Showing posts with label Pictor. Show all posts
Showing posts with label Pictor. Show all posts

Saturday, April 18, 2026

Magnetul artizanal ca operă de artă semnată

În Lisabona, am găsit un profesionist care realiza magneți artizanali, adevărate opere de artă, pe care după ce am cumpărta un exemplar, am văzut că scoate un pix și îl semnează pe spate, asemeni tablourilor pictate. Este interesant procedeul de multiplicare, procedeu pe care îl întâlnim în multe domenii unde se realizează mai multe exemplare numerotate ale unei lucrări originale, toate exemplarele în număr limitat, fiind recunoscute de autorul lor, ca fiind autentice.




Este deosebit de interesantă această abordare, întrucât un astfel de magnet devine o piesă de colecție specială, așa cum este orice tablou pictat, ceea ce duce aceste obiecte folosite drept suveniruri, într-o cu totul altă direcție, schimbând întregul context.

(18 aprilie 2026)

Thursday, October 10, 2024

Ce lăsăm după noi?

După ce părăsim această lume, fiecare lasă în urma lui ceva, dacă are ce lăsa.
Pictorul lasă în urma lui tablourile pe care le găzduiesc muzeele sau colecțiile particulare.
Sculptorul lasă în urma lui statui prin parcuri sau la intersecția de străzi, precum și basoreliefuri.
Cântărețul lasă în urma lui discuri de vinil sau CD-uri.
Actorul lasă în urma lui fie înregistrări din spectacolele jucate, fie filme dacă a jucat în filme.
Poetul lasă în urma lui poezii publicate, pe care unii le memorează pentru a le recita, iar alții le citesc.
Romancierul lasă în urma lui volumele de proză pe care oamenii le cumpără din librării și le citesc.
Cei mai mulți dintre noi lasă în urma lor amintirea unor oameni cumsecade.
Învățătorul lasă în urma lui mulțumirea generațiilor de elevi pe care i-a învățat să scrie și să citească. 
Sunt și oameni care nu lasă în urma lor nimic, pentru că  au făcut umbră pământului degeaba.


(10 octombrie 2024)

Sunday, October 22, 2023

Cei cu numele de George

George  ANANIA
George St. ANDONIE
George APOSTU
George ASTALOȘ
George  BACOVIA
George BARIȚ
George BĂLĂIȚĂ
George BOTHEZAT
George CALBOREANU
George CĂLINESCU
George CIPRIAN
George CIUCU
George CONSTANTIN
George  (Gogu) CONSTANTINESCU
George COSMOVICI
George COȘBUC
George DRAGA
George Ioan DĂNESCU
George ENESCU
George FERNIC
George FOLESCU
George FOTINO
George GEORGESCU
George GRIGORIU
George IANNESCU
George IVAȘCU
George LAZĂR
George LESNEA
George LUSZTIC
George MURNU
George MOTOI
George NICOLESCU
George EMIL PALADE
George G. POTRA
George STEPHĂNESCU
George TOPÂRCEANU
George ȚĂRNEA
George VOINESCU
George VRACA
George Mihail ZAMFIRESCU

(22 octombrie 2023)

Saturday, October 21, 2023

Întrebări necesare pentru alegerea meseriei

În mod normal, școala prin specialiștii ei, ar trebui să realizeze acele programe de orientare profesională. Tot școala ar trebui să ghideze pe elevi în a alege modele și în a furniza suficiente elemente pentru ca elevii să facă alegeri pe care să nu le regrete niciodată fie pentru că au fost alegeri nepotrivite, fie că au fost alegeri care s-au dovedit a fi generatoare de insuccese în cascadă.
Prima întrebare legată de alegerea mseriei se referă la cunoașterea adevărului legat de meseria respectivă, adică ce presupune, care este durata de formare, ce înseamnă a profesa acea meserie zi de zi, care sunt costurile și care sunt beneficiile pe care meseria le aduce celui care o practică. Sunt meserii care se învață în câteva zile, dar sunt meserii care necesită 3 ani sau 4 ani sau 5 ani sau 6 ani, dar sunt meserii unde trebuie să înveți toată viața și examenele sunt la tot pasul.
A doua întrebare vizează calitățile pe care trebuie să le aibă cel care dorește să practice meseria, căci sunt unele meserii care necesită efort fizic, altele necesită operațiuni repetitive, altele necesită respectarea unor reguli foarte stricte. Cel care dorește să practice o meserie, trebuie să vadă dacă este compatibil cu cerințele pe care meseria le impune. Dacă o meserie presupune ureche muzicală și auz muzical, cel ce nu are calitățile cerute, degeaba se va zbuciuma să intre să facă acea meserie, că rezultatele vor fi modeste.
A treia întrebare se referă la condițiile materiale de care dispune tânărul, căci una este să vrei să înveți o meserie și alta este să ai banii necesari pentru a te întreține în facultate și după aceea să ai banii pentru a crea contextul favorabil exercitării meseriei.
A patra întrebare este legată de poziția familiei față de meseria pe care tânărul dorește să și-o aleagă. Sunt situații în care familia dorește o anumită meserie, iar tânărul vrea altceva. Este deosebit de important să se ajungă la o formulă care să mulțumească toate părțile, ceea ce este deosebit de dificil și viața arată că atunci când nu se ajunge la acea formulă acceptată de toată lumea, reproșurile sunt inevitabile în cazul în care apar cele mai mici elemente ale nereușitelor.
A cincea întrebare este legată de poziția în societate a celui care a ales o anumită meserie, căci pentru tineri sunt importante și aspecte legate de modul de adresare și de poziția în societate, căci una este să ți se adreseze cu domnule doctor sau domnule inginer și altfel stau lucrurile dacă adresarea se face numai cu. numele de familie sau numele mic în ideea de a trece la execuția unei anumite activități, adresare pe acre un șef o face ca pe o comandă foarte scurtă, care nu mai presupune comentarii.
A șasea întrebare vizează efortul ce trebuie depus pentru a pregăti admiterea, pentru pregătirea examenelor și pentru finalizarea studiilor, căci sunt meserii unde auto-selecția se realizează obligatoriu, căci complexitatea cunoștințelor ce trebuie acumulate și volumul mare de muncă pe care tânărul trebuie s-o depună pentru a accede la obținerea diplomei de terminare a studiilor, nivelul de exigență de la școala unde merge să se califice, joacă un rol esențial, căci una este să faci o meserie unde învățatul doar în sesiune este o realitate și cu totul altfel stau lucrurile în cazul în care trebuie muncit 7 zile din săptămână, destul de mult, de intens, pentru a face față exigențelor, ceea ce nu este pentru oricine.
Pe unii tineri îi impresionează hainele, pe alții îi determină în alegerea meseriei ceea ce face zi de zi ca meseriaș, pe alții îi determină banii pe care exercitarea meseriei îi aduc, iar alți tineri sunt influențați de rude, de prieteni, mai ales dacă ei au pregătirea care le permite accesul lejer la calitatea de student.




(21 octombrie 2023) 

Unde duce reglarea naturală a meseriilor

În vremurile bolșevice se vorbea despre crizele de supraproducție din capitalism și se explica modul simplist în care se produceau. Un nene cultiva roșii care mergeau foarte bine în piață. În anul următor toți cultivau roșii și supraproducția de roșii ducea la prăbușirea prețurilor cu efecte dezastruoase asupra profitului la producători. Exemplul era cu producția de boabe de cafea și se arăta cum sacii cu cafea erau aruncați în mare. Se făcea apologia planificării comuniste, unde se planifica absolut totul.
Acum s-a căzut în cealaltă extremă, în care este lăsat liberul arbitru în activitățile oamenilor și nu mai există planificare, ceea ce se vede cu ochiul liber că duce la risipă de resurse și la folosirea ineficientă a resurselor. 
S-a văzut apetența tinerilor pentru  a urma facultăți în zona științelor juridice, în zona actoriei, în zona comunicării, în zona jurnalismului, în zona conservatorului pentru carieră de soliști, în zona modelingului,  ceea ce nu este deloc rău, căci se lasă loc celor cu har și doar aceștia răzbesc în meseriile respective. Reglarea naturală a meseriilor se face haotic, pentru tinerii care nu-și găsesc joburi în meseria pentru care au făcut ani buni de teorie și de practică, fiind obligați de viață să se recalifice pe meserii care nu au nicioo legătură cu ceea ce s-au pregătit, cu ceea ce le-ar fi plăcut tare mult să profeseze.
În comunism reglarea se făcea brutal, de la început prin planificarea locurilor la facultăți, ținând seama de ceea ce economia cerea pe intervale suficient de lungi de timp. Modelele de planificare nu erau deloc sofisticate, se făceau calcule simple, cu luarea în considerare a unor ipoteze destul de primitive și rezulta clar care era numărul de locuri la admiterea la facultăți. Nu se excludea nici atunci ca numărul de absolvenți planificat să difere de cel real, dar diferențele nu erau deloc dramatice și treceau aproape nesesizate, statul găsind soluții destul de potrivite pentru a corecta abaterile.
În economia de piață lucrurile stau diferit, iar reglarea naturală este de fapt o reglare dictată de raportul cerere - ofertă de pe piața muncii, pentru că nu rămâne nimeni fără un loc de muncă, chiar dacă acel loc de muncă nu are nicio legătură cu pregătirea de bază a tinerilor, ci se face pe bază de recalificare pe termen scurt, iar cariera inițială este schimbată radical, dramatic și pe termen nelimitat.




(21 octombrie 2023)

Friday, October 20, 2023

Cei cu numele de Dumitru

Dumitru ALMAȘ - istoric
Dumitru BĂLAȘA - istoric
Dumitru BERCIU - istoric
Dumitru BODIN - istoric
Dumitru BORDEIANU - scriitor
Dumitru BRĂTIANU - prim ministru
Dumitru BRUMĂRESCU - inventator
Dumitru BUZATU - scriitor
Dumitru CAPOIANU - compozitor
Dumitru CARACOSTEA - scriitor
Dumitru CIUREA - istoric
Dumitru COARNĂ - deputat
Dumitru CRUDU - scriitor
Dumitru DUMITRESCU - inginer
Dumitru FLUCUȘ - deputat
Dumitru FOCȘA - deputat
Dumitru FURDUI - actor
Dumitru FURTUNĂ - istoric
Dumitru GEORGESCU KIRIAC - compozitor
Dumitru GHIAȚĂ - pictor
Dumitru JURAVLE - sculptor
Dumitru LĂZĂROIU - inventator
Dumitru LUNGOCI - deputat
Dumitru MATCOVCHI - scriitor
Dumitru MICU - scriitor
Dumitru MIHALACHE - academician
Dumitru MUNTEANU - scriitor
Dumitru T. MURARIU - academician
Dumitru MURĂRAȘU - scriitor
Dumitru PASIMA - sculptor
Dumitru Radu POPESCU - scriitor
Dumitru POPOVICI - scriitor
Dumitru PRUNARIU - academician
Dumitru RUCĂREANU - actor
Dumitru RUJAN - deputat
Dumitru RUSU - pictor
Dumitru SOLOMON - scriitor
Dumitru ȚEPENEAG - scriitor
Dumitru UNGUREANU - deputat
Dumitru VATAMANIUC - scriitor
Dumitru VĂSESCU - inventator

(21 octombrie 2023)

Sunday, October 1, 2023

Biserica de la Drăgănescu, pictată de părintele Arsenie BOCA

Dacă nu era întâlnirea promoției 1970 de la facultatea de Fizică a Universității București, unde o distinsă doamnă a vorbit despre mănăstirile Pasărea și Cernica și despre biserica Drăgănescu, pictată de părintele Arsenie BOCA, nu aș fi știut niciodată despre aceste minuni de lângă București. Ca să ajung de la mine din mahala la bosericva din comuna Drăgănescu am făcut 31 de Km, ceea ce este foarte puțin. Dumnezeu a vrut ca atunci când am intrat în biserică să găsesc un grup de turiști și ghidul, care era o doamnă a prezentat foarte detaliat pictura realizată de părintele Arsenie BOCA pe pereții bisericii din Drăgănescu.
Când am intrat în biserica Sfântul Ierarh Nicolae din comuna Drăgănescu am avut surpriza să întâlnesc altceva, cu totul altceva decât pictura din oricare altă biserică ortodoxă de oriunde.
Se vede de departe că pictorul, părintele Arsenie BOCA, este cunoscător al artei grafice, iar faptul că a absolvit Facultatea de Belle Arte se reflectă direct în frescele de pe pereții bisericii.
Părintele Arsenie BOCA știe să redea chipurile.
Părintele Arsenie BOCA îmbină culorile pentru a realiza efectele specifice conținutului epic.
Părintele Arsenie BOCA păstrează proporțiile dintre părțile trupului și elementele din mediul înconjurător.
Părintele Arsenie BOCA introduce elemente din actualitate în frescele sale.
Părintele Arsenie BOCA a definit prin simboluri aspecte specifice unui vizionar.
Părintele Arsenie BOCA a realizat concordanța dintre texte și reprezentările grafice.
Părintele Arsenie BOCA a știut să asigure unitatea de conținut și de structură a tuturor frescelor.
Părintele Arsenie BOCA a dat lumină bisericii pe care a pictat-o.
Fără să exagerez, până în momentul de față există doar Capela Sixtina și Biserica Drăgănescu, iar pictorii sunt numai pictorul Michelangelo și pictorul Arsenie. faptul că eu am aflat despre Capela Sixtină încă din liceu, adică de pe la 17 -18 ani și despre Biserica Drăgănescu abia la 76 de ani, arată că ceva rău se întâmplă în ierarhizarea valorilor din spațiul nostru cel mioritic, pentru că deși nu avem foarte multe realizări remarcabile, facem noi ce facem și ne tragem preșul de sub picioare unii altora, pentru a ne sabota cum nicio altă nație n-o face.
Există o frescă intitulată Învierea Domnului, unde în partea de sus, în colțuri, se află două imagini de apocalipsă asemeni acelor imagini pe care cu toții am văzut-o la prăbușirea Turnurilor Gememe din 11 septembrie 2001 și acolo sunt două cifre 1 în oglindă, iar comentariile care există legate de această parte de frescă indică vizionarismul părintelui Arsenie BOCA în ceea ce privește soarta celor care se depărtează de credință, care uită de Dumnezeu și iau calea pierzaniei. Ar fi excepțional dacă prin procesul de digitalizare s-ar crea posibilitatea publicului larg să aibă acces la toate frescele din biserică Drăgănescu, pentru a lăsa ochiul privitorului să descifreze totalitatea elementelor pe care părintele Arsenie BOCA le-a definit și le-a lăsat pentru eternitate.





(01 octombrie 2023)

Wednesday, May 31, 2023

Vocația de pictor

Pictor ești dacă te naști pictor. Vocația de pictor nu se învață. A fi zugrav nu este mare grozăvie, dacă ai fost ucenicul unui pictor. Am văzut copii în fața blocului și dintre ei, unul era mai răsărit, făcea desene pe nisip sau folosind cretă desena pe asfalt. Ceilalți copii erau uimiți de ușurința cu care respectivul desena chipuri, case, vapoare sau păsări. El era talentatul.
Am cunoscut pictori adevărați. Ei au ceva al lor. Este acolo în ei un foc lăuntric. Este ceva care îi mistuie și doar prin culoare se manifestă.
Eu mi-am dorit să cumpăr tablouri, dar nu am avut niciodată banii necesari. La un moment dat am găsit un tablou care mi-a  plăcut. Aveam 2.700 lei și artista, C.I. cerea 2.900 lei. Nu aveam cele două sute de lei și am rămas cu buza umflată. De atunci nu am mai îndrăznit să mă mai gândesc la achiziționarea unui tablou, căci am considerat că nu este de nasul meu. Chiar dacă aș avea munți de bani, tot n-aș mai încerca. O umilință mi-a fost suficientă. 
Am avut ocazia să stau de vorbă cu pictorii Vasile MIHALACHE, Radu DĂRÂNGĂ, Dorin APREUTESEI și m-am convins și mai tare că pictor te naști și ești pictor, nu devii pictor ținând în mână o pensulă pe care o înmoi în vopsele și dai cu ea pe pânză.


(31 mai 2023)

Tuesday, May 9, 2023

Ce meserii nu vor dispărea oricât de mult se dezvoltă Inteligența Artificială - IA?

Acum lumea este cuprinsă de panică pentru că Inteligența Artificială - IA le pare a fi un real pericol, deși problema nu este chiar așa, căci IA nu domină chiar toate domeniile în care omul activează. 
Nu vor dispărea meserii care presupun elemente de creație.
Nu va dispărea meseria de cântăreț de operă.
Nu va dispărea meseria de balerin.
Nu va dispărea meseria de compozitor.
Nu va dispărea meseria de pictor.
Nu va dispărea meseria de sculptor.
Nu va dispărea meseria de regizor de film.
Nu va dispărea meseria de poet.
Nu va dispărea meseria de dramaturg.
Nu va dispărea meseria de arhitect.
Nu va dispărea meseria de artist fotograf.
Nu va dispărea meseria de designer de vestimentar.
Nu va dispărea meseria de designer de autoturisme.
Nu va dispărea meseria de designer de interioare.
Nu va dispărea meseria de restaurator de imobile istorice.
Nu vor dispărea meșterii olari tradiționali.
Nu vor dispărea creatorii de folclor.
Nu vor dispărea creatorii de proiecte destinate managementului.
IA presupune existența unor echipamente sofisticate și este extrem de greu de crezut că atunci când se face curățenia într-o clădire personalul de serviciu să fie înlocuit de roboți, știut fiind faptul că fiecare clădire are particularitățile ei. Nici în apartamentele proprietate este dificil de introdus roboți sofisticați care să înlocuiască pe femeia plătită cu 100 de lei pe cameră curățită sau pe zugravul care va face curățenie și zugrăveli la cererea proprietarului. Nici persoanele care efectuează manipulare de componente care pregătesc utilizarea de echipamente înzestrate cu IA.


(09 mai 2023)

Friday, May 5, 2023

Specializările în vremea studenției mele

Pe vremea studenției mele totul era planificat. Se planifica numărul de studenți din anul întâi la fiecare specializare. La terminarea facultății, absolvenții erau repartizați. Nu rămânea niciun absolvent în afara producției. Pe vremea mea nu exista noțiunea de șomaj și nu existau nici șomeri.
Dacă Institutul de Teatru I. L. CARAGIALE avea o clasă cu 15 actori, la terminarea facultății, toți cei 15 absolvenți aveau locuri de actori în teatrele din țară. Dacă Facultatea de Drept de la Universitatea București avea 70 de absolvenți, toți cei 70 de absolvenți erau repartizați în producție, înțelegând prin producție poziții de juriști în întreprinderi, lucrători în tribunale sau la procuratură. Toți care învățau dreptul profesau în domeniul dreptului.
Pe vremea mea, nevoia socială de specialiști era problema Comitetului de Stat al Planificării - CSP și acesta făcea estimările pe care le includea în planurile cincinale. Defalcările din fiecare an conduceau la stabilirea numărului de locuri:
- la admitere la fiecare specializare,
- la repartizarea în producție,
- în căminele studențești,
- la cantinele studențești,
- volumul cheltuielile cu învățământul superior.
Fetișizarea planificării făcea ca să apară unele diferențe, nu foarte mari, între ceea ce era planificat și ceea ce se producea în realitate. Îmi amintesc că într-un an au fost formulate niște subiecte mai grele și unele erau chiar greșite la un examen de admitere și pentru a se ocupa locurile au fost majorate cu un punct toate notele, iar cei cu medii de 9 și peste 9 s-au trezit prin acea majorare că au intrat la facultate cu media 10.
Este adevărat că planificarea reducea la zero opțiunea personală a proaspătului absolvent de liceu, care se vederea înregimentat în formula dorită de stat și urma o specializare unde avea șansă de reușită la examenul de admitere și nu profesia care l-ar fi pasionat, dar avea locul de muncă asigurat după terminarea facultății. Nu spun că era bine atunci, dar nu cred că este confortabil pentru cineva să facă o anumită facultate și după absolvire să nu găsească job pe profesia pentru care și-a tocit trei ani coatele pe băncile facultății și încă trei ani de masterat și să fie ospătar într-un restaurant sau să fie curier pentru o firmă de transport alimente de la restaurante sau să lucreze într-un fast food, meserii care nu necesită diplomă universitară.



(05 mai 2023)

Monday, May 1, 2023

Acum nu mai există chiar nicio scuză

Înainte de 1989 pentru orice nu eram în stare să facem, găseam 1.000 de motive plauzibile. 
Dacă nu aveam inspirație și nu eram în stare să publicăm poeme geniale, dădeam vina pe regimul comunist, pe cenzura instaurată de acesta și anunțam că noi scriem opere autentice pe care însă le ținem la sertar. După 1989 am așteptat să se publice așa-zisa literatură de sertar, dar ea nu a apărut pentru simplul fapt că nu a existat așa ceva. Doar ne plăcea să ne miorlăim și să arătăm cu degetul spre alții pentru ce noi nu eram în stare să facem.
Înainte, mulți dintre soliști, unii dintre ei de o mediocritate strălucitoare, apăreau peste tot și se văitau că nu dispun de posibilitatea de a se manifesta. Uneori le dădeam crezare căci era dificil să dispui de o orchestră, de un studio încăpător și de mijloace tehnice de a face un disc pe celuloid unde să se afle muzica cu vocea ta cea mieroasă, interesantă, acaparatoare și mai ales specială.
Pe durata pandemiei am văzut actori care se smiorcăiau că nu mai au contact cu publicul, că menirea lor nu mai este împlinită, de parcă de pandemie aș fi fost vinovat eu, căci lamentările lor nu aveau un adresant clar definit și lăsau loc la interpretare care mă făcea să mă simt aiurea.
În opinia mea nu mai există nicio scuză pentru nimeni. Acum există mijloacele tehnice care permit manifestarea fiecăruia dintre noi, exact la nivelul pe care ni-l dorim. Singurele condiții sunt:
- să ne punem pe treabă,
- să dispunem de resursele care trebuie,
- să realizăm ce ne-am propus,
- să fim exigenți cu noi înșine,
- să dăm dovadă de creativitate,
- să nu ne mai văicărim,
Dacă o persoană are voce, se găsesc tot felul de negative. Sculele pentru înregistrări profesionale nu sunt deloc costisitoare și realizarea unui studio este la îndemâna oricui. Singura chestie este de a trece la treabă și punct. Nu mai există nicio scuză pentru cei care se cred cântăreți de talent că nu au cum să facă cunoscut ceea ce au cântat.
Dacă o persoană este talentată în a scrie, lucrurile sunt simple. Va scrie. Trebuie să aibă un calculator și o legătură la Internet. Există acum bloguri cu costuri zero de găzduire. Există rețele de socializare cu costuri zero. Deci, orice opera literară valoroasă ajunge la public, dacă ea există și aceasta este singura condiție. Nu mai există nicio scuză pentru cei care se cred scriitori de talent că nu au cum să facă cunoscut ceea ce au scris. 
Dacă o persoană se consideră mare actor, nu are de făcut altceva decât să ia o carte de poezii, să memoreze de acolo câte ceva și apoi să-și facă la un preț absolut accesibil, un studio și să se înregistreze recitând poezii. Își va dezvălui talentul, dacă are, postând înregistrările aproape profesional făcute pe orice rețea de socializare sau dacă are ambiție să-și cumpere un canal de Youtube și devine deja o persoană cunoscută, dacă stârnește interesul.
Dacă cineva crede că vrea să facă cercetare științifică, acum, nu mai are a se lamenta că nu găsește în bibliotecile din spațiul mioritic literatura cu care să se documenteze. Pe Internet, la prețuri modice, se găsește orice. Nu trebuie decât persoana cu înclinații de cercetător științific să se apuce de treabă, să se documenteze, să experimenteze și să obțină rezultate, iar posibilitatea de a face cunoscute rezultatele sunt nenumărate, de la grupurile de dialog, la revistele online, până la propriul blog unde chiar nu mai are nicio restricție de număr de pagini sau de formă de prezentare.
Concluzia: în momentul de față, nimeni nu mai are nicio scuză când se apucă să comenteze rămâneri în urmă, lipsa de productivitate, inspirația puțină sau invocarea oricărui motiv, căci nimeni nu mai are credibilitate în ziua de azi, când costurile de a produce și de a stoca orice volum de  conținut digital sunt nu mici, ci ridicol de mici și nu mai necesită profesioniști care să mișune în jurul artistului și a omului de știință, când aceștia au rezultate pe care să le facă cunoscute lumii întregi la costuri aproape de zero.


(01 mai 2023)

Saturday, December 24, 2022

Vasile PETROVICI: De vorbă cu Mihai SÂRBULESCU

Vasile PETROVICI m-a obișnuit cu scrisul său bine documentat, cu stilul său care este foarte apropiat de cel al programatorilor de calculator, căci el, ca absolvent de Cibernetică are o gândire bine structurată, riguroasă, pentru că știe că programele pe care le scrie sunt validate de calculator. Față de oricare altă meserie, în programare, verdictul dacă programul e bun sau nu, îl dă calculatorul.
Am în față cartea de 192 de pagini intitulată De vorbă cu Mihai SÂRBULESCU, publicată în anul 2013 la Editura Bizantină din  București, unde regăsesc gândirea analitică a lui Vasile PETROVICI care a dezvoltat o abordare gradată, înecând cu întrebările legate de familie, de școală, de serviciu, de călătoiile întreprinse de pictorul Mihai SÂRBULESCU și continuând cu întrebările legate de personalitățile pe care le-a cunoscut pictorul. Așa cum este firesc, PETROVICI i-a adresat întrebări pictorului Mihai SÂRBULESCU legate de opera acestuia, de colecționari de activitatea sa publicistică.
Este extrem de important că în carte se află reproduceri ale unor lucrări realizate de pictorul Mihai SÂRBULESCU, care se află în colecția familiei PETROVICI, ceea ce i-a dat libertate autorului cărții să selecteze exact ceea ce el a considerat definitoriu pentru personalitatea artistului.
Mai întâi trebuie să scriu aici despre faptul că răspunsurile lui Mihai SÂRBULESCU sunt concise, clare și includ detalii semnificative care clarifică toate aspectele legate de viața și opera sa. Pentru a se obține astfel de răspunsuri, Vasile PETROVICI a pus întrebări bine țintite. Trebuie să ai arta de a întreba pentru a primi răspunsurile detaliate, exact cele care se referă la conținutul întrebării, ceea ce nu este puțin lucru.
Dacă în capitolul intitulat Muzică întrebările sunt scurte și răspunsurile pictorului sunt ample, în capitolul Cărți de autor, către final, nu mai este vorba de întrebări, ci de schimburi de opinii între pictorul Mihai SÂRBULESCU și colecționarul de artă Vasile PETROVICI, de această dată și autor de carte. Este justificată această abordare, pentru că lucrarea este intitulată  De vorbă cu Mihai SÂRBULESCU și nu Interviu cu Mihai SÂRBULESCU. 
Mi-a plăcut căldura cu care artistul vorbește de spre personalitățile pe care le-a cunoscut și aici amintesc pe Ioan ALEXANDRU, Părintele Cleopa, Părintele Galeriu, Horia BERNEA.
Mie mi-a plăcut definiția capodoperei dată de Mihai SÂRBULESCU, care răspunde la întrebarea:
- Ce e o capodoperă?
cu cuvintele geniale de la pagina 70:
- Ceva care te amuțește.
Am urmărit reproducerile din volumul despre care am scris aici câteva cuvinte și spun cu tărie că pictorul Mihai SÂRBULESCU este un mare artist, care face din culoare mijlocul său de a se exprima și din temele abordate, credința sa în frumosul care ne înconjoară, chiar și în vremurile aspre și clocotinde.



(23 decembrie 2022)

Tuesday, March 29, 2016

Pictorul Dorin Apreutesei

Am urmărit și urmăresc cu mare interes activitatea de creație a pictorului Dorin Apreutesei din nenumărate motive, dintre care voi enumera numai câteva:
- l-am cunoscut de când era un foarte tânăr ofițer;
- am discutat cu el cu mulți ani în urmă despre pictură;
- i-am cerut să picteze un tablou anume în timpul dictaturii;
- l-am perceput ca pe un veritabil artist, numai studiindu-i privirea atunci.
De când a apărut Internetul și rețeaua de socializare facebook, am avut posibilitatea să reiau legătura rpin intermediar cu Dorin. Îi urmăresc lucrările. După atâțea ani, fărpă să greșesc spun că:
- Dorin Apreutesei este un artist;
- Dorin Apreutesei este un pictor autentic;
- Dorin Apreutesei are ceva al lui în tablourile pe care realizează;
- Dorin Apreutesei transmite emoții puternice prin tablourile lui;
- Dorin Apreutesei aduce prin coloristica lui echilibru, căldură și optimism.
A vavut pe rețeaua de socializare multe dintre picturile sale din expoziții, mulți dintre prietenii lui și am văzut blâdețe privirii sale. Un om se distinge de ceilalți prin poziția corpului și prin modul în care își folosește brațele ca formă de exprimare. Și formația militară dar mai ales tipologia sa ca artist fac expresiile sale ca prezență fizică să fie asociate cu fermitatea, claritatea și distincția specifică artiștilor autentici.
Dorin are un site la adresa http://www.apreutesei.ro/, cu titlul APREUTESEI ArtWorks, construit inteligent, exact așa cum trebuie să fie orice aplicație în mediul virtual, în care se ajunge în două click-uri exact acolo unde este necesar. Cu o interfață intuitivă, folosind un vocabular comun, Dorin Apreutesei asigură accesibilitate totală și directă la lucrările sale. Are patru secțiuni clar definite: home, lucrîri, profil și contact. Textele sunt foarte bine construite, iar imaginile  facute după tablouri sunt profesioniste, redând exact lumina și mesajul acestora.
Sectiunea HOME are tun text frumos despre conceptia artistilui despre universul în care a intrat. Îmi place mult cum unele dintre lucrări defilează în fața celui ce consulta site-ul. A ales pictorultrei dintre lucrările sale luminoase, definitorii și profunde ca stare de spirit.
Secțiunea CONTACT spune clar care este relația artistului cu cei ce vizitează site-ul și oferă modalitățile de a a fi contactat dar si disponibilitatea sa  execute la cerere un tablou, O invitatie de nunta speciala, O felicitare speciala, un portret, un background al site-ului, blogului personal, un afis al unei premiere, o coperta de carte, un icon, un logo sau o emblema de firma, de produs sau de serviciu.
Secțiunea PROFIL descrie într-un text de 126 de cuvinte tot ceea ce trebuie să se stie despre artist.
Am lăsat la urmă sectiunea LUCRÎRI pentru ca pentru un pictor, acest lucru este cel mai important. Să-i fie vazute tablourile și să vadă opinii asuprac a ceea ce transmit acestea. Pictorul a grupat operele sale în patru subsecțiuni ușor accesibile și anume:
- peisaj;
- natură statică;
- portret;
- altele.
Fiecare tablou este complet descris specificand:
- titlul;
- dimensiuni;
- locul unde se află.
De la început am simțit in acest site atitudinea artistului pentru asigurarea omogenității prezentărilor și aplecarea sa spre a nu lăsa deoparte vreun detaliu.
Cu timpul, voi face o analiză detaliată a fiecărui tablou. În momentul de față despre lucrările artistului spun căȘ
- fiecare lucare reprezintă ceva nou;
- conținutul este foarte bine încadrat;
- proporțiile alese sunt în concordanță cu subiectul ales;
- autorul sugerează stările prin culoare;
- în toate picturile lumina joacă un rol esențial;
- cerul din tablourile artistului este el însusi un personaj care exprimă stabilitate;
- copacii din tablourile sale sunt individualități distincte;
- pământul unde autorul își plasează acțiunile este roditor.
Portretele realizate de artist îmi amintesc de ochii din opera lui Tonitza, dar aici valențele sunt altele, artistul reuțind să obțină o lumină a lui pentru ochi, ceea ce-l fac sa fie un pictor  inconfundabil.
Naturile statice expuse in mediul digital conțin reprezentări de flori, de fructe și de obiecte de decor. Faptul ca el a optat pentru a introduce elemente de luminozitate bine conturate fie la nivelul obiectelor, fie la nivelul suporților pe care obiectele sunt așezate, dau lucrărilor sale acel aer de calm și de echilibru, care în artele viziuale sunt caracteristici esențiale care fac diferența între lucrările destinate sufletului și cele destinate luării unei atitudini sau definirii unui caracter. Tblourile selectate se disting prin valoare, unitate și prin amprenta dată de personalitaea puternica a artistului.
Apreciez arta lui Dorin Apreutesei, un pictor despre care se va vorbi și mai mult în perioadele ce vor urma, căci el are multe de spus în pictură cu dăruirea sa  și talentul său. În concluzie: Dorin Apreutesei este un pictor viguros, optimist și de talent.

(29 martie 2016)