Salata de roșii

 Eu evaluez un restaurant după cum mă servește la salata roșii pe care o comand. La mine, salata de roșii trebuie să fie cam așa:
- roșiile trebuie să fie de grădină, nu de seră, neforțate, adică să aibă gust,
- roșiile trebuie să fie mari și decojite,
- roșiile se taie și se pun pe farfurie sau într-un castron,
- nu vreau să aibă nimic altceva, adică sare, ulei, ceapă, castraveți, piper, pătrunjel.

Am văzut restaurante unde erau servite roșii doar cu brânză sau roșii cu castraveți sau roșii cu castraveți, ardei grași, ceapă, ulei, oțet, adică o salată clasică, nu doar roșii cum mi-am dorit. Pentru a duce rificolul până la capăt, la un restaurant de lângă Suceava mi s-a zis că îmi pune brânza alături într-o altă farfurie, că la ei salata nu se face decât roșii, cu telemea, ulei.

În opinia mea, eu vreau salată de roșii așa cum am descris-o. Cine prepară așa ceva, comand, plătesc, consum. Cine are alte opțiuni, să fie sănătos. Eu vreau să fie o salată suficient de mare, nu cu roșii după care alerg să le găsesc cu microscopul și să plâng de durere că nu mi-am făcut cheful.

(19 iulie 2023)

Salata caprese

Cine aude de salata caprese crede că cine știe ce este. În realitate este o banală salată de roșii cu brânză mozzarella, ulei de măsline, busuioc, piper și dacă se vrea se folosește și usturoi pisat. Așa

cum arată poza, se pun felii de roșii alternând cu felii de mozzarella pe o farfurie. Apoi se punde deasupra frunze de busuioc tăiate, usturiul pisat. Cine vrea pune și sare, cine nu, nu. Unii mai zmecheri, mestecă uleiul cu usutroiul și busuiocul obținând o chestie care la bucătăria italiană poartă numele de pesto de busuioc. Se trăiește și fără denumiri din acestea, vă garantez. Durează aventura nu mai mult de 10 minute cronometrate pe ceas.

Am uitat să spun că roșiile se spală, dar bănuiesc că n-ar face niciodată salată de roșii cu ele luate așa fie din grădină, fie din piață., deci se subânțelege că le spală că nu este greu deloc. Ca să mă dau mai rotund am folosit tomate roșii și tomate galbene. Am scris tomate și nu roșii, pentru că mi-e peste mână să scriu roșii galbene, când tot poporul știe că roșu este definit în sistemul  RGB ca fiind (255, 0, 0), unde r = 255, g = 0 și b = 0. Deci este o culoare fundamentală r = red, g = green, b = blue. OK, nene!

(02 septembrie 2017)

Dieta cu orice, oricând, oricum

Pe mine mă deprimă tot ce începe cu tot felul de restricții. Când văd un afiȘE cu: ACCESUL INTERZIS sau cu  INTERZS A CĂLCA PE IARBĂ sau WC PENTRU SALARIAȚI sau PARCAREA INTERZISĂ sau STAȚIONAREA INTERZISĂ trăiesc niște momente aproape deprimante. Așa stau lucrurile și în cazul dietelor care încep în primul rând cu ce NU AI VOIE SĂ MĂNÂNCI.

În 24 mai 2017 am întâlnit un doctor care mi-a scris pe o foaie de hârtie MAI ÎNTÂI ce am voie să mănânc ÎN CANTITĂȚI FĂRĂ RESTRICȚII.

Abia ceva mai târziu, gradat a introdus și restricții, pe care le consider rezonabile, pentru că știu ce am voie să mănânc oricând, oricât și oriunde. Deși au apărut și restricții la acel oricând, totul mi s-a părut mult mai flexibil și mai omenește, adică, mult mai realist, convingător și acceptabil.

În sfârșit am găsit un om care știe cum se pune problema, căci a soluționa orice problemă pornește de la cum se prezintă problema. Cine vrea să mă sperie, nu are nicio șansă să continue cu mine, mai ales că 2 + 2 = 4 și cu și fără dietă, că pământul se învârtește în jurul soarelui și cu și fără dietă și tot așa.

Se consumă în orice cantitate, oriunde și oricând: lobodă, urzici, spanac, napi, ridichii, castraveți, andive, adrei gras, gogoșari, vinete, fasole verde, varză, ciuperci, ceapăsalată, țelinăroșii, anghinare, conopidă și gulii. Mai sunt multe, multe alte legume, dar acestea sunt suficiente la o adică. După un castron imens cu salată verde, după o salată de varză cu lămâie sau după o salată imensă de andive, orice altceva nu mai vine decât să completeze, nu să umple.

(28 mai 2017)