1.000 de oameni care m-au dezamăgit: Camelia MITOȘERU

Pe Camelia MITOȘERU am văzut-o în tinerețile mele spunând un cuplet într-un spectacol la Teatrul TĂNASE, sala din Calea Victoriei, intersecției cu bulevardul Dacia. O țin minte ca și acum, căci era foarte dinamică, foarte muzicală și foarte expresivă, dar arăta trăznet, după afirmațiile unor doamne lângă care stăteam atunci la spectacol.

Anii au trecut și văd că fosta actriță Camelia MITOȘERU apare pe la televiziuni și comentează diferite situații privind o serie de mondenități de doi bani ale unor așa-zise vedete care de fapt nu s-au remarcat prin nimic, pentru că nu știu să aibă vreun talent care să le facă deosebite și care prin ceea ce fac să le aducă bani fie că joacă pe scenă, fie că joacă în filme, fie că vând tablouri, sculpturi sau CD-uri cu muzică. Sunt toar persoane care apar la Tv și care se fac că fac ceva, mai mult spre zone de comunicare sau de elaborare de texte ambigue. 

Despre ele comentează Camelia MITOȘERU și ceea ce spune nu depășește zona generalităților, ceea ce mă dezamăgește, căci din nimic nici nu ai ce analiză să faci sau ce concluzie să tragi. Tanti X se desparte de nenea Y. Dacă analizăm un eșantion reprezentativ, format din 5.000 de nene și 5.000 de tanti, vom vedea că în 2.000 de cazuri apar despărțiri și atunci este de-a dreptul aiurea să facă obiectul unor comentarii gen bătut apa-n piuă despre un subiect banal, comun și stupid dealtfel.

Mă dezamăgește Camelia MITOȘERU că-i place să se audă vorbind, pentru că nu este specialistă în comunicare și nici în teoria relațiilor matrimoniale. Ea nu are talente așa cum o știm pe Carmen HARA care face predicții în ceea ce privește dinamica de cuplu. Presa zice că actrița Camelia MITOȘERU are undeva peste 70 de ani, deci este mai mică decât mine și în opinia mea, ar trebui să-și limiteze aparițiile Tv prin ocuparea timpului cu realizarea de clipuri în care recită versuri sau spune cuplete, căci fiul său Mihăiță are tot ce trebuie ca s-o sprijine în acest demers. Sunt sigur că prin acele clipuri Camelia MITOȘERU ne-ar dovedi că dispune încă de talentul pe care eu i l-am cunoscut în tinerețea mea și nu m-ar mai dezamăgi cu fraze banale și aprecieri fără valoare pe la emisiunile de la Antena Stars.

(01 august 2022)

1.000 de oameni care m-au dezamăgit: Dan BADEA

Dan BADEA pe numele lui adevărat Robert Cristian BADEA, este născut în zodia LEU.
Dan BADEA este absolvent de UATC, deci este actor.
Dan BADEA este un bărbat de 46 de ani.
Dan BADEA are o înălțime mai mică de 170 cm.
Dan BADEA a fost până în 2014, soțul cântăreței LORA.
Dan BADEA s-a recăsătorit și are și un copil.
Dan BADEA face stand-up comedy.
Dan BADEA are multe clipuri de Internet.
Dan BADEA are spectacole la sala Palatului de stand-up comedy.
Dan BADEA era alături de Șerban COPOȚ prezentatori în showul Tv i-Umor de la Antena 1.
Dan BADEA este acum membru în juriul emisiunii Stand-up revolution de pe Antena 1.
Dan BADEA m-a dezamăgit că-și risipește talentul în varii direcții, deși dacă ar fi doar interpret de stand-up comedy, ar scoate banii pe care televiziunile îi oferă pentru orice altceva decât pentru interpretări de texte comice, lucru pe care el îl face cu talent și mai ales, convingător.

(01 august 2022)

1.000 de oameni care m-au dezamăgit: Maria DRAGOMIROIU

Maria DRAGOMIROIU este o mare cântăreață de muzică populară românească.
Maria DRAGOMIROIU face reclame pentru lanțul de farmacii CATENA.
Maria DRAGOMIROIU are un repertoriu bogat.
Maria DRAGOMIROIU a avut un concert aniversar la Sala Palatului.
Maria DRAGOMIROIU are acum 67 de ani.
Am văzut-o pe Maria DRAGOMIROIU în spectacole la sala polivalentă când cânta în orchestra acompaniată de Ionel BUDIȘTEANU.
Am mai văzut-o pe Maria DRAGOMIROIU la un eveniment privat când cânta în mijlocul unei sârbe drăcești, oltenească, iar Maria DRAGOMIROIU ținea ritmul și avea o rezistență de invidiat căci s-a dansat cu mult mai multe de 15 minute fără răgaz.
Am ascultat-o într-un mini recital de la Cerbul de aur de la Brașov la spectacolul de folclor și mi s-a părut că a venit direct de la nuntă, căci nu era deloc în formă. Nu despre acest lucru vreau să scriu, că nu atunci m-a dezamăgit Maria DRAGOMIROIU.
În primăvara anului 2022, Maria DRAGOMIROIU s-a apucat să povestească cum când era tânără, bănuiesc acum peste 40 de ani, fostul ei soț, unul Ion și mămica acestuia, deci soacra lui Maria DRAGOMIROIU i-au aplicat cântăreței o serie de corecții, adică au bătut-o. Eu dezaprob actele de violență domestică, oricare ar fi ele. Nu sunt de acord ca o persoană să spună astfel de lucruri și cel incriminat sau cei incriminați să nu aibă posibilitatea să se apere. Este probabil ca fosta soacră a lui Maria DRAGOMIROIU să mai trăiască, dar tot atât de probabil este ca femeia aceea să nu mai fie printre noi. Cu atât mai mult, de morți numai de bine. Deci Maria DRAGOMIROIU nu avea de ce aborda acel subiect. Nici despre acel Ion și eu tot Ion mă numesc, Maria DRAGOMIROIU a spus că o bătea. Nu știu dacă mai trăiește sau nu mai trăiește. Dacă el mai trăiește, reporterița  trebuia să-i asculte și ceea ce are el de zis, inclusiv să-l auzim cum își cerea iertare de la cântăreață. Dacă nu mai trăiește acel Ion, el nu mai are cum să se apere. De morți numai de bine, zicem noi ortodocșii.
Maria DRAGOMIROIU este o mare cântăreață. În viața oricărui om există și zone întunecate, iar dacă dorim să păstrăm o imagine  de un anume fel despre noi, trebuie să fim atenți cum ne prezentăm, pentru a nu cădea în zona lucrurilor facile, în care punctele de rating grevează asupra valorii ca artist.


(31 iulie 2022)

1.000 de oameni care m-au dezamăgit: Rodica MITRAN

Rodica MITRAN este cântăreață de muzică populară.
Rodica MITRAN are un repertoriu interesant.

Rodica MITRAN are în repertoriu cântece precum Când ai bani ești cineva, Mi-ajunge atâta suferință, Viață, dulce viață, Omule, nu te mândri, Bea neicuță, vinul cu ulceaua, Dragostea e râu de foc, Neică Ioane de la moară, Pui de drac, pui de muiere, Joacă mândrulița, Drag îmi e viață cu tine, Lăutari cântați cu foc, Haide mândro, să te joc, Stăteam cu taica la sfat, vai ce grea e bătrânețea, dar și multe altele.

Rodica MITRAN are o voce puternică.

Rodica MITRAN are o dicție foarte bună.

Rodica MITRAN are un timbru care o face specială.

Mie mi-a plăcut cum cântă Rodica MITRAN până în momentul în care la o emisiune s-a apucat să povestească cum o bătea tăticul ei. Nu mă apuc acum să analizez faptele de violență ale acelui bărbat, care indiferent cum ar fi luate, sunt fapte reprobabile. Rodica MITRAN este o femeie matură, cu meserie, are succes, iar din câte am înțeles, tăticul ei este mort. Noi ortodocșii avem o vorbă: de morți numai de bine. Omul acela, mort fiind nu mai are cum să se apere. De aceea m-a dezamăgit Rodica MITRAN. Era normal să-și judece părintele atunci când trăia. Era normal să-i aducă toate acuzațiile din lume când neomul,  căci un tată bătăuș neom este, trăia și avea posibilitatea nu să se apere, ci măcar să-și ceară iertare de la fiica lui pentru tot răul pe care i l-a făcut. Ceea ce am văzut la televizor nu mi s-a părut în regulă, căci era de față numai victima. Lipsea călăul. Dacă justiția întrerupe orice urmărire penală și închide dosarul după ce criminalul  a murit în timpul anchetei, nu văd cum Rodica MITRAN prin spusele ei a vrut să transmită un mesaj bine direcționat. Cred mai mult că a vrut și ea să iasă în față cu ceva, pentru a fi compătimită și pentru a mai culege câteva procente de popularitate. Sunt dezamăgit. Am mari semne de întrebare asupra modului cum moderatoarea acelei emisiuni a dus firul discuției, căci avea toate elementele să îndrepte dialogul spre o altă direcție, aceleași fapte spuse altfel, ar fi avut o cu totul altă interpretare.

Modul simplist pe care l-a folosit cântăreața Rodica MITRAN mă face să fiu trist și să consider că s-a creat un precedent periculos, iar despre persoane care nu mai sunt printre noi se va spune orice, fără ca vorbitorii să fie contraziși căci morții nu mai au gură să vorbească, nici măcar să-și ceară iertare.



(31 iulie 2022)

1.000 de oameni care m-au dezamăgit: Barna TÁNCZOS

Barna TÁNCZOS este un bărbat de 46 de ani.
Barna TÁNCZOS este absolvent de ASE.
Barna TÁNCZOS a fost parlamentar în legislatura  2012 - 2016.
Barna TÁNCZOS a fost parlamentar în legislatura  2016 - 2020.
Barna TÁNCZOS este ministru la ape, mediu și păduri.

Barna TÁNCZOS a avut ieșiri la Tv cu poziții destul de clare și interesante.

Barna TÁNCZOS a vorbit clar despre urși și despre cei care doreau să-i dea lecții la acest capitol.

Barna TÁNCZOS m-a dezamăgit, pentru că așa cum au procedat și predecesorii săi, nu a venit cu o lege care să interzică defrișările de pădure și care să impună refacerea fondului forestier acolo unde s-au tăiat pădurile, astfel încât oamenii să fie obligați să participe la împădurire.

Barna TÁNCZOS m-a dezamăgit pentru faptul că nu a fost energic în ceea ce privește utilizarea apei din râuri pentru irigații și i-a lăsat pe birocrați să se manifeste așa cum știu ei pentru a încetini sau chiar pentru a bloca irigarea culturilor, în condițiile în care apa vine gratis și a percepe costuri doar pentru că o ai este un abuz.

Barna TÁNCZOS m-a dezamăgit și pentru faptul că în criza gunoaielor de la sectorul 1 nu a intervenit energic, astfel încât să fie soluționată problema și primărița să plătească pentru împuțiciunea generată din incompetență nu numai în sectorul 1, căci șobolanii sunt păsări migratoare.

(31 iulie 2022)

1.000 de oameni care m-au dezamăgit: Ana Maria TOPOLICEANU

Despre  Ana Maria TOPOLICEANU n-aș fi aflat vreodată dacă nu apărea în pozele acelea de la Paris în compania lui Elena UDREA și a lui Alina BICA. În mașina 133 cu care mergeam spre ASE într-o zi de octombrie a  anului 2014, o doamnă comenta cu voce tare și mi-a plăcut cum a concluzionat:
- A tunat și le-a adunat!

Despre Ana Maria TOPOLICEANU nu există date suficiente pe Internet pentru a vedea ce studii are. Dim moment ce se zice că este avocat, Ana Maria TOPOLICEANU are diplomă a unei Facultăți de Drept, cu siguranță.

Nu iau în analiză activitatea ei de avocat pentru că nu o cunosc.

Nu iau în analiză activitatea ei de director la Compania Națională de Investiții a lui Ana Maria TOPOLICEANU.

Mi s-a părut inuman ca o femeie gravidă în luna a VIII-a să fie târâtă prin pușcării în văzul camerelor de luat vederi, fără a se lua măsuri de protecție corespunzătoare, dar Ana Maria TOPOLICEANU a avut și ea partea ei de victimizare pentru a influența opinia publică, sensibilă la atrocități.

Ana Maria TOPOLICEANU m-a dezamăgit pentru faptul că a avut o abordare superficială a problemei ocupării postului de directoare la CNI, nefiind calificată să ocupe o astfel de funcție care necesita anvergură, experiență și mai ales principii.

Ana Maria TOPOLICEANU m-a dezamăgit pentru că punându-i-se pe cap o pălărie cu mult mai mare decât capul ei, fără să vadă pe unde merge, a luat-o razna unde bătea vântul și s-a luat după muște care au dus-o la hazna, iar ea ca femeie tânără nu a fost deranjată de mirosurile imposibile unde roiau tot felul de3 muște, căci stropul de miere - banii de la CNI - au atras cu mult mai multe muște decât o cană cu fiere.

Ana Maria TOPOLICEANU m-a dezamăgit pentru faptul că s-a imaginat gazelă care în jungla afacerilor cu statul s-a considerat starul puternic, care în alianță cu o Elenă și o Alină a crezut că vor străluci pe firmamentul politicii românești, nemuritoare fiind lângă Zeus-ul lor.

N-a fost să fie.

Cert este că Ana Maria TOPOLICEANU nu a avut niciodată în gând elemente de strategie ale managementului său de carieră, din moment ce a ales varianta dezamăgitoare, ca la 40 de ani s-o ia la vale, chiar dacă costurile ar fi acoperite cumva.




(31 iulie 2022)

1.000 de oameni care m-au dezamăgit: Kelemen HUNOR

Kelemen HUNOR este un bărbat de 55 de ani.
Kelemen HUNOR este președinte UDMR din 2011. 
Kelemen HUNOR este absolvent al Facultății de Medicină Veterinară promoția 1993.
Kelemen HUNOR este absolvent al facultății de Filosofie, promoția 1998.

Kelemen HUNOR este politician cu apariții foarte bine dozate.

Kelemen HUNOR folosește un vocabular elevat.

Kelemen HUNOR este ferm în deciziile lui.

Kelemen HUNOR m-a dezamăgit că nici el și nici UDMR-ul lui nu au făcut suficient de multe lucruri pentru județele unde etnicii maghiari sunt majoritari. Plăcuțele bilingve au fost doar un început. Mă așteptam la cu totul altceva.

Vroiam drumuri rapide.

Mă așteptam la o autostradă Târgu Mureș - Cluj - Budapesta.

Mă așteptam ca Opera Maghiară din Cluj să aibă o clădire nouă cu o acustică de excepție.

Mă așteptam spectacolele teatrului din Târgu Mureș să fie preluate cu titrare de TVR.

Kelemen HUNOR m-a dezamăgit prin faptul că nu a accelerat tipărirea poeziilor scrise de poeții tineri de etnie maghiară în limba română.

Kelemen HUNOR m-a dezamăgit că nu a accelerat organizarea unei expoziții de pictură a tinerilor pictori de etnie maghiară la București.

Kelemen HUNOR m-a dezamăgit că nu a stimulat organizarea unei retrospective Vida GHEZA la București sau într-un alt mare oraș din România.

Kelemen HUNOR m-a dezamăgit că nu a impus construirea unei fabrici importante în județul Covasna, fabrică ale cărei produse să reprezinte o premieră pentru industria românească și să arate în acest fel că oamenii din județ au calificarea și îndemânarea să facă minuni, dacă li se oferă ocazia.


(30 iulie 2022)

1.000 de oameni care m-au dezamăgit: Valentin ZAMFIRA

De Valentin ZAMFIRA am aflat prima dată când era în emisiunea Mama mea gătește mai bine, alături de Horia VÎRLAN. Emisiunea avea un format simplu, dar era uneori amuzantă căci vedeam mame nepricepute, dar și fete nepricepute, iar produsele care ieșeau din mâinile lor erau de multe ori puse sub semnul întrebării. Era amuzant cân echipa adversă critica produsele celorlalți, pe principiul râde ciob de oală spartă. 
Valentin ZAMFIRA făcea echipă bă cu Horia VÎRLAN și ceea ce făceau ei acolo mă duceau cu gândul că trece timpul ceva mai repede și nu era monotonie deoarece concurentele dădeau culoare.

De la un timp încoace Valentin ZAMFIRA este mult mai prezent cu cântece precum Când două inimi se unesc, Mie lumea grijă-mi poartă, Omule de n-ai copii, Multe fețe are omul, dar și multe alte cântece.

Valentin ZAMFIRA se prezintă cu costume deosebit de complicate cu legături șubrede în folclorul autentic. Ar face bine să zăbovească pe la Muzeul țăranului român să vadă cum era costumul bărbătesc din zona folclorică pe care și-o revendică Valentin ZAMFIRA.

Pe Valentin ZAMFIRA îl ajută foarte mult tinerețea, vigoarea, forța vocii și dinamica mișcărilor.

Valentin ZAMFIRA este muzical.

Valentin ZAMFIRA are dicție foarte bună.

Valentin ZAMFIRA este un tenor valoros. Dacă va studia muzică are șanse excelente să evolueze.

Valentin ZAMFIRA mă dezamăgește că nu scapă niciun prilej să apară la Tv deși o apariție presupune multă muncă.

Valentin ZAMFIRA mă dezamăgește că face și pe prezentatorul, dar neavând un fond cultural solid, și-a construit șabloane și le folosește supărător de repetitiv.

Valentin ZAMFIRA mă dezamăgește că are cântece de apartament, cu versuri simple, fără poezie în ele.

(30 iulie 2022)

1.000 de oameni care m-au dezamăgit: Georgel NUCĂ

Pe Internet am găsit din întâmplare cântece interpretate de cântărețul de muzică populară românească Georgel NUCĂ. Am ascultat câteva dintre acele cântece dintre care enumer aici Mamă azi sunt ginere, Cântecul soacrei, Doamne rău m-ai blestemat, Cântecul primarului, L-am visat pe Dumnezeu, Să le ajute Dumnezeu, Colo-n vale-n poieniță, Ce-ai în poală Mărioară, Fierbe țuica în cazane, Cântec pentru bunica, Rău e să nu ai vedere, Mă duc și eu la Ilinca, Cât e Argeșul de mare, dar și multe altele.

Georgel NUCĂ are o voce puternică.

Georgel NUCĂ are o dicție clară.

Georgel NUCĂ este tenor valoros.

Georgel NUCĂ are cântece de joc, repezi.

Cântecul primarului este un exemplu de făcătură.

Georgel NUCĂ mă dezamăgește că interpretează cântece cu versuri făcute în apartament, la comandă, fără a fi culese. Deși versurile sunt îngrijite, sunt simpluțe, nu au metafore, au rime predictibile, comune, căci făcătorii de folclori nu sunt poeți cu volume publicate.

Georgel NUCĂ m-a dezamăgit că nu poartă costume populare autentice, ci costume care au cusături care nu au nicio legătură cu costumul tradițional care este expus la Muzeul țăranului român.

Georgel NUCĂ mă dezamăgește că și-a luat în serios rolul de prezentator de spectacole și de emisiuni la un post Tv specializat pe folclor și are un limbaj de lemn, grunjos, cu texte prea lungi, cu șabloane enervante. Dacă intru pe postul Tv unde el apare, fie ca moderator, fie ca prezentator de spectacol, schimb canalul căci nu vreau să pierd timpul și să mă enervez pe timpul meu, chiar dacă ar fi să ascult și cântăreți valoroși. Nu mai suport lălăiala celor cărora le place să se audă vorbind.


(30 iulie 2022) 

1.000 de oameni care m-au dezamăgit: Gheorghița NICOLAE

Când a apărut la TVR la emisiunea Tezaur folcloric am crezut că ceva-ceva s-a schimbat. Am crezut că prezentatoarea Gheorghița NICOLAE vine cu un suflu nou. Nu a fost așa. Gheorghița NICOLAE a păstrat aerul prăfuit, plin de nimicuri artificiale lăsate de predecesoarea sa, ba mai mult, a făcut ca emisiunea pe care eu o așteptam să devină slabă, foarte slabă, insuportabilă.
Invitații lui Gheorghița NICOLAE sunt anoști.
Decorul în care Gheorghița NICOLAE își derulează emisiunea este banal.
Gheorghița NICOLAE vorbește foarte mult.
Invitații lui Gheorghița NICOLAE nu sunt deloc speciali, de multe ori sunt familii.
Cântecele care se cântă în emisiunea lui Gheorghița NICOLAE sunt făcături de apartament.
Lipsesc metaforele din versurile cântecelor selectate de Gheorghița NICOLAE.
Gheorghița NICOLAE mă dezamăgește că a transformat emisiunea Tezaur folcloric într-o emisiune mediocră, lipsită de culoare, fără autenticitate.
Gheorghița NICOLAE mă dezamăgește că are texte sfătoase, goale, care nu spun nimic și care sunt predictibile, iar monotonia vorbelor înșirate de ea fac să treacă timpul foarte greu.
Gheorghița NICOLAE că vine cu costume naționale extrem de încărcate, lipsite de autenticitate, chiar dacă iile pe care le poartă sunt deosebite, dar asemeni porumbului hibrid mare, ele se vede de la o poștă că nu sunt făcute cu sufletul, ci sunt făcute la comandă pe bani grei, căci sunt hand made.

În loc să vină cu recitaluri ale unor interpreți deosebit de valoroși, căci de aceea este tezaur folcloric, Gheorghița NICOLAE vine cu tot felul de improvizații care nu aduc niciun plus de calitate, ba mai mult îl îndepărtează pe iubitorul de folclor autentic și-l aruncă undeva în zona derizoriului.

(30 iulie 2022)

1.000 de oameni care m-au dezamăgit: Iuliana TUDOR

Iuliana TUDOR este una dintre persoanele care m-au făcut să nu-mi mai placă muzica populară. Acolo unde apare Iuliana TUDOR, ea se vrea vedeta serii și vorbește, vorbește și nu se mai termină.
Iuliana TUDOR mă dezamăgește pentru că:
- nu are prezentări variate,
- folosește o limbă de lemn,
- are toatele oribile,
- nu se documentează suficient,
- arată că este săracă în lecturi,
- prezentările ei sunt prea lungi,
- folosește o sfătoșenie enervantă,
- face oarece glumițe răsuflate. 
Se știe că dacă eu merg la un spectacol de 120 minute, să zicem că 15 minute cântă orchestra, 10 minute trăncănește prezentatorul, dar 85 de minute sunt de muzică pură cu cântăreții. Au mai rămas câteva minute pentru aplauze, potrivirea microfonului, intrarea și ieșirea din scenă.

Nu iau în discuție emisiunile O dată-n viață și Vedeta populară, emisiuni în care trăncănelile lui Iuliana TUDOR sunt dominante, enervate și de  slabă calitate, ceea ce face din acele emisiuni adevărate pierderi de timp, căci ponderea muzicii este de-a dreptul penibilă, iar invitații nu sunt ceea ce ar trebui să fie în multe din cazuri. Se vede cu ochiul liber că multe sunt făcături.

(30 iulie 2022)

1.000 de oameni care m-au dezamăgit: Sofia VICOVEANCA

Sofia VICOVEANCA este o mare cântăreață de folclor a Bucovinei.
Sofia VICOVEANCA are un costul poipular autentic.
Sofia VICOVEANCA are un repertoriu deosebit,.
Sofia VICOVEANCA cântă cântece culese de ea.
Sofia VICOVEANCA are o voce inconfundabilă.
Sofia VICOVEANCA m-a dezamăgit când am văzut-o pe un panou publicitar undeva prin județul Suceava, panou care mă invita la un grătar, care grătar nu l-am văzut sfârâind prin apropiere, deși am trecut de 6(șase) ori prin dreptul panoului și chiar aveam poftă de un grătar.
Sofia VICOVEANCA m-a dezamăgit căci mi-a dezvăluit fațeta unei femei rele, atunci când a izgonit un grup de tineri care doreau să danseze pe muzica interpretată de ea. Foarte urâtă ieșire a lui Sofia VICOVEANCA, care mi-a arătat cum o femeie cu experiența ei de viață nu înțelege cum niște tineri vor să se bucure.
Aveam regrete că nu am văzut spectacole în care Sofia VICOVEANCA să interpreteze ceva și îmi propusesem să urmăresc prin mahala afișe cu șușe în care numele lui Sofia VICOVEANCA să apară și chiar dacă nu agreeze astfel de conglomerate muzicale, mi-aș fi călcat pe suflet și aș fi mers s-o văd. Pentru ceea ce a făcut la acel spectacol cu tinerii, nici dacă Sofia VICOVEANCA mi-ar plăti 100.000 de euro să merg să-i ascult un cântec, n-aș face-o pentru că în mintea mea, ce mi-a rămas acum la 75 de ani, nu concep să văd oameni răi nici cântând, nici vorbind, nici zăcând și nici măcar morți.

(30 iulie 2022)

Intervalul optim definit de managementul politic

În managementul politic în afară de momentul optim, există și intervalul optim. 
Se consideră interval optim, acea perioadă în care se întreprinde o anumită acțiune cu efecte maxime, dacă funcția de optim este o funcție de maxim sau cu efecte minime, dacă funcția de optim este minimă.
Ca să dau un exemplu, pentru a face studiile gimnaziale intervalul optim este 6 - 16 ani. Lucrurile se complică foarte mult dacă apare un elev în clasa a I-a și are vârsta 15 ani, căci atitudinea celorlalți elevi va fi una foarte diferită, cum tot problematică este și apariția în clasa a VIII-a a unui elev de 25 de ani. Am exagerat un pic, pentru că uneori este bine ca exemplele să fie puțin deformate pentru a se înțelege mai bine ce înseamnă interval optim.
Eu am fost student între 18 și 23 de ani, dar în anul întâi de facultate am avut un coleg care avea vârsta de 39 de ani. Omul venise la facultate să fie coleg cu fiul lui, căci dorea ca acesta să facă o facultate și el se considera că este motorul care-l va determina pe puști să facă ceea ce inițial puștiul nu-și dorea. În anul 1970, tatăl și fiul au terminat facultatea și fiul era extrem de mândru de tatăl lui care a avut o voință extraordinară să trăiască viața de student bursier al statului.

Noi românii, avem o vorbă: toate la vremea lor.

Unele lucruri sunt relative și nu trebuie încadrate în intervale optime. Se zice că dragostea este oarbă și de aceea, nu este deloc rezonabil să facem analize că unii se căsătoresc la 20 de ani, alții se căsătoresc la 30 de ani și sunt și oameni care se căsătoresc la 50 de ani. Nici când apar căsătorii între persoane trecute de 75 de ani nu ar trebui să existe discuții aprinse, dacă acolo nu sunt interese meschine.

Intervalul optim iese cu atât mai mult în evidență când o persoană deține o funcție, să zicem ministru sau parlamentar sau șef de județ. Am văzut cazuri în care astfel de persoane trecute bine de 45 de ani, au dorit să facă doctorate și le-au făcut. Am văzut atitudinea conducătorului de doctorat față de un astfel de doctorand și mă gândeam la schița lui CARAGIALE în care pedagogul de școală nouă îl întreba pe elev:

- Nu-i așa că pământul se învârtește, POPESCULE?

Iar elevul răspundea:

- Da, domnule!

Nu este interval optim să faci o facultate după 40 de ani dacă ești cu o funcție importantă, mai ales dacă universitatea se află în localitatea pe care studentul o păstorește și fondurile care vin la universitate stau în pixul studentului. Nu este interval optim să faci un liceu cu examen de bacalaureat între 35 și 40 de ani, când ai la picioarele tale un județ sau o circumscripție electorală, căci bieții profesori fac pe ei în pantaloni numai când apare elevul întârziat, iar acel profesor care îndrăznește să încalce cutumele, este devorat de colegi, care consideră că tot răul care se abate asupra liceului lor din cauza dificultăților pe care le întâmpină elevul Gâgă au o singură cauză, profesorul indisciplinat și nu elevul Gâgă care nu a citit nimic pentru examen și care dacă ia o notă sub 8(opt) consideră că este abuzat, nedreptățit și ignorat. Știu o povestioară când un super-barosan a finalizat studiile la ISEP și mai ales, cum le-a finalizat.

Managementul politic are nenumărate intervale optime și este rezonabil ca persoanele care urmăresc anumite obiective să definească clar aceste intervale și acțiunile pe care le întreprind să se deruleze în interiorul lor și nicio secundă la una dintre limitele intervalului.




(30 iulie 2022) 

Momentul optim și momentul prost ales

Scena noastră politică ne arată că oamenii habar nu au despre managementul politic.
În managementul politic se vorbește despre momentul optim.
Există momentul optim în care se lansează o candidatură.
Există momentul optim când explodează o bombă de presă.
Există momentul optim când se face un anunț.
Nu orice moment este moment optim.
Să ne amintim mitingul lui CEAUȘESCU de dinainte de Revoluție și de momentul în care s-a auzit petarda aceea. Ea a fost declanșată la momentul optim. Efectul ei ar fi fost diminuat dacă era dată mult mai înainte sau după ce mitingul se termina. Maeștrii în arta manipulării au studiat foarte atent procesul și au stabilit exact momentul optim și efectul petardei a fost maxim.
Dacă ne amintim filmulețul acela în care BĂSESCU îi arde o carabă unui puști. Momentul în care a fost difuzat acel film nu a fost moment optim. Altfel stăteau lucrurile dacă filmulețul era dat vinerea seara la oră de maximă audiență, iar duminica erau alegerile.
Acum vedem că GEOANĂ și-a anunțat candidatura la prezidențialele din 2024. Momentul ales nu este momentul optim, căci este mult prea devreme.
Numai cine studiază management politic știe care sunt condițiile necesare și suficiente care definesc momentul optim pentru derularea unei activități, astfel încât efectul să fie maxim.

Eu știu exact ceea ce înseamnă momentul optim căci profesorul meu Ludovic TOVISSI care m-a condus la doctorat, mi-a vorbit despre acel moment și el mi-a ales momentul susținerii tezei, care a fost optim.

(30 iulie 2022)

Hai, să ne-mbrobodim și să ne dăm rotunzi!

Există la noi tendința de a ne face mai frumoși și cu mult mai deștepți decât suntem.  Acest lucru se vede din alcătuirea de CV-uri ale unor indivizi care trec acolo:
- facultăți și universități din străinătate pentrru a impresiona, dar care nu sunt nici în primele 1.200,
- doctorate la universități sau institute de care nici mama naibii nu a aflat vreodată,
- lucrări fictive netipărite, care nu se află în nicio bibliotecă, dar care dau bine deși nu există,
- cursuri de perfecționare cu diplome tipărite, fără vreo acoperire și fără vreo valabilitate,
- stagii pe la mari universități, care de fapt au fost doar deschideri și închideri de uși de WC.
Ideea de bază este că se mizează pe lipsa de interes și pe preluarea de informații fără a fi verificate, deși acest lucru este relativ, căci sunt persoane curioase care nu se lasă impresionate cu una cu două și fac verificări la nivelul celui mai mic detaliu și descoperă tot ceea ce este impostură.

La ora actuală există:

- lista universităților din România în ordinea valorii acestora,

- lista universităților din lume, ordonate după criterii prezentate transparent,

- liste ale absolvenților din diferite promoții cu câteva date de identificare,

- reviste în format electronic pentru a identifica articolele autorului,

- descrieri ale cărților publicate în edituri și chiar cărțile în format PDF,

- articole de presă referitoare la universități, lucrări și persoane.

Totul este să vrem să ne informăm și să vedem că o persoană se prezintă corect sau să ne dăm seama că o persoană își prezintă cariera și educația în mod deformat, doar pentru a impresiona.

Din punctul meu de vedere, dacă cineva chiar se dorește a oferi transparență și onestitate, când se prezintă va oferi foaia matricolă și elemente de poziționare a școlii absolvite, astfel încât cititorul să-și dea seama cu cine stă de vorbă, căci una este să ai în față un absolvent de la Massachusetts Institute of Technology aflat pe locul 5 în lume și altfel este privit un absolvent de la York St John University de pe poziția 2.111 sau un alt absolvent a cărei universitate nu figurează în top 2.112 din lume. Universitățile românești figurează după poziția 500, cele mai multe fiind pasate după poziția 1.000.

Cum prostul nu e prost destul dacă nu este și fudul, ne așteptăm ca foarte mulți să-și dovedească nivelul de fudulie cu tot felul de titulaturi și tot felul de diplome și medalii fără valoare reală, care însă în mintea lor puțină, capătă semnificații nebănuite. 



(30 iulie 2022)

Se rupe coaliția?

Mă gândeam la jocul acela cu margareta, când fata smulge petale și de fiecare dată se întreabă dacă om iubește sau nu o iubește. Tot așa stau lucrurile și cu coaliția aflată la guvernare.

Totul se învârtește în jurul discursului lui Viktor ORBAN de la Tușnad, discurs analizat pe toate părțile nu numai la București, dar și în marile capitale ale lumii. Toată lumea conchide că este vorba de un discurs rasist, incompatibil cu ceea ce trăim noi acum în secolul al XXI-lea.

La Tușnad s-au aflat și liderii UDMR care au audiat discursul lui Viktor ORBAN și presa spune că chiar l-au aplaudat pe vorbitor. Azi, 29 iulie 2022, la conferința de presă a președintelui Klaus IOHANNIS și a președintei Republicii Moldova, Maia SANDU, au fost cerute de către președintele IOHANNIS clarificări din partea UDMR.

Unii vorbesc de o atmosferă încordată în cadrul coaliției de guvernământ. calculele arată clar că PNL + PSD vor avea în continuare o majoritate lejeră și prin plecarea UDMR de la guvernare. În plus, contextul creat de discursul lui Viktor ORBAN la Tușnad pune într-o cu totul altă lumină poziția UDMR în cazul în care această formațiune nu se disociază de acel discurs, considerat peste tot ca fiind rasist. Dacă acum o lună, plecarea UDMR de la guvernare însemna o bilă neagră pentru București, acum lucrurile nu mai stau deloc așa, căci nimeni nu acceptă discursuri rasiste nici în Europa, nici în USA.

Se tot fac analize și crizele guvernamentale din Europa sunt puse pe seama amestecului Rusiei. Aici este important să se dea dovadă de prudență, cum de prudență trebuie dat dovadă la abordarea alegerilor din 2016 din USA. Pentru analiștii politici, ca și pentru perdanți este cu mult mai simplu să se găsească un vinovat, altul decât cei care au pierdut, pentru a justifica insuccesul. deocamdată nu trebuie insistat pe ideea de criză politică la București, atât timp cât PNL + PSD au majoritate și asigură continuitate instantaneu, fără a apărea sincope în actul decizional. Un nou guvern se instalează în 24 de ore. Forțele externe sau cele oculte sunt doar ale scenariștilor. La București se practică lucrurile concrete.

(29 iulie 2022)

Testul de hand made la iile românești

Toate târgurile sunt inundate de ii din materiale de calitate îndoielnică, având cusături extrem de bogate, la prețuri destul de importante. Când întrebi pe vânzătoare dacă ea le cusut, fără să clipească răspunde afirmativ, deși minte de îngheață apele. 

Mama mea a cusut ii la viața sa, deci eu știu cât de mult muncește o femeie să coasă o ie și cât de greu se compune un model pentru a fi unicat, mai ales atunci când se dorește obținerea unor modele care au o anumită simetrie. De aceea nu sunt ușor de păcălit de vânzătoarele leneșe, mincinoase și hoațe.

Ca să coși o ie se folosește ac și ață. Ața care se bagă pe urechile acului are o anumită lungime, căci dacă e prea lungă, traseul acului este prea mare și există riscul ca ața să se încurce, iar dacă este prea scurt firul, se termină prea repede și trebuie să apară noduri prea dese. Deci, femeia care coase cu mânuțele ei modelul pe o ie, este obligată să facă noduri și să marcheze cumva terminarea firului. Deci, cine vrea să se convingă de faptul cp ia este cusută manual, trebuie doar să întoarcă ia pe dos și să analizeze modul în care este realizată cusătura. Trebuie să existe noduri. Trebuie să existe fire de legătură care permit saltul culorii de la un loc la altul. În plus, se vede când este cusută manual și din micile imperfecțiuni care există la tragerea și strângerea firului.

Ia cusută la mașină este un produs industrial și cine vrea să poarte un astfel de produs, trebuie să știe că este bine realizat, punctele sunt perfecte, firul este tras uniform, nu apar noduri și când este analizată cusătura pe dos, se vede de la o poștă că este realizată la mașină, căci este o cusătură curată, impecabilă, firul este neîntrerupt, trecerile de culoare sunt și ele bine trase. Se vede că este vorba de ceva executat mecanic, în timp ce lucrul făcut manual are elemente imprevizibile și neregularități, care dau farmec și poezie  întregii abordări, aspecte care cresc foarte mult valoarea unei ii.

Iile cusute mecanic sunt frumoase, mai ales că modelele sunt studiate cu atenție și culorile firelor de ață respectă integral portul tradițional. În plus, performanța la acre s-a ajuns cu realizarea punctelor pe pânză, dă modelului realizat acel aspect de migală, admirat foarte mult la iile cusute manual. Dacă o ie cusută manual, cu cât are un model mai bogat cu atât este mai scumpă și aici aș propune să fie analizate iile purtate de Irina LOGHIN și de Maria CIOBANU, în cazul iilor cusute mecanic, problema complexității modelului nu mai este decât o problemă de programare, căci acul urmărește comenzile date prin program, iar selectarea culorii este și ea tot o problemă de activare a unui ac dintr-o serie de ace, exact la pixurile cu pastă multicolore, unde utilizarea unei culori este doar o problemă de selecție.

Acum se pune problema luptei dintre produsele industriale și cele făcute manual. Lupta este acerbă, iar concurența nu este deloc favorabilă iilor realizate mecanic, pentru că aspectul comercial face ca produsele să fie de serie suficient de mare, iar persoanele doresc să folosească unicate când ies în public. Mai apare problema materialelor utilizate. Nu orice fir de ață este acceptat de acele mașinii care realizează broderia mecanică, nu orice material suportă pătrunderea repetată a acelor pe o suprafață mică. Atunci când femeia coase manual o ie, ea are o anumită gingășie, o anumită sensibilitate în a introduce acul în material. Nu are mișcări bruște, căci ea simte materialul, simte mersul firului prin material. Nu se pune aici problema care pe care. Eu știu că nu aș cumpăra niciodată o ie cusută mecanic pentru a o oferi cuiva.

(29 iulie 2022) 

Reacții târzii la zicerile lui Viktor ORBAN

Acum foarte mulți ani de zile, a venit la mine în casă un nene. Din discuție în discuție, acel nene, mi-a zis că sunt prost. În secunda a doua l-am dat afară din casă. Punct.
Când cineva vine la mine în casă, trebuie să știe că:
- merit respectul lui,
- trebuie să aibă grijă cum vorbește cu mine,
- la mine în casă nu face el ce vrea,
- înainte de a veni la mine, mă întreabă dacă va fi bine venit,
- nu-și aduce și neamurile dacă s-a anunțat singur.
Eu am reguli foarte stricte, căci casa mea nu este hotel, iar eu nu sunt sluga nimănui. reacțiile mele au fost, sunt și vor fi categorice. Au fost cazuri în care m-am trezit la ușă cu musafiri nepoftiți. Cum au venit, tot așa au plecat. Au fost situații când persoane cu care eram la masă au luat-o pe arătură cu vorba, moment în care am încheiat orice discuție, m-am ridicat și am plecat. Dacă se petrecea la mine, i-am dat afară. 
Nu vine nimeni la mine în casă să facă pe stăpânul și să dea din el ce-i bubuie mintea. Dacă aș accepta eu așa ceva, înseamnă că n-am mai fi eu și când m-aș uita în oglindă, nu mi-aș mai acorda nici cea mai mică brumă de respect. Nu sunt persoana care să se urce careva în capul meu să-și facă nevoile și eu să-i spun că mă simt excelent. Cine face altfel, e treaba lui. Reacțiile mele sunt prompte și nu au împăcare, căci erorile impardonabile nu sunt ca niște mângâieri pe creștet de premiant cu coroniță. Lasă urme adânci.

Alții procedează altfel. Sunt iertători. Sunt îngăduitori. Atunci să nu se mire.

(29 iulie 2022)

Revoluția din 1989 fără Ion ILIESCU?

Eu am trăit clipă de clipă evenimentele din decembrie 1989, mai exact Revoluția Română televizată integral și am în memorie acele momente memorabile în care s-a trecut de la dictatură la democrație. Îmi aduc perfect aminte cum s-au derulat lucrurile, care a fost lupta dintre vechi și nou și cum încet-încet s-a ales grâul de neghină. 

Pe vremurile comuniste circula un banc referitor la presa românească. Se făceau comparație dintre aceasta și presa din alte țări. Bancul zicea cam așa: cum bătălia de la Waterloo a avut loc pe 18 iunie 1915, presa din Franța ar fi relatat că armata franceză s-a luptat vitejește, eroismul său fiind exemplar, fără a scoate un cuvânt despre faptul că armata lui Wellington a înfrânt armata împăratului. Presa sovietică ar fi relatat despre bătălia de la Waterloo că ostașul sovietic s-a bătut până la ultima picătură de sânge și l-a învins pe dușman. Presa românească ar fi relatat tot felul de chestii, dar nici până în ziua de azi nu s-ar fi aflat că a fost vreodată o bătălie de la Waterloo. 

Acesta a fost contextul în care presa comunistă nu a relatat nimic despre evenimentele de la Timișoara de dinainte de 22 decembrie 1989 și chiar despre evenimentele de dinainte de ora 11,00 a zilei de 22 decembrie 1989. Cine crede că presa a cotit-o brusc dinspre comunism spre democrație în secunda doi de după ora 11 a zilei de 22 decembrie, face o eroare. Presa și-a pus cenușă în cap în seara zilei de 22 decembrie, dar a trecut cu arme și bagaje să deservească cu slugărnicie noul regim, așa cum făcuse și cu comuniștii.

Îmi aduc aminte cum toată lumea îl aștepta pe EL să apară pe un cal alb și să ia frâiele în mână, căci toți își puseseră mari speranțe în EL. După primele cuvinte spuse în studioul 4 al TVR, EL a devenit dintr-o dată el, un biet el, care era realitatea însăși, care se dezumflase subit devenind din eroul. creat în imaginația fiecăruia, un biet muritor care a vorbit despre întinarea idealurilor.

Văd că toată lumea cere după 33 de ani adevărul despre Revoluția din Decembrie 1989. Se vrea un proces. Se vrea o judecată. Se vrea găsirea vinovaților. Că vor sau că nu vor unii sau alții, toate documentele care se referă la ceea ce a însemnat Revoluția Română, vor include numele lui Ion ILIESCU, acel Ion ILIESCU, al cărui nume a fost așezat ultimul pe listă, cu voia dumneavoastră.

La români există o mare meteahnă. Toată lumea își dă cu părerea și nimeni nu răspunde de ceea ce se întâmplă. Noi avem corupție fără corupți. Noi avem violuri fără violatori. Noi avem crime fără criminali. Noi avem furăciuni, fără hoți. Din când în când ni se pune pata pe câte unul și-i punem în cârcă toate relele, iar după ce respectivul este scos în șuturi, vedem că suntem ca mai înainte, fără autostrăzi, fără spitale regionale, la fel de săraci și în căutarea altui rău absolut ca să ne răcorim și noi cumva.

Dacă va fi o judecată, vor apare în boxe niște bătrânei topiți de vârstă, care cel mult vor inspira milă, iar derularea procesului va fi extrem de anevoioasă căci detaliile despre care se va face vorbire pălesc în comparație cu dimensiunile facturilor și cu exacerbarea sărăciei întregii populații. Sentința care va fi dată va fi exemplară, numai că spectacolul oferit mulțimii nu egalează prin nimic lipsurile dintr-o iarnă cumplită cum n-a mai fost de prin 1954.

(29 iulie 2022)

Al treilea pas în digitalizare: reutilizarea

Noi avem un mare defect. Când se schimbă puterea la patru ani, cei ce vin, consideră că înaintașii lor nu au făcut nimic bun, anulează proiecte, abandonează lucrări și o iau ei de la zero. Este în popor o vorbă: o ia ca Maria Tereza, de la zero de fiecare dată. Contextul acolo era altul.

Ceea ce există acum în informatica aplicată, este excepțional, mai ales dacă este funcțional și cetățenii sunt mulțumiți de interacțiunile lor cu aplicațiile aflate în uz curent.

Digitalizarea la nivel național nu presupune aruncarea la coșul de gunoi a ceea ce există, ci reutilizarea masivă din aplicațiile aflate în uz curent a acelor componente absolut necesare și doar efectuarea de mici corecții, de adaptări care să asigure omogenizarea și integrarea.

Cetățeanul nici nu trebuie să observe că s-a produs digitalizarea, ci trebuie doar să perceapă efectele ei benefice. El trebuie să conchidă că înainte pierdea 6 ore pentru a soluționa o problemă, iar acum el rezolvă problema în 10 minute.

Sunt situații în care dezvoltatorul unei aplicații nu a pornit de la premise care să accepte o dinamică a viitorului și atunci, când apar probleme de integrare, de schimbare a interfeței, efortul este ceva mai mare. Uneori în informatică, se zice că în loc să faci mentenanță aplicației, mai bine o construiești de la zero. Această concluzie este corectă dacă aplicația nu a fost construită pentru a fi mentenabilă. Dacă însă, aplicația a fost proiectată pentru a fi mentenabilă, tot ceea ce presupune digitalizarea este privit ca proces de mentenanță și aplicația va fi omogenizată, va fi integrată și se vor prelua componente, fără nicio dificultate.



(29 iulie 2022)

Al doilea pas în digitalizare: integrarea

Acum simțim din plin carențele lipsei de integrare a bazelor de date. Trebuie să depunem un dosar, musai, trebuie să punem acolo tot felul de copii legalizate. Altfel, dosarul este incomplet. Dacă bazele de date ar fi integrate, doar furnizând codul numeric personal și o parolă, să zicem amprenta noastră digitală, tot ceea ce ar trebui să ducem noi sub formă de copii legalizate, nu ar mai fi necesare.

Să zicem că la acel dosar trebuie date despre starea noastră de sănătate, certificat de naștere, starea noastră civilă, copii de pe diplome, date despre locurile noastre de muncă anterioare, certificate obținute după ce am frecventat niște cursuri, o listă de lucrări. Acum că integrarea bazelor de date nu există, la dosar punem totul sub formă de copii legalizate sau înscrisuri semnate de noi. Dacă ar exista nivelul de integrare maxim, cel care solicită dosarul construiește un tabel cu lista documentelor și ceva condiționalități. Cel ce vrea să depună dosarul, accesează acel tabel, scrie acolo câteva elemente, se autentifică și trimite spre validare, adică spre accesarea de baze de date integrate de unde rezultă datele din documentele pe care noi le-am fi transmis sub formă de copii legalizate. Se bifează în acel tabel, în sensul că persoana are în baze de date elementele cerute pentru a fi cu un dosar complet. Condiționalitățile incluse pentru evaluarea automată nu sunt deloc sofisticate, căci se cer diplome, medii, specializări și toate acestea se validează extrem de simplu. 

Nici în cazul listei de lucrări nu apar complicații, căci la ora actuală o listă de lucrări se construiește rapid și automat, iar din listă se extrag cuvinte cheie pentru a vedea compatibilități între preocupările candidatului  și exigențele impuse competitorilor. Tot așa stau lucrurile și în cazul depunerii actelor pentru permisul de conducere și pentru obținerea pașaportului și tot așa. Integrarea bazelor de date este o operație extrem de tehnică, dar este absolut necesar ca nivelul de calitate al conținutului bazelor de date integrate să fie sensibil egal, căci în urma integrării, nivelul de calitate al produsului rezultat din integrare este minimul dintre nivelurile de calitate ale componentelor luate separat.

(29 iulie 2022)

Profitorii momentului

Îmi amintesc ca aveam un vecin ilegalist. 
Avea pensie de ilegalist.
Avea un apartament de ilegalist.
Avea acces la magazinele nomenklaturii.
Era invitat in tribuna la defilarea de la 23 August.
Primea vizitele pionierilor.
Când era solicitat povestea despre viața lui grea.
Vorbea despre tovarășii lui de lupta.
După cum spuneau ai mei, ilegaliștii erau doar niște profitori ai regimului comunist, căci dacă au fost dintre ei, unii care au luptat și au suferit, s-au sacrificat pentru idealurile din mintea lor, căci binele public a fost dintotdeauna în altă parte. Ilegaliștii erau profitorii momentului, căci dacă au intrat în partidul comunist, au intrat că au vrut ei. Dacă au împărtășit ideile comuniste, au făcut-o fără să-i forțeze cineva. Dacă s-au împotrivit regimului de dinainte de război, au făcut-o că așa au simțit ei. Nimic nu au făcut pentru că i-a forțat cineva. A fost crezul lor, a fost atitudinea lor, a fost lupta lor, a fost opțiunea lor. Nu aș vrea să cred că cineva face așa ceva pentru a fi denumit ilegalist și pentru a beneficia de avantaje după urma acestei includeri în categoria ilegaliștilor. Și totuși așa a fost. Ei au avut avantaje peste avantaje, inclusiv primirea de carnete de partid cu serii și numere mici, în ședințe festive, când au avut loc preschimbări ale documentelor de partid.

(29 iulie 2022)

Primul pas in digitalizare: uniformizarea

 Digitalizarea presupune disciplina, ordine, rigurozitate, stabilitate și mai ales profesionalism.

Uniformizarea documentelor înseamnă reproiectarea documentelor și obligativitatea ca pozițiile câmpurilor sa rămână la toți utilizatorii la fel. Dacă luam facturile emise de agenții economici, vom vedea ca toți au aceleași câmpuri dar pe poziții total diferite. Se impune ca toate facturile sa fie identice ca structura. Deosebirile apar in terminologia tehnica.

Uniformizarea portalurilor destinate entităților din aceeași clasa are menirea simplificării proceselor de cautare. Liceele trebuie sa aibă aceeași structura de portal. La fel și universitățile, teatrele, ministerele, primăriile , muzeele și tot așa .

Uniformizarea interfețelor va avea efecte benefice din punctul de vedere al cetățeanului . Acesta se va descurca foarte ușor dacă solicita loc de parcare la sectorul 2 sau la sectorul 6 sau la oricare alta primărie din țara .

Uniformizarea CV-urilor nu ne va mai da bătăi de cap așa cum se întâmpla acum când fiecare scrie ce vrea.

Uniformizarea fluxurilor este esențială . Vedem cum in aplicații avem doar posibilitatea de a tipări rezultatul și lipsește opțiunea de salvare fișier PDF sau de a trimite prin posta electronica rezultatul oferit de aplicație .

Numai uniformizand vom face viața cetățenilor cât mai ușoară și cetățenii vor concluziona ca digitalizarea este in beneficiul lor și numai al lor.

(29 iulie 2022)

Ion ILIESCU nu mai este revoluționar?

Toată lumea este în vacanță.
Elevii sunt în vacanță.
Părinții sunt în vacanță.
Judecătorii sunt în vacanță.
De aceea dosarul cu retragerea titlului de revoluționar al lui Ion ILIESCU se va judeca în septembrie. În Decembrie 1989 și în lunile în care au urmat, rolul lui Ion ILIESCU în derularea evenimentelor a fost unul covârșitor. În acele zile s-au întâmplat foarte multe și oamenii de atunci, asemeni celor de azi, doresc să afle adevărul. 
Lumea vrea să știe cum a murit Vasile MILEA.
Lumea vrea să știe adevărul despre teroriști.
Lumea vrea să știe cum s-a ajuns la peste 1.000 de morți.
Lumea vrea să știe totul despre 13 - 15 iunie 1990.
Lumea vrea să știe totul.
Oamenii vor adevărul și numai adevărul, nimic altceva.
Ceea ce știm cu certitudine sunt numai frânturi de adevăr care s-au produs la lumina zilei.
Știm ziua, ora și minutul când elicopterul cu soții CEAUȘESCU a decolat de pe clădirea cc al pcr.
Știm că în Duminica Orbului din 1990 au avut loc alegerile prezidențiale și mai știm cu exactitate că Ion ILIESCU a câștigat alegerile cu 85,07%.

Ion ILIESCU și echipa lui au înființat certificatele de revoluționar și au definit condițiile ce trebuie îndeplinite de oamenii pentru a primi acele certificate. Ion ILIESCU și cei care au colaborat cu el au definit care sunt drepturile posesorilor de certificat de revoluționar.

În timp, referitor la c ei care au fost la Baricada de la Inter, a apărut și o vorbă: din cât de puțini am fost, vai cât de mulți am rămas, ceea ce arată că mecanismele de obținere a certificatului de revoluționar trebuiau perfecționate, pentru a pune bariere care să stopeze infiltrarea impostorilor printre revoluționarii adevărați. Au trecut aproape 33 de ani de la Revoluție și după 33 de ani a apărut propunerea de a i se anula în instanță, certificatul de revoluționar al lui Ion ILIESCU. Acum Ion ILIESCU este un om ajuns la venerabila vârstă de 92 de ani, care s-a retras din politică de ani buni. Apar foarte multe probleme în legătură cu activitatea sa, dar marile adevăruri sunt aici lângă noi și unele dintre ele nu ne plac, pentru că în tot timpul cât l-am văzut pe Ion ILIESCU la televizor, el nu a fost singur, ci înconjurat de foarte multă lume, fiecare dintre cei prezenți acolo aveau opiniile lor, gândurile lor, interesele lor. Este important de descurcat ițele acelor vremuri, însă am temeri că adevărurile vor fi foarte neplăcute pentru noi.


(29 iulie 2022)

De la mareșali, vom avea imdiat și generalisimi

Având în vedere că legea nr. 80 din 1995 trebuie modificată, cu crearea cadrului de a fi acordat gradul de mareșal și în alte condiții decât cele de război, pentru a fi o lege completă, trebuie să se prevadă acolo și posibilitatea acordării gradului onorific de generalisim.

România a avut de-a lungul istoriei generalisimi pe: Constantin PREZAN,  FERDINAND I și Ion ANTONESCU. Calitățile speciale ale generalilor cu patru stele dintre care vor fi aleși mareșalii dacă se va corecta legea 80/1995 va impune o a doua selecție și numirea cel puțin a unui  generalisim.

Să ne gândim  la un înotător și un atlet român care vor veni cu câte 7 medalii de aur de la Olimpiada de la Roma din 2024.

Să fie într-un ceas bun!

(29 iulie 2022)

Cum, nu avem mareșali?

Țara noastră are oameni excepționali, ceea ce se concretizează prin:
- numărul extraordinar de doctori în științe,
- numărul de persoane cu grad de general,
- numărul de milionari în euro,
- numărul extrem de mare de vedete.
Ceea ce mă nedumerește este legat de faptul că în România au existat numai  mareșali în persoana următorilor:
Ion ANTONESCU
regele FERDINAND I
Constantin PREZAN
Alexandru AVERESCU
regele CAROL al II-lea
regele MIHAI I.
Ultimul care a fost înaintat la gradul de mareșal a fost Ion ANTONESCU, la data de 22 august 1941 și de atunci, niciun ostaș al armatei române nu a mai fost înaintat la gradul de mareșal. Legea 80 din 1995 impune restricția ca gradul de mareșal să fie acordat generalilor care s-au remarcat prin fapte de arme pe timp de război. Așa cum gradul de general se acordă nu numai celor care au merite pe câmpul de bătălie, ci și celor care cântă, joacă tenis, dau la rame, numără izmene, antrenează fotbaliști, parlamentul ar cam trebui să producă o reparație, în sensul ca gradul de mareșal să fie acordat și în timp de pace, generalilor care s-au remarcat în mod deosebit, nu neapărat pe câmpul de luptă, în bătălii pe timp de război.
La ora actuală există în armata română generali cu patru stele, iar modificarea legii 80  din 1995, le-ar permite acestora ca mărar unul sau doi dintre ei să fie înaintați la gradul de mareșal.
Să nu uităm că în Italia, celui care dirijează circulația la colț de stradă, lumea i se adresează cu il maresciallo.

(28 iulie 2022)

CV-uri redactate neglijent

De-a lungul timpului, am citit multe CV-uri și am văzut că autorii lor sunt oameni speciali, care dau mare atenție modului în care se prezintă, cum tot atât de bine, am citit CV-uri redactate neglijent sau disproporționat, pentru a arăta că proprietarul lor are mai multe carențe decât calități. Unii, în disprețul pentru cel care-i analizează CV-ul nici nu-l redactează ei, ci pun pe alții s-o facă, iar acei indivizi puși să muncească în locul altora, dau rasol, ceea ce duce la situații dintre cele mai absurde. Unii nu-și actualizează CV-ul și rămân cu el înțepenit la momente totat nesemnificative.
Dar să identificăm erori în CV-ul redactat neglijent.
Numele și prenumele sunt elemente de identificare esențiale, care trebuie ortografiate implecabil, ceea ce în cazul CV-urilor redactate neglijent, nu se întâmplă și ne găsim în situația ca actele dosarului în care CV-ul este o piesă să spună ceva, iar CV-ul să spună altceva în ceea ce privește numele și prenumele.
Data nașterii, deși nu mai este obligatorie din motive de confidențialitate, zice-se, uneori este scrisă greșit, apărând fie lună mai mare ca 12, fie zi mai mare ca 31, fie anul mai mare ca 2022. Am văzut un CV în care autorul avea ca dată de naștere data la care era întocmit și semnat CV, dată și ea greșită, căci dacă noi eram în 15 martie 2022, CV-ul era semnat în 25 noiembrie 2022, noi fiind în 28 iulie 2022. Respectivului i-am spus că nu avem ce discuta căci el este nenăscut. S-a mirat, dar când i-am arătat, a înghițit gălușca.
Sunt CV-uri în care la studii, anul de începere este mai mare decât anul de finalizare. Eu am început facultatea în 1965 și am finalizat-o în 1970. Este eronat să scriu:
1970 - 1965:  Facultatea de Calcul Economic și Cibernetică Economică.
Forma corectă este:
1965 - 1970:  Facultatea de Calcul Economic și Cibernetică Economică.
În multe CV-uri, oamenii pentru a se prezenta mai frumoși, mai colorați, mai veseli decât sunt scriu prostii, care dacă sunt verificate folosind Internetul se vede că sunt minciuni. Unii spun că au fost la Stanford. Și eu am fost la Stanford la Univeristatea Stanford, dar am fost să vizitez grupul statuar al lui RODIN din parcul universității. Unii spun că au fost la Opera din Viena. Și eu am fost pe scena Operei din Viena. Am plătit 12 euro, am făcut turul Operei din Viena și am urcat și pe scenă.
Un CV trebuie să fie decent, să reflecte exact cine este persoana care-l semnează. Încărcarea cu detalii nesemnificative crează o proastă impresie asupra celui ce semnează. Eu recomand ca fiecare să-și redacteze CV-ul, să-l actualizeze, să-l citească de câteva ori pentru a elimina erorile și abia după aceea să-l semneze.
(28 iulie 2022)

Arhitectură musceleană

 

(27 iulie 2022)

Busturi în parcul central din Câmpulung Muscel

 

(27 iulie 2022)

Nutzy, au trecut deja doi ani...

Elena LASCONI, adică Nutzy, este primăriță la Câmpulung Muscel de doi ani. Am trecut acum prin orașul unde ea este primăriță și văd:
- orașul e murdar, 
- în centru sun clădiri jerpelite,
- lucrarea de transformare în stradă pietonală e părăsită.
Eu mă așteptam să văd mână de femeie. Nu e cazul. Nutzy e depășită de evenimente, căci remedierea caselor istorice trebuia deja făcută. E primăriță nu pentru a ridica din umeri că nu sunt bani pentru așa ceva. Salariul de primăriță e pentru a găsi soluții. 
Pentru a face strada pietonală, echipele trebuiau să lucreze pe 3 schimburi. Vremea e bună. La iarnă vor lucra? Nu cred. Lălăiala e specifică celor din câmpie. Cei de la munte sunt oameni iuți.
Sunt dezamăgit de Nutzy.

(27 iulie 2022)

Comunicare de nota 2(doi)

La o televiziune a fost prezent un nene care a reprezentat țara la negocierile privind solidaritatea energetică. Un nene mai slab ca acesta nu am văzut. Orice om care ajunge pe o anumită poziție, trebuie să dețină un minim de cunoștințe de comunicare. Nenea a fost atât de confuz încât cred că nimeni nu a plecat cât de cât informat.
Paralela cu zahărul și grăsimile a fost atât de puțin inspirată încât nici celebrul Gâgă ar fi evitat-o să nu fie atât de penibil ca acel nene. Eu zic că la români lipsa de transparență este o boală endemică. Toți reclamă lipsa de transparență când nu sunt la butoane. Când ajung la butoane, fac ce fac în domeniul secretemaniei încât nici nu zici că ei urlau în piață că vor transparență. 
La noi nu sunt lucrurile clare. Toată lumea își dă cu părerea, chiar dacă habar nu are de problema pusă în discuție. Eu am un anume fel de abordare. Dacă apare o problemă, eu dau o soluție. Accept ca soluția mea să fie criticată, să fie demolată. Impun doar o condiție: cel care critică sau demolează soluția mea:
- să vină cu argumente,
- să facă demonstrații,
- să vină cu o soluție mai bună.
Cine nu vine cu o soluție mai bună, nu are ce căuta în discuție. Mie nu-mi trebuie critici, mie îmi trebuie o soluție mai bună decât a mea. Trebuie să se facă o demonstrație că noua soluție propusă de altcineva este mai bună decât soluția mea. În acest fel, toți chibiții și amatorii de senzații sau de dorința de afirmare prin a nega, dispar ca prin farmec. 

Lui Cristian GHINEA i-a fost teamă să pună în discuție varianta de PNRR la care a lucrat. Dacă impunea cerința ca persoana care critică să facă o propunere și ea să fie consemnată în PNRR cu numele celui care a propus-o, sunt sigur că numărul celor care își dau cu părerea, care critică și care nu vin cu ceva concret, ar fi scăzut devenind zero, în rândul amatorilor. Desigur, sunt și oameni serioși, care propun soluții valoroase. Acele soluții ar fi fost benefice PNRR și nu ar fi apărut situațiile dezastruoase de acum când se pune problema renegocierii PNRR.

Dar să revin la comunicarea lui nenea de azi.

Nu știm ce s-a discutat despre energie la Bruxelles.

Nu știm mandatul țării noastre.

Nu știm ce s-a obținut, ce s-a pierdut sau dacă s-a stat în poziția ghiocelului.

M-am uitat un pic pe CV-ul lui Dan Dragoș DRĂGAN și m-a șocat că în dreptul Facultății de Cibernetică scrie intervalul 1991 - 1999. Eu am fost profesor acolo și știam că facultatea se făcea în 5 ani, în 10 ani. Mai este acolo o inexactitate. facultatea de Cibernetică scoate specialiști în statistică economică sau în cibernetică economică sau în informatică economică, în niciun caz în management și informatică economică. Știu acestea că am fost profesor acolo. Eu mă uit când pune omul arcușul pe vioară. Dan Dragoș DRĂGAN nu l-a pus deloc bine în CV-ul său și nu mă mir dă nu este bun comunicator. Dacă un CV nu știe să scrie cu rigurozitate, cum ar face o prezentare a ceea ce a discutat la Bruxelles, habar nu am, vai de capul meu, căci la 75 de ani ai mei nu mai am puterea să decodez inepții de niciun fel.

(27 iulie 2022)


(27 iulie 2022)

Auto-promovarea

Toată lumea așteptă ca altcineva să facă ceea ce ea trebuie să facă, pentru a se promova. Este normal ca fiecare dintre noi, dacă simte nevoia ca lumea să afle de existența sa, să facă un CV cât de câtcomplet din care să rezulte:
- date de identificare,
- educație,
- experiență,
- recunoaștere,
- hobby,
- familie.
Dacă persoana are realizări, va construi un album cu fotografii sau chiar înregistrări cu sunet. Nu trebuie să aștepte cineva ca o altă persoană să vină și să facă în locul său toate acestea. Eu m-am oferit să scriu câteva rânduri despre unul sau despre altul și am fost tratat cu c-r-l ceea ce m-a deranjat, ca și cum aș fi primit o favoare din partea respectivilor.
La noi sunt multe persoane lipsite de cultura auto-promovării și de aceea ne găsim în situația că atunci când căutăm pe Internet câte ceva, nu găsim sau acolo sunt lucruri foarte sumare, chiar nefolositoare. Românii nu fac deosebirea între textul de informare și pamflet și de aceea sunt situații în care apar lucruri nefolositoare, căci pe mine nu mă interesează aspecte subiective, trunchiate, ci autopromovare prin fapte. Eu vreau să știu dacă omul a terminat o școală și nu ce profesor l-a enervat, dacă are un doctorat și care a fost teza, nu piedicile pe care le-a întâmpinat. Eu vreau fotografii semnificative și nu aspecte caricaturale, trunchiate, care nu folosesc la nimic.
Acum când există WIKIPEDIA, când există bloguri gratis, nimeni nu mai trebuie să invoce necunoașterea și absența sa din spațiul virtual. Ignoranța nu este o explicație și nimeni nu trebuie să facă munca celui în cauză. Cine crede că a da un interviu înseamnă a fi plătit, face eroarea vieții sale. Cine crede că este veșnic din punctul de vedere al performanței și al prezenței în zona de interes, greșește. Peste ani și ani nici dracul nu-i va mai pomeni numele și se va mira că este uitat de lume. Toate au explicație, căci pentru a nu fi în conul de  umbră, fiecare trebuie să se pună singur în lumina reflectoarelor.

(27 iulie 2022)

Ce înseamnă să fii penibil

Pe vremea mea, când veneau orchestrele cu mari cântăreți la mine la Căminul cultural din mahala, prezentatorii erau extrem de sobri. De la un timp, prezentatorii emisiunilor de folclor sau de spectacole, vorbesc și vorbesc și vorbesc de nu se mai opresc. Ei se acoperă de penibil, căci:
- nu au cultură,
- folosesc șabloane,
- vorbesc în limba de lemn,
- nu au imaginație,
- vor să pară ceea ce nu sunt,
- scurtează actul artistic,
- folosesc figuri de stil prăfuite,
- sunt enervanți.
Și la spectacolul din 19 iunie 2018 al formației PLĂIEȘII prezentatoarea Karla Luisiana LUCUȚĂ, probabil actriță, a făcut ceea ce nu se face, adică a vorbit mult, enervant și a folosit șabloane simpliste, iar costumația sa nu a avut nimic din specificul zonei unde se desfășura spectacolul. Chiar și șeful formației PLĂIEȘII a vorbit cam mult.
Prezentarea a fost de nota 3(trei) restul spectacolului a fost de nota 8(opt).


(27 iulie 2022)

1.000 de oameni care m-au dezamăgit: Horia Roman PATAPIEVICI

Despre Horia Roman PATAPIEVICI s-au scris tot felul de bazaconii. Nu intru în acest joc. 
Nu mă interesează cărțile de filosofie scrise de Horia Roman PATAPIEVICI.
Nu mă interesează nici abordările despre istoria românilor ale lui Horia Roman PATAPIEVICI.
Nici ceea ce a făcut Horia Roman PATAPIEVICI la ICR nu mă interesează.
Horia Roman PATAPIEVICI este absolvent al Facultății de Fizică București, promoția 1981.
Din 1994, Horia Roman PATAPIEVICI nu mai face fizică.
Horia Roman PATAPIEVICI m-a dezamăgit că s-a lăsat de fizică, unde sunt sigur că el ar fi avut rezultate de excepție, căci este un bărbat deosebit de inteligent și talentat.
Horia Roman PATAPIEVICI m-a dezamăgit că s-a dus prea te tânăr spre zone care nu i se potrivesc, în timp ce de pe poziția de fizician ar fi avut șansa să facă un lucru remarcabil. Sunt sigur că el ar fi avut șansa să aducă un premiu NOBEL la români, căci el avea tot ce trebuie pentru a face cercetări teoretice de excepție. El a plecat din fizică la 36 de ani, exact când el trebuia să fie prezent și să facă minuni. Sunt dezamăgit și nu-mi rămâne decât să oftez și să regret.

(27 iulie 2022)

1.000 de oameni care m-au dezamăgit: Mona PIVNICERU

Mona PIVNICERU este absolventă a Facultății de Drept de la Universitatea din Iași, promoția 1982.
Mona PIVNICERU a obținut titlul de doctor în drept la 41 de ani.
Mona PIVNICERU a obținut al doilea doctorat la 50 de ani.
Mona PIVNICERU este profesor universitar de la vârsta de 49 de ani.
Mona PIVNICERU a fost ministreasă la justiție.
Mona PIVNICERU a fost judecător la CCR din 2013. 

Mona PIVNICERU are în spate o carieră profesională perfectă.
Mona PIVNICERU a avut apariții remarcabile înainte de a deveni judecător la CCR.
Mi-a plăcut că a fost singura persoană care l-a înfruntat pe președintele Traian BĂSESCU, cel care bătea câmpii la o întâlnire cu magistrații. Mona PIVNICERU l-a pus la punct de a înghițit respectivul gălușca, deși acolo erau mulți bărbații, care sunt sigur că și făcuseră pic-pic în pantalonași sau în pamperși. Mona PIVNICERU a vorbit clar, în graiul ei moldovenesc și a apăsat cuvintele și m-am minunat că există o femeie puternică în România care știe ce vrea. Mona PIVNICERU și-a permis să-l în frunte pe marinar, căci este o femeie deșteaptă, puternică și are vorbele la ea. În opinia mea Mona PIVNICERU ar fi nimerită să fie președintă a țării, așa cum e Maia SANDU în Republica MOLDOVA.
Totuși, Mona PIVNICERU m-a dezamăgit că n-a finalizat procedurile de selecție a magistraților care să ocupe marile posturi în stat și să-i ia jucăria lui BĂSESCU care nu a ținut seama de nimic venit din partea magistraților și a făcut acele numiri aberante care l-au dus la concluzia că trei de-ai lui i-au arestat pe alți trei, tot de-ai lui. Dacă Mona PIVNICERU ar fi dus procedurile nu s-ar mai fi produs abuzurile de instaurarea statului mafiot, așa cum însul Trăienel a recunoscut.

(27 iulie 2022)

Institutul Cultural Român ca gură flămândă și nesătulă

Când s-a înființat Institutul Cultural Român - ICR, îmi imaginam alaiurile împărătești din povești, cu saltimbanci, curteni, slugi mergând de colo până colo, să satisfacă dorințele împăratului, cum s-o fi numit el în basme.  Tot așa mi s-a părut și apariția ICR, numai că vedeam artiști, pictori, sculptori, scriitori de proză, poeți, roind în jurul președintelui și întrecându-se fiecare în a-i satisface poftele de artă ale acestuia. Nu știu dacă îi vedeam dându-se peste cap, făcând giumbușlucuri, dar îi vedeam organizând la Cotroceni tot felul de spectacole, expoziții, plasând sculpturi pe alei, tablouri pe pereți, adică dând culoare acelui loc rece și puțin primitor, care cândva a fost palatul pionierilor din R.P.R.

Visul mi s-a spulberat, căci directorii de la ICR au fost numiți de președinte pe criterii aleatoare, iar fondurile au fost dirijate în direcții absolut obscure, contra-productive, ca să dau un exemplu, cu măgărușul roz și cu proza celui care bea urină cu amfetamine. Nu am așteptări de la ICR, căci aș suferi îngrozitor dacă mi-aș defini ținte culturale mărețe. Mă gândeam la un album de artă modernă contemporană. Mă gândeam la un album dedicat unui pictor român din ziua de azi. Mă gândeam la un portal cu opere de artă valoroase. Mă gândeam la promovarea unui poet, dar nu a unui poet-lingău, ci a unui poet demn de premiul NOBEL, pe care ICR să-l promoveze prin valoarea respectivului și nu prin relațiile acestuia.

Institutul Cultural Român - ICR este o construcție artificială, o jucărie care ar fi trebuit să joace un rol activ în promovarea culturii românești în străinătate. Nu este așa ceva, căci centrele răspândite în marile capitale ale lumii sunt pline de funcționari, aleși după criterii extrem de interesante, din moment ce locația unde funcționarii au slujba se află la Istambul, Bruxelles, Madrid, Praga Viena, Stockholm, Beijing, Budapesta, Lisabona, New York, Roma, Tel Aviv, Veneția, Berlin, Chișinău, Londra, Paris, Seghedin, Varșovia. Bănuiesc că funcționarii nu lucrează voluntar acolo și nici nu scot banii din buzunar. Este mană cerească pentru cel ce prinde un post la un centru ICR și lupta e mare pentru a ajunge acolo. Să nu-mi spună mie nimeni că se organizează concursuri 100% transparente, deschise, obiective și pe principii valorice.

Acum mulți ani, la RomExpo am văzut un stand al ICR și nu m-a dat pe spate, căci cărțile și albumele puse la stand erau absolut modeste, pe care le-ar fi realizat oricine pe bani cu mult mai puțini sau pe de-a moaca, să fiu mai concret. Așa cum a fost creat, acest ICR, ori va fi restructurat din temelii ca să slujească politicii președintelui, ori să fie desființat, căci mai mult încurcă lucrurile. Eu vedeam ca director la ICR un om de mare cultură, propus de Academia Română pe o listă scurtă, din care președintele alege pe cel pe care crede că va fi reprezentativ pentru direcțiile pe care el le-a definit. Mă gândeam că restul persoanelor să fie cunoscătoare a 5(cinci) limbi străine la perfecție, tineri cu studii solide, cu CV-uri impecabile.

(27 iulie 2022)

Conacul BRĂTRESCU din Bran

Conacul BRĂTESCU este o construcție surprinzătoare, aflată pe strada Festung,  nr. 8B din Bran,  județul Brașov. Poziția este excelentă și este integrat în peisajul de munte, cu multă verdeață. Zona este liniștită, aerisită, specifică muntelui, cu deschidere spre partea însorită.
Nu m-a mirat discrepanța dintre ceea ce reprezintă Conacul BRĂTESCU și ceea ce oferă localitatea Bran.
Conacul BRĂTESCU are o parcare generoasă.

Conacul BRĂTESCU are curtea interioară amenajată.
Conacul BRĂTESCU este o construcție bine gândită, cochetă și mai ales  îngrijită.
Conacul BRĂTESCU are spații bine proporționate.
Conacul BRĂTESCU este curat.
Conacul BRĂTESCU are mobilier ales cu mult bun gust.
Dușumeaua în cameră este de scândură lăcuită și are carpete plușate care amortizează pașii.
Camera unde al locuit are balconaș, are tavan cu grinzi. Este o cameră mare cu mobilă, cu un tablou care se integrează bine în context. Este o cameră foarte luminoasă. Remarc numărul de prize care permit încărcarea în același timp a numeroase elemente ( telefoane, laptop, tabletă, ceasuri), fără dificultate, ceea ce este esențial în ziua de azi.
Lenjeria este albă, impecabilă.
Baia este mare. Are duș. Are prosoape albe. Are consumabile. Dispune de oglinzi mari.

Conacul BRĂTESCU dispune de restaurant unde există o diversitate de preparate pentru toate gusturile și buzunare.De remarcat faptul că administrația locală pusă să deservească întreaga comunitate, face totul pe dos și un exemplu este faptul că strada care duce spre conac, stradă principală, este în lucru, acum în sezon. Nu trebuie să le dau eu sfaturi, dar în lunile martie, aprilie, mai ar fi trebuit să lucreze 24/24 și nu se aflau în situația penibilă de a începe ceva și de a merge în ritmul de melc. Ieri nu lucra nimeni pe șantier și era un praf dezolant lăsat de mașinile care mergeau acolo. Administrația are nota 2(doi) dat în scârbă.

M-a impresionat primirea, explicațiile clare și prezentarea.

Pe o scară de la 0 la 10, Conacul BRĂTESCU primește nota 10.

(27 iulie 2022)

O mare surpriză: Natalița MUNTEANU

Eu nu sunt cunoscător al folclorului din Republica Moldova. Am avut ocazia să merg de câteva ori la Chișinău și colegii profesori de la Academia de Studii Economice mi-au oferit ocazia să merg la spectacole, dintre care unul a fost spectacol de folclor. 
Am avut ocazia să văd o orcgestră de instrumentiști excepționali.
Am ascultat artiști ai poporului, mari soliști de folclor.
Pe o scară de la 1 la 10, seara de folclor era de nota 10, căci spectacolul era curat, cântecele erau culese, artiștii aveau dicție perfectă, spectacolul era alert, fără prezentări lungi, enervante. Din cele trei ore de muzică, nu cred că vorbăria era mai multă de 10 minute, ceea ce era o chestie de excepție, în comparație cu șușele de la București, neglijente, mediocre, cu cântece făcute în garsoniere, cu cântăreți fără voce și leșinați.
De ziua mea, intrând pe Internet am găsit un spectacol cu cântăreața Natalița MUNTEANU.
În primul rând Natalița MUNTEANU este o voce remarcabilă.
În al doilea rând Natalița MUNTEANU are un repertoriu bogat.
În al treilea rând, Natalița MUNTEANU nu cântă, ci interpretează.
În al patrulea rând, Natalița MUNTEANU are dramatism în voce.
În al cincilea rând, Natalița MUNTEANU transmite emoție.
Spectacolul de pe Internet este un exemplu de cum se face artă de calitate. Invitații lui Natalița MUNTEANU au fost aleși încât să completeze prin ritm și prin diversitate întregul. Se vede că artiștii au voci studiate, iar orchestra știe ce face, ține ritmul și acompaniază fără cusur.

Spectacolul s-a intitulat: Seara asta-i seara mea! A fost un spectacol dedicat lui Natalița MUNTEANU, căci ea este o mare cântăreață a Republicii Moldova. Și la noi unii cântăreți își organizează la oarece numere rotunde, spectacole la Sala Palatului, dar sunt construcții greoaie, cu vorbărie și cu invitați leșinați, fără valoare sau obosiți.

(27 iulie 2022)