, GUNOD, BELLINI, BIZET, ROSSINI, DONIZETTI, arătând în dreptul fiecărui nume titlul sau titlurile operelor pentru care a scri libretele.

Giuseppe ADAMI - Turandot (PUCCINI) 

Angelo ANELLI - L'italiana in Algeri (ROSSINI)

Jules BARBIER - Faust, Roméo et Juliette (GOUNOD)

Leone Emanuele BARDARE - Il Trovatore (VERDI)

Giuseppe Bardari - Maria Stuarda (DONIZETTI) 

Salvadore CAMMARANO - Il Trovatore (VERDI), Lucia di Lammermoor (DONIZETTI)

Michel CARRÉ - Faust, Roméo et Juliette(GOUNOD), Les pêcheurs de perles (BIZET)

Eugène CORMON - Les pêcheurs de perles (BIZET)

Charles DUVEYRIER - Vecerniile Siciliene (VERDI)

Jacopo FERRETTI - La Cenerentola (ROSSINI) 

Giovacchino FORZANO - Gianni Schicchi (PUCCINI)

Giuseppe GIACOSA - La bohème, Madama Butterfly, Tosca (PUCCINI)

Johann GOTTLIEB STEPHANIE - Răpirea din serai (MOZART)

Ludovic HALÉVY - Carmen (BIZET)

Luigi ILLICA - La bohème, Madama Butterfly, Tosca (PUCCINI)

Andrea MAFFEI - Macbeth (VERDI)

Francesco MARIA PIAVE - Ernani, Attila, Macbeth, Rigoletto, La Traviata (VERDI)

Henri MEILHAC - Carmen (BIZET)

Lorenzo da PONTE - Nunta lui Figaro, Cosi fan tutte (MOZART)

Felice ROMANI - Norma,  I Capuleti e i Montecchi, La sonnambula, Il pirata (BELLINI), L'elisir d'amore (DONIZETTI)

Gaetano ROSSI - Semiramide (ROSSINI)

Giovanni RUFFINI - Don Pasquale (DONIZETTI)

Emanuel SCHIKANEDER - Flautul fermecat (MOZART)

Eugène SCRIBE - Vecerniile Siciliene (VERDI)

Renato SIMONI - Turandot (PUCCINI)

Temistocle SOLERA - Nabucco, Attila (VERDI)

Antonio SOMMA - Un ballo in maschera (VERDI)

 Cesare STERBINI - Il barbiere di Siviglia (ROSSINI)

Și în cazul libretiștilor vorbim despre geniul creator, căci nici nu închipuim cum ar suna aria ce are în text cuvintele La donna è mobile sau cum ar suna muzica dacă nu ar fi cuvintele Vissi d'arte, vissi d'amore, ca să nu mai spun cum ar suna muzica fără cuvintele Celeste Aida, forma divina și tot așa.






(29 ianuarie 2025)

Fapte, nu vorbe în cazul lui Hariclea DARCLÉE!

S-a organizat festivalul și concursul  Hariclea DARCLÉE la Brăila, care era un eveniment artistic deosebit patronat de marea soprană Mariana NICOLESCO. Din când în când se mai vorbește despre Hariclea DARCLÉE . Dacă există careva care chiar vrea să facă ceva și are și banii necesari, ar trebui să meargă pe la casele de discuri ceva mai vechi și să identifice discurile de ebonită sau vinil pe care Hariclea DARCLÉE  le-a imprimat în vremurile de demult. Știu că există aceste discuri căci în cartea dedicată marii soprane tipărită acum foarte mulți ani se zixcea că Hariclea DARCLÉE  a revenit în România cu toate bunurile valoroase, dar casa în care ea a locuit a fost bombardată și multe s-au pierdut și discurile s-au pierdut. Deci au existat discuri. Sunt sigur că procesul de digitalizare din lume va include cândva și discurile Haricleei DARCLÉE, dar cineva ar accelera procesul dacă s-ar dori și pentru că ea este mândria noastră, trebuie să se facă această accelerare. Abia aștept să ascult vocea lui Hariclea DARCLÉE  interpretând arii din operele care au făcut-o celebră. Acum există doar o înregistrare cu un cântec popular. 

(28 octombrie 2023)

Televiziunile distrug cultura și civilizația

Am urmărit câteva zile la rând canalele Tv românești, să văd și eu cum televiziunile noastre contribuie la creșterea civilizației poporului și la educarea acestuia.
În primul rând, punând accent pe crime, violuri, violență, pușcărie, furturi, spargeri, agresiuni, secetă și deposedări de proprietăți, televiziunile arată că cel mai important segment al populației este formată din infractori și oamenii se complac în a identifica tehnici și metode descrise de cei care prezintă așa-zisele știri la televiziune. Dacă se arată că un criminal este urmărit de 20 de ani, în mintea unora încolțește ideea că și ei dacă  fac vreo grozăvie au șansa de a scăpa neprinși. Tot așa în cazul fugarilor de sub escortă, dacă sunt făcute reportaje care sunt reluate de toate televiziunile.
În al doilea rând, în emisiuni apar persoane fără calificare, cu singura calitate că își arată formele apetisante și că sunt în stare să îngaime câteva clișee, pentru a arăta că știu să vorbească. Repetarea situațiilor în care persoane care nu muncesc ceva anume, reușesc să fie deținătoarele unor poșete de firmă și au șansa de a exersa concedii de zeci de mii de euro, fără să rezulte cu claritate că au muncit cinstit pentru acei bani, generează în mintea umora ideea că respectivele persoane sunt modele de urmat.
În loc să fie o rușine că un tânăr nu a luat examenul de bacalaureat, deși a avut condiții de a învăța chiar foarte bune, televiziunile îl prezintă ca pe un erou, ca pe un tânăr ale cărui fapte trebuie muzai să fie urmate. Televiziunile nu spun explixit ca acel tânăr să fie urmat, dar fără a veni cu exemple de tineri care au muncit, care s-au prezentat la examenul de bacalaureat foarte bine, decim lipsind alternativa, mărul stricat reprezintă calea de urmat. Au fost câteva situații de eleve care au luat la examenul de bacalaureat nota zece, dar reportajul a trecut ca și neobservat căci micile ecrane au fost inundate de nenumărate fapte negative în totalitate, dar aducătoare de rating.
Nu am văzut în televiziuni reportaje despre monumente de cultură.
Nu am văzut în televiziuni emisiuni de poezie.
Nu am văzut în televiziuni spectacole de operă de mare valoare.
Am văzut în televiziuni episoade ale unor filme de tot râsul, jucate prost, cu subiecte modeste și care numai acte de cultură nu sunt, căci nu au nimic artistic în ele, ci sunt scene primitive luate prost din viața de zi cu zi, fără mesaj, fără metaforă, fără artă, adică o materie primă brută și neesențială.

Nicio televiziune nu face educație.

În nicio televiziune nu se spune clar cine este Mihail EMINESCU. Există doar interviuri comice din care oamenii inculți se fac de râs că nu știu cine este Mihail EMINESCU. Televiziunile care fac astfel de teste sunt televiziuni criminale, căci înainte de a emite pretenții, ele ar trebui să-i educe pe oameni. Numai după ce au făcut 10 emisiuni de câte 30 de minute despre EMINESCU, o televiziune are căderea să pună întrebări despre marele poet.

(22 iulie 2022)

Geniile născute în zodia BALANȚĂ

 Zodia BALANȚĂ 23 septembrie - 22 octombrie

Francis Scott Key Fitzgerald  este născut la data de Septembrie 24, 1896

Claude Perrault  este născut la data de 25 Septembrie 1613

William Cuthbert Faulkner  este născut la data de Septembrie 25, 1897

Théodore Géricault  este născut la data de  26 septembrie 1791

Thomas Stearns Eliot OM  este născut la data de 26 Septembrie 1888

Michelangelo Merisi da Caravaggio  este născut la data de  28 septembrie 1571

Miguel de Cervantes Saavedra 29 Septembrie 1547

Lucas Cranach cel Bătrân  este născut la data de  4 octombrie 1472

 Louis Jean Lumière  este născut la data de 5 Octombrie 1864

Bernhard Placidus Johann Nepomuk Bolzano  este născut la data de  5 octombrie 1781

Lonnie George Johnson  este născut la data de  Octombrie 6, 1949

Charles-Édouard Jeanneret-Gris Le Corbusier  este născut la data de  6 octombrie 1887

Giuseppe Fortunino Francesco Verdi  este născut la data de 10 Octombrie 1813

Jean-Antoine Watteau  este născut la data de  10 octombrie 1684

Richard Meier  este născut la data de  12 octombrie 1934

César Pelli  este născut la data de Octombrie 12, 1926

Ștefan Odobleja  este născut la data de 13 Octombrie 1902

Louis Nicolas Lumière  este născut la data de 19 Octombrie 1862

Alfred Bernhard Nobel  este născut la data de 21 Octombrie 1833

(10 iunie 2022)

Indicatorul număr de apariții în spectacole

Suntem tentați să credem că numărul de apariții in spectacolele unui teatru este un indicator remarcabil. Deci, un cântăreț cu cât mai multe apariții are, suntem tentați să credem că cu atât este mai bun. Această supoziție este doar parțial adevărată. 
Se știe că în orice spectacol, există roluri principale și roluri secundare, dar și roluri de dus tava. Eu nu spun că artiștii care cântă un sfert de arie sunt neimportanți, numai că ei intră la numărătoare în rând cu artiștii care cântă în roluri titulare. 
Știm că de regulă, orice teatru dorește ca în rolurile principale să aibă vedete, dive sau celebrități, chiar dacă sunt cam răsuflate, dar sunt nume. Teatrele selecte, angajează vedete în putere, ceea ce dă valoare spectacolelor.
Este bine că se fac liste cu apariții ale soliștilor, balerinilor, dirijorilor, dar cred că aici este de discutat și anume, ar trebui să luăm apariții pe categorii și anume, numărul de apariții în roluri principale. Aici aș include pe cei care apar în ordinea importanței pe primele patru poziții, hai să zicem cinci poziții.
Numai așa vom separa grâul de neghină, adică adevăratele performanțe de aparițiile de uzură, ale artiștilor care nu sunt schimbați de la o reprezentație la alta, așa cum se schimbă vedetele.
Dacă luăm spectacolul cu Trubadurul de la Metropolitan din intervalul 2010 -2018, vom vedea că au fost Ț spectacole, din care pentru rolurile Leonora, Manrico, Contele de Luna și Azucena, au fost rulați mulți interpreți, iar pentru rolurile celelalte, au fost folosiți aceiași interpreți sau alții, dar cu foarte mici variații. Deci la o numărătoare a aparițiilor, artiștii cu roluri secundare sau episodice au cu mult mai multe apariții decât vedetele.
Am constatat acest lucru când am văzut că mari soliști precum Luciano PAVAROTTI cu 378 apariții, Joan SUTHERLAND cu 223 apariții, Renee FLEMING cu 258 apariții, Brigit NILSON cu 222 apariții sunt cu mult în urma lui Paolo ANANIAN cu 1639 apariții sau a lui Henriette WALKENFIELD cu 770 de apariții.
În opinia mea, ar trebui să dispunem de ierarhizări care compară merele cu merele și nu merele cu castraveți sau cu dovleci. De aceea este interesant să vedem de exemplu opera TOSCA și să vedem care au fost interpretele Floriei TOSCA și care a fost numărul aparițiilor lor pe o anumită scenă. Abia atunci vom avea posibilitatea să facem comparații cât de cât decente.

(25 mai 2022)

Il Trovatore, spectacol din 1945 la Met

Văd că pe Internet, mai precis pe Youtube circul înregistrarea audio cu opera Il Trovatore de Verdi, înregistrată pe 31 martie 1945 la Metropolitan Opera House, având distribuția:

Manrico.....................Kurt BAUM de 45 ani Leonora.....................Zinka MILANOV de 39 ani Conele de Luna.........Leonard WARREN de 34 ani Azucena....................Bruna CASTAGNA de 40 de ani. Ferrando...................Nicola MOSCONA de 38 ani Ines...........................Maxine STELLMAN. Ruiz...........................Lodovico OLIVIERO Gypsy........................John BAKER Dirijor.........................Cesare SODERO
Înregistarea este bună. Vocile se aud foarte bine. Să nu uităm că suntem în anul 1945 totuși și când mă gândesc la înregistrări făcute pe discuri la noi, consider că stadiul acestei înregistrări este excelent.

(22 mai 2022)

Magda IANCULESCU MUSCEL, o voce de soprană cum rar se întâlnește

Magda IANCULESCU MUSCEL a fost soprana a cărei voce mi-a plăcut foarte mult. Era o voce clară.
Era o voce puternică.
Atingea cu ușurință note foarte înalte.
Dicția sa era perfectă. 

Am ascultat-o la televizoarele de pe vremuri interpretând arii celebre, căci rareori erau date opere în integralitatea lor.

Aria clopăoțeilor, aria Una voce poco fa, aria Vissi d'Arte, aria E strano! Ah fors'e lui...Sempre libera, aria Caro Nome, Si, mi chiamano, Mimi, 

dar și multe altele, scot în evidență calitățile excepționale ale vocii marii soprane  Magda IANCULESCU MUSCEL. Cine interpretează aceste arii este clar că are o voce mare, iar prezența sa pe scenă arată că locul său este acolo.Mi-ar fi plăcut să găsesc pe Internet articole despre rolurile interpretate, despre înregistrările pe discuri de vinil.

Cine are răbdare să facă unele comparații va deduce cu ușurință că vocea sopranei Magda IANCULESCU MUSCEL este printre primele 15 voci de soprană ale tuturor timpurilor, dar trebuie să se țină seama că în perioada sa de glorie nu existau atât de multe mijloace pentru a se face înregistrări audio perfecte și cu atât mai puțin înregistrării video, iar la noi pelicula sau banda magnetică erau inaccesibile instituțiilor de cultură pentru a înregistra seară de seară spectacolele.

(14 februarie 2022)

Aria Vissi d'arte și interpretele ei

 Toată lumea așteaptă ca sopranele care interpretează roul Floriei TOSCA să cânte aria Vissi d'arte. Am identificat pe Youtube următoarele interpretări:
Maria CALLAS
Angela GHEORGHIU
Kiri te KANAWA
Anna NETREBKO
Montserrat CABALLE
Arta FLORESCU
Birgit NILSSON
Ghena DIMITROVA
Magda IANCULESCU

Eva MARTON

Martina SERAFIN

Joan SUTHERLAND

Leontyne PRICE

Renee FLEMING

Grace BUMBRY

Sandra RADVANOVKY   

Marina KRILOVICI  

Diana DAMRAU

Leyla GENCER

Miriam GAUCI

Annemarie KRAMER

Anna RENOUPREZ

 

Cele m ai mari voci ale lumii au cântat această arie, dovedind că eroina trăiește, este de un dramatism extrem de profund. Aria cere calități speciale și numai sopranele înzestrate cu o tehnică desăvârșită au capacitatea de a trece cu succes prin toate trăirile pe care aria le presupune, cu toate nuanțele.

(19 octombrie 2021)

Căzu și bietul CÎȚU…

 

Florin CÎȚU este o piesă de recuzită într-un spectacol scris și regizat de știm noi cine. Deci, Florin CÎȚU nu este un actor sau un erou al spectacolului, ci doar o piesă din decor, pe care oricare dintre actorii care joacă în piesă o folosesc exact cum scrie în textul dramaturgului. Moțiunea a trecut cu 281 de voturi pentru și nimic altceva. Piesa are mai multe acte. Aceasta a fost scena a II-a, din actul I.

Toată lumea se plânge că nu există niciun scenariu. este adevărat că nu există niciun scenariu, dar există textul piesei scris de dramaturg. Nu este vorba de un film ca să vorbim de un scenariu, ci de o piesă de teatru scrisă de un dramaturg. Textul piesei există și el a fost depus la secretariatul literar al teatrului în seara de 6 decembrie 2020, după ce s-au dat rezultatele alegerilor parlamentare.

Cine a urmărit în pandemie spectacolele oferite gratis de Metropolitan Opera House, a văzut montarea mai nouă a operei Traviata de Giuseppe VERDI în care au cântat alternativ Natalie DESSAY și Sonya YONCHEVA, a văzut că piesele de recuzită au rămas aceleași. Mă refer la acel ceas simbolic, la acea canapea și la pantofii roșii. Florin CÎȚU, ca element de recuzită va rămâne același pe durata întregului spectacol, căci producția are un singur semnatar, așa cum în opera la Traviata vorbim de Willy DECKER ca fiind producătorul acestei variante de punere în scenă. Alți actori, același decor, aceeași recuzită.  Rețineți: Florin CÎȚU este recuzită.

Morala cu plecarea stăpânilor, bucuria nebunilor, nu ține în acest caz.

(05 octombrie 2021)